1,369 matches
-
ntuneco?i", totul, fiind, Într-o zi, sortit pieirii: „ ?i În noaptea nefiin?ei totul cade, totul tace, ??ci În sine Împ?cât? reîncepeterna pace ". Chiar propria-i existen??, Închinat? cu sfin? enie ideii de cunoa?tere („Este drept c? via?a ntreag? / Că ?i iedera de-un arbor, de-o idee i se leag?") este supus? aceleia?i „soarte oarbe": „ Po?i zidi o lume-ntreag?, po?i s-o sf?râmi... orice-ai spune, Peste toate o lopat? de ??rân
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
i de lumină iubirii ocrotite de „Înaltul, vechiul salcâm", tr?ie?te fericirea deplin?: „Ne-om r?zima capetele-unul de altul ? i surâzând vom adormi sub Înaltul Vechiul salcâm. Astfel de noapte bogat?, Cine pe ea n-ar da via?a lui toat??" Aceast? noapte Înstelat?, Împodobit? cu lumina argintie a lunii, frem? tând de murmurul clar al apelor ?i de parfumul florilor de salcâm nu poate fi decât „bogat?", plin? de armonia lumii Întruchipat? În sentimentul de iubire. Luna
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
codrului, lacul tr?ie?te acela?i timp infinit al naturii. În poezia eminescian? „natură n-are ieri, nici azi" . Undele sale, cercuri succesive ale timpului, devin În felul acesta sugestie metafizic? a ritmului continuu În care se desf??oar? via?a Întregului univers. Floarea albastr? Motto: „Floarea albastr?! ?ți?i ce e asta? Asta e floarea pe care Inc? ochi de om n-a v?zut-o ?i al ??rei parfum umple totu?i lumea... Pentru acela care a sorbit m
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
basmului pentru a se strânge În jurul perechii de Îndr? gosti?i, „nu sunt evoc?ri fantastice, hieroglife literare ?i ornamentale", ci imagini subiective ale unui univers mitic, sunt „expresia sensibil?" „a unei armonii de o esen?? mai profund?, ce leag? via?a omului de aceea a naturii umane". Aceea?i atmosfer? mitic?, de basm, este evocat? de poet ?i În poemul „Sarmis", când, Înv?luit? de lumina lunii ?i a stelelor-icoane, natura prime?te În mijlocul ei perechea de Îndr?gosti? i
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
a piciorului drept. Din nenorocire de astă dată amenințarea fusese mai mult decît serioasă. Cînd vine un caz ca acesta, ca să nu mai aibă cineva siguranța vieți în țara lui, cînd orice asasin plătit de o mînă criminală poate pentru ca să vie sub pretext de politică. Dacă vii și invoci principiile moderne, apoi te rog le aplică pentru ca să ai dreptul... pentru ca să ai dreptul pentru ca să zici "principiile moderne". Aici este o justiție care pedepsește cu asprime orice tentativă. În materie de politică nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
porci. Suprafața comunei era de 7398 fălci din care 4269 cultivabile, 1972 de fălci de pădure, restul ape și locuri neproductive. Structura culturilor: 538 de fălci grâu, 1540 de fălci porumb, 594 de fălci orz, 2 fălci hrișcă, 2 fălci vie și 4 fălci cartofi („Dicționarul geografic al județului Suceava”, Serafim Ionescu, 1894, pag. 184). La sfârșitul secolului al XIX-lea și în prima jumătate a secolului al XX-lea, în România s-a construit o infrastructură nouă: căi ferate, telegraf
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Ioan Luchian. Familia Varzaru are doi băieți, ingineri în București. Pentru calitățile sale de bun organizator, metodist, cu spirit de inițiativă și disciplină a fost distins cu Medalia muncii și a primit titlul de Învățător emerit. S-a stins din viată pe 6.01.1991 , fiind înmormântat în cavoul familiei Luchian, din Heci. I.C. FIII SATULUI BUDA (absolvenți de studii superioare) 1. Mihaela Andrieș; 2. Pavel Apostol - teolog; 3. Neculai Apostol - teolog; 4. Alina Cighir - profesor; 5. Elena Costea - inginer agronom
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Bărbăția imaginii nu reușește să ascundă un anume aer feminin... Neculce îi face două portrete. Primul înainte de a fi domn: ...era atunce nerăbdătoriu și mînios, zlobiv (rău) la beție, și-i ieșisă numele de om rău. După înscăunare: Iar acmu, viind cu domnia, nu știu, să-și piiardă numele cel rău; au doar mai la vîrstă venisă, au doar chivernisisă viiața lui unde nu era pace? Că așč să arăta de bun și de blînd! Tuturor ușe deschisă și nemărețu, de
Portretul clasic by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8914_a_10239]
-
de presupozițiile culturale pe care i le atribuie (porcul = econom?). În realitate, în stilul său paradoxal, familiar-glumeț, Eco provoca - dar cu măsură, evocînd pur și simplu o zicală italienească. Formula "la tesi e come il maiale, non se ne butta via niente" ("teza e ca porcul, din care nu se aruncă nimic") parafrazează un proverb a cărei înțelepciune țărănească nu e deloc străină obiceiurilor tradiționale românești: din porc, omul gospodar folosește totul - carnea, șoriciul, grăsimea, oasele (pentru tobă, cîrnați, răcituri, slănină
"Teza este asemenea porcului..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9775_a_11100]
-
Seuil, 2006 (sous la direction d'Alain Corbin, Jean-jacques Courtine, Georges Vigarello), p. 104 9 Mentionez una dintre ele: Hans Moravec, M.I.N.D. Children, The Future of Robots and Human Intelligence, Harvard University Press, Cambridge, Massachusetts, October 1988 - Version française : Une Vie Aprčs la Vie, Odile Jacob, 1992 10 A se vedea site-ul: http://www.english.ucsb.edu/faculty/ ecook/courses/eng114em/endoforlan.htm 11 A se vedea cartea lui Michel Schneider, La Confusion des sexes, Paris, Flammarion, 2007.
Despre corp și alte năluciri by Diana Gradu () [Corola-journal/Journalistic/8945_a_10270]
-
adîncească. Nu e de mirare că iubita lui - eterna Bianca Milesi, în rol de Donna Laura și avînd omniprezența Beatricei - apare descrisă tot în termeni stelari: "Atinsă-i fi de mînele/ Doritei doamne mele/ Și te-or privi luminele/ Acelor vie stele.// Și mie lin luceafărul/ Din ceriu va să-mi străluce,/ Cînd dulce-a fi d-o patimă/ Aminte a-și aduce" (Alvir cătră a sa miniatură). Bianca-Laura se întruchipează în Dafne, în sonetul unde ochii ei devin "două a
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
de unitate organică, de coerență cumva familială a scrierilor și a personalităților peste fruntariile temporale: "Strofe delicate scrie Asachi pe marginea unui portret miniatură al iubitei: Atinsă-i fi de mîinele/ Doritei doamne mele/ Și te-or privi luminele/ Acelor vie stele, în care, din nou, percepem cu anticipație un ecou eminescian, ca și în catrenul următor: Și mie lin luceafărul/ Din ceri va să-mi străluce,/ Cînd dulce-a fi d-o patimă/ Aminte a-și aduce". Sau: "La Patrie
Nicolae Manolescu față cu poeții romantici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9119_a_10444]
-
găsea în poarta „unei case cu cerdac și cu plopi în poartă" din Tătărași unde s-ar fi aflat și un „înger blond". Casa Elenei Micle, Str. Șt. O. Iosif, Nr. 18 Ștefan Micle nepot al Veronicăi avea gospodărie și vie ̀în „Piscul Socolei". Soții Gheorghe și Elena Micle, urmașii lui Ștefan, primesc în schimbul casei din Piscul Socolei, dărâmată de comuniști, casa din Șt. O. Iosif, nr. 18. Aici a copilărit cunoscutul actor Virgil Raiciu. Biserica Bucium, Str. Plopii fără
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
de al meu. Acum îi limpede? Is lămurit, Pâcule. Nu ne-ai spus însă ce o făcut bietul Surcică, care s-o dus să-și ieie fimeia acasă cu otopsia făcută și când colo dă nas în nas cu ea vie - și-a arătat curiozitatea Gheorghe Amnar. Apoi Surcică o aflat de la directorul spitalului, care vă închipuiți cât de frumos s-o purtat cu el, ca să nu moară de inimă... Si apoi și de frica doctorului din menester... Odata cu ultimul
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
mâna stângă. Și, de atunci înainte, n-a mai existat să treacă nici măcar o zi, fără ca el să nu-și exerseze această nouă deprindere a sa, tot consolidând-o și consolidândo. Altă cale n-avusese de ales. De fapt, fata viam invederunt 1, căci, 1 Soarta a găsit calea (în limba latină). dacă există un dram de fatalitate în fiecare dintre noi, în acest tânăr erou exista cu mult mai mult! În condițiile acestea, el începuse să trăiască izolat, dar nu
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
la gingie -, c-o țuicușoară acolo, plângea ca un copil. Ca un copil plângea, săracu'." "Zău? I-auzi!", făcu Tăsică visător, zicând după aceea cu mult alean: Dacă o scăpa, poate așa o să-i fie și lu' Cotineață. O să-i vie damblalile alea marile pă el, când o ajungea în halu' ăsta. Bun e Dumnezeu și poate l-o scăpa cu viață. Măcar un an, doi să mă distrez și io". * * * Petrică era bântuit de o adevărată neliniște metafizică. Era ceva
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
cheltuit În vreun fel. Se gîndea deja la o soluție cristalină protoplasmatică, cultivată Într-un mediu organic, sau mai precis biologic, de exemplu o suspensie de amibe care ar putea fi folosită ca interfață Între materia vie și cea ne vie. În cazul că MSAMDR ar fi avut un laborator destul de bine pus la punct, prevedea că, În doar cîțiva ani, cercetările ar permite joncțiunea Telepatigrafului la acea soluție cristalină, rezultînd un fel de creier imens, În care se putea stoca
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
părea să aibă răspunsul la aceste Întrebări și trebuia prin urmare să Îl vadă. Și poate că va afla În sfârsit și cât prețuiește o viață de om, el care rumegase ani În șir celebra frază a lui Malraux: „Une vie ne vaut rien, mai rien ne vaut une vie.” E adevărat că fraza asta Într-un fel suna pe malul stâng al Senei și În altfel pe malul stâng al Săsarului. 10. Iolanda se Încăpățâna să Își păstreze atelierul În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
pe o grémadé de hripcé uscaté, atent sé nu alunece În rîpé. Hripca trosni și el se prinse cu mînă de o creangé de corn și piciorul i se adînci În hripcé. O daté la cîțiva ani, Nicolai Arsenievici curéța via, iar hripca o aruncă În rîpé. Dupé ce se sprijini mai bine, scoase ferestréul de la brîu și retezé doué crécéni de corn. Cornul era În primul rînd un lemn foarte tare și pe lîngé asta, fécea și crécéni. Crengile lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
logic... binar... rudimentar.... Fundamentalismul doctrinar, „noii ideologi”, nu dau roade în practică economic...; este nevoie de pragmatism, de luciditate, de minți deschise. Iar în viață social... cinismul, abdicarea de la convenții/norme morale, de la atitudini precum „dup... mine potopul” sau „o viat... are omul”, erodeaz... încrederea în democrația liberal.... În lumea contemporan..., stânga și dreapta nu dispar, dup... cum se afirm... uneori. Articularea politic... a intereselor este mai complex..., pe fondul impactului noilor tehnologii asupra structurilor sociale, dar nu anuleaz... diferențe sociale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
fizic...) au fost temeiul ascensiunii în profesie. Juran a devenit un înțelept între înțelepți, unul dintre cele mai ilustre nume ale științei managementului. El a stabilit repere (benchmark-uri) fundamentale în managementul calit...ții. Dar Juran însuși este un reper de viat.... Harnic, modest, sincer, autentic, generos, cu dedicație pentru munc..., pentru reguli și proceduri, cu simt al onoarei, Juran este o pild... pentru toți cei care au urechi s... aud... și ochi s... văd.... Viața sa profesional... este impresionant... prin extensie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
cost/beneficiu favorizeaz... net migrația extern... în cele mai multe cazuri. Am f...cut acest preambul mai amplu pentru a ar...ta contextul în care oamenii care tr...iesc în mediul rural fac alegeri privind unde s... munceasc... și modul lor de viat.... Pentru multi dintre ei, mai ales pentru cei care nu mai sunt adolescenți, agricultura de subzistent... este o form... de supraviețuire, în condițiile în care lumea economic... modern... prezint... incertitudini și riscuri majore. Agricultură de subzistent... are și un rol
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
ar îngroșa astfel num...rul șomerilor, cu o serie de consecințe sociale negative. Prin urmare, se poate vorbi despre o vitez... optim... de „marketizare” a producției agricole, care s... nu produc... daune colaterale excesive; între acestea din urm..., includ o viat... mai rea pentru ț...răni, îngroșarea num...rului de șomeri, venituri suplimentare mici pentru bugetul public. Agricultură de subzistent..., oricât de paradoxal ar p...rea, are și p...rțile ei bune (reglatoare), într-o economie care nu produce suficiente locuri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
deficitul anual cu 0,4-0,5% din PIB). S-ar dezvolta o piaț... a obligațiunilor asem...n...toare cu tranzacționarea de acțiuni la FP. Aceste obligațiuni s-ar tranzacționa cu discounturi cu atat mai mari, cu cat perioadă lor de viat... ar fi mai lung.... Dac... obligațiunile sunt vândute c...tre investitorii str...ini, infuzia de lichiditate nou... este inevitabil... și BNR ar trebui s... intervin.... Exist... și posibilitatea unor obligațiuni perpetue, dar nu este clar c... ar fi acceptat... de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
cuvinte magice, tot ceea ce face farmecul poeziei lui Nichita Stănescu constituie altă sursă de inspirație pentru tânărul poet: „Spun unu, spun doi / Spun: răsucește-te / Și fă-mă să mă simt unul, / Spun doi. Mai spun că ești unica persoană / Vie cât noi doi. Unu, spun unu / Mai spun că oamenii ‹ ‹ râd și eu mă simt nebun / Unu, spun doi / Spun: răsucește-te / Și fă-mă să mă simt unul, / Spun doar unu...“ De Nichita Stănescu aduce aminte și ceremoniosul genitiv
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]