172 matches
-
pauzei muzicale. Doar murmurele și clinchetul paharelor ciocnite cu îndemnul de „noroc” se mai auzea pe ici, pe colo. - Mai vrem, spuseră fetele în cor. - Ei, dacă solicitarea sosește de la sexul frumos, atunci să vorbim despre frumusețea feminină transpusă în viers de poezie. Poezia se numește Prințesa mea de suflet, dar și aceasta este legată de eterna și nesfârșita .... mare. Am colindat prin lume cu pasul pe pământ, Dar te-am purtat în suflet, te-am alintat în gând. În corzile
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. X de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1390482915.html [Corola-blog/BlogPost/361585_a_362914]
-
un flăcău frumos, îndrăzneț, voinic, iubit de toată lumea. Cei doi sunt uniți de o iubire puternică și curată, pentru care sunt dispuși să își sacrifice viața. Se întâlneau în taină, la lumina lunii pe stânci și ea cânta cu un viers „curat, puțin mâhnit, cu înmlădieri ușoare, parcă venea de undeva de departe, parcă dintr-un afund.” Din nefericire, de ea se îndrăgostește și balaurul Tauctis, cel „cu pielea verde ca smaraldul și cu trei capete, trei inimi și trei gheare
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1468678906.html [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
de piatră. Mica sirenă imaginată de Andersen în basmul cu același nume , este o ființă superioară, meditativă, capabilă de un mare sacrificiu pentru a-și împlini iubirea. Ea este fata cea mică a împăratului mării și este foarte frumoasă, „are viersul cel mai dulce de pe pământ și din apă și ca și surorile ei are corpul terminat în coadă de pește. Spre deosebire de celelalte ființe acvatice ea aspiră la o condiție pământească, este dornică să afle cât mai multe despre viața oamenilor
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1468678906.html [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
de stele, Luceafăr în galaxia de poeme. Doar Eminescu-i poetul nepereche flacăra ce arde în pieptul de român, poezia sa în rime nu e deloc veche cum spune acum orice nebun... El a ars intens pe altarul strămoșesc prin viersul cu dulce grai românesc. Numai Eminescu-i rază sublimă, îmi învăluie subtil, trupul din tină și-mi dă în ochiul interior, lumină. Referință Bibliografică: Doar Eminescu / Elena Lavinia Niculicea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1110, Anul IV, 14 ianuarie
DOAR EMINESCU de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Doar_eminescu_elena_lavinia_niculicea_1389729060.html [Corola-blog/BlogPost/341920_a_343249]
-
Și pasul cum mi-l dorești dragule? Cântat sau doar sprințar spre eleganța îmbrățișării? Să îți privesc toate visele recunoscându-le sau să mă prefac neștiutoare, naivă, inocentă? Degrabă, trimite pasărea noastră să-mi dea de știre prin al ei viers și voi respecta întocmai, a ta vrere! Referință Bibliografică: Prima întâlnire / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1281, Anul IV, 04 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Lia Zidaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
PRIMA ÎNTÂLNIRE de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 by http://confluente.ro/Lia_vana_1404452650.html [Corola-blog/BlogPost/349174_a_350503]
-
prețioasă e asumată, Colorată ca planta firavă de nu-mă-uita Limbă română mereu te vom savura Puternică - Bucegi la Caraiman Se-nalță mai mult nu mai are liman Iubire de foc e în inima neamului Pentru îngemănarea cu glorie a românului Viers din basme brodat cu aur Vine din vechime un tezaur Gângurind omul o simte cu mama Cu limba română ne luăm seama Cresc în livezi verzi de cuvinte Vocale, consoane - luați aminte Când spuneți în gânduri dragostea În limba română
DIAMANTE ŞLEFUITE (POEME) de GEORGETA BLENDEA ZAMFIR în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 by http://confluente.ro/georgeta_blendea_zamfir_1456211002.html [Corola-blog/BlogPost/383969_a_385298]
-
agățate frunze-n copaci, Întinși în iarbă, căutam în ochi licurici, Sub poalele nopții ascundeam roșeața Primelor întâlniri ce ne bujorau față. Al vieții trubadur a adormit în pietre, Cu visul încrustat pe strunele albastre, își șuiera vântul cuvântul în viers de dor, ... Citește mai mult Ai amurgit de mult bătrâne sat în doruri,Sub giulgiu vinețiu ascunzi uitate poduri.Eu am rămas acolo, eu am rămas aici...Să port povara grea a timpului de atunci.Copilăria, aur îmi curge-n
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/agafia_dr%C4%83gan/canal [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
stăteau agățate frunze-n copaci,Întinși în iarbă, căutam în ochi licurici,Sub poalele nopții ascundeam roșeațaPrimelor întâlniri ce ne bujorau față.Al vieții trubadur a adormit în pietre,Cu visul încrustat pe strunele albastre,își șuiera vântul cuvântul în viers de dor,... XVII. NELINIȘTEA ESTE ÎN INIMA MEA, de Agafia Drăgan , publicat în Ediția nr. 2219 din 27 ianuarie 2017. Urc să ajung la Tine coborând spirala întunecată spre acel punct minuscul de lumină din sufletul meu zăgăzuită în neputință
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/agafia_dr%C4%83gan/canal [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
în acest volum de debut, ce te cucerește prin grija pentru cele mai mici detalii tehnice dar mai ales prin talentul cert pe care îl are. “Doamne/ o să-mi crească aripi?” Dacă răspunsul va fi da, îi urez încântată de viersul frumos, zbor lin spre cerul senin al împlinirii poetice. Dorina Stoica / 2 mai 2016 Referință Bibliografică: “Doamne/ o să-mi crească aripi?” “Pasăre în devenire” - Maria Cernegura - Editura SemnE 2015// autor DORINA STOICA / Dorina Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
EDITURA SEMNE 2015// AUTOR DORINA STOICA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1462532298.html [Corola-blog/BlogPost/380496_a_381825]
-
simțirea cât un ocean pentru viață și pentru morminte. -Chiar de-aș fi nespus de sărac numai mie și neamului meu trabuie să le fiu pe plac ; lor și Naturii iubite, Femeii sau Mamei ori ținutului drag, cântându-i cu viersul de Doină cântecului vieții, Cântec de Zeu binecuvântat. -Am stat la masă cu Zeul, EL m-a ales ,,m-a sorbit din popor” să vă aduc din Eter iubirea, speranța, lupta, izbânda și suferința înscrise în cerc, eterne ca viața
EMIN-DUH SFÂNT ROMÂNESC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 490 din 04 mai 2012 by http://confluente.ro/Emin_duh_sfant_romanesc_al_florin_tene_1336134920.html [Corola-blog/BlogPost/358595_a_359924]
-
-aș vrea ca să mai zbor. De bătaia inimii, bolnavă Slobodă-i durerea, si suava, Răstălmăcește gând și grâi Și-o vorba, doar: iubire, hai! Limpezi și albastre izvoare! Limpezi și albastre izvoare, spuneți: Voi purtați cerul senin care cântă? Sau viersul vostru aduce din adâncuri O tainica -amintire ce ne-ncântă? E-n voi un hohot către cer, ce-ntreabă: Pe unde hoinăriți hai-hui, în țină? Ori e o caldă- nlăcrimare a undei Spre zările de iarbă și lumina? Trezind, natura
POEME de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 by http://confluente.ro/elena_negulescu_1474356368.html [Corola-blog/BlogPost/379457_a_380786]
-
fenomen cu profundă obiectivitate: „Soarta cântecului poporan nu este aceea a cuvântului scris. Liber fiu al poporului, încredințat zburdălniciei memoriei, el aleargă din om în om, din secol în secol; fiecare îi adaugă un semn de la sine, o vorbă, un viers, un episod și adesea, modificat de pe vremuri, abia-i mai cunoști originea și starea primitivă, după ce a trecut sub așa de multe prefaceri”. Intrarea în scenă a versiunii-colind (după 1964) a constituit un bun prilej să se opineze că și
Creatorul Mioriței () [Corola-website/Science/314193_a_315522]
-
acestea vom trata în subcapitolul următor. Cărțile de slujbă tipărite la București sau în Moldova sunt traduse din slavonă. Îndreptările de la o edițiune la cealaltă se fac în acord cu anumite uzajuri împământenite. Totuși, în ciuda textelor slave, glasurile - tonurile sau viersurile muzicale - din ce în ce mai folosite sunt cele bizantine grecești: muzica psaltică. Pe lângă devoțiunile tipic slave, precum acatistele clasice, românii au și altele, precum "Te Deum", împrumutat ritului latin, care la rândul său l-a împrumutat ritului galic. În mănăstirile românești s-au
Ritul bizantin () [Corola-website/Science/298752_a_300081]
-
lui M. Sadoveanu se mânie și suduie, fără erori de gramatică, se jălesc ca psalții pe glasurile canonice”. O expresie a obiceiurilor străvechi este adresarea politicoasă între prieteni și chiar și între membrii aceleiași familii. Autorul este atent aici la „viersul vorbirii”. Romanul începe și se încheie asemănător cu evocări istorice realizate la hanul lui Gorașcu Haramin, un precursor al Hanului Ancuței. Dacă primul capitol prezintă legenda domniei lui Ion-Vodă cel Viteaz, "„un leu la miazănoaptea Împărăției”", ultimul capitol încheie povestea
Nicoară Potcoavă (roman) () [Corola-website/Science/318353_a_319682]
-
clare, dar se crede că ar fi de partea zeilor. Alte ființe supranaturale întâlnite în miturile scandinavicilor sunt silfii și silfidele, duhuri aerine asemănătoare elfilor. Despre silfide se spune că pot cânta foarte frumos, însă cine se lăsa atras de viersul lor fermecat și intra în dansul lor era pierdut. În plus, mai există și multe alte ființe fabuloase: Fenris, lupul gigantic, Jormungand, șarpele cosmic care înconjoară tărâmul Midgard. Acești doi monștri, împreună cu Hel, zeița morții, sunt copiii lui Loki, zeul
Mitologia nordică () [Corola-website/Science/297539_a_298868]
-
regi Ce-aici românii i-au avut Din cel mai depărtat trecut! Pe munții românești urcați Sub semnul magic din Carpați, Pecete-adâncă din bătrâni Peste suflarea de români. Pecetea limbii românești Rostind măiestrele povești Cu Sânziene, Feți-Frumoși... Sau cântece cu viers duios. țesut la poale de Carpați și-oriunde țara are frați În lumea largă răspândiți Care prin verb, ca legământ Rostit În cântec și-n cuvânt, Rămân uniți De nimeni despărțiți! Ne cheamă Sfinxul din Carpați Să fim alături frați
Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
un imn utilizat adesea ca refren între versetele din Psalmi, dar este de asemenea folosit și separat. Autorul său este necunoscut. Troparul este adesea cântat de trei ori consecutiv. În ritul bizantin, «Hristos a înviat» se folosește drept tropar de viers V (I plagal), și se întrebuințează în numeroase locuri din slujbele din săptămâna luminată, precum și în restul perioadei penticostarului, până la sărbătoarea Înălțării. Troparul este cântat pentru prima dată la Slujba de Înviere după sfârșitul procesiunii din jurul bisericii care are loc
Tropar pascal () [Corola-website/Science/302599_a_303928]
-
de Sîntă Mărie, cum vine Sufletul că Pasărea pe-o floare doar să se ție, Mîndră-Mărie și Sîntă Fecioafloare de Sîntă Mărie, cum vine Sufletul că Pasărea pe-o floare doar să se ție ! ! Pasăre care cu-aripa ai scris viersul ce duce la Domnul, spune-mi-l, spune-mi-l numai în vis, spune-mi-l numai în somnul, Pasăre care cu-aripa ai scris viersul ce duce la Domnul, spune-mi-l, spune-mi-l numai în vis, spune
Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_191]
-
Pasărea pe-o floare doar să se ție ! ! Pasăre care cu-aripa ai scris viersul ce duce la Domnul, spune-mi-l, spune-mi-l numai în vis, spune-mi-l numai în somnul, Pasăre care cu-aripa ai scris viersul ce duce la Domnul, spune-mi-l, spune-mi-l numai în vis, spune-mi-l numai în somnul ! Doina (Tatăl meu Rusia) ! de cincisprezece ani nu știu, nu știu nimic de tine, Tată, stai tot în casa-n care
Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_191]
-
spice; / ținutul apei calme pe-o orgă se lumină / ca stele de-o fântână, din tălpi, să ne înspice. // Se lasă-n coaste muzici, oglinzile răspund / mai sus de templul urii, presus de sterpe ape; / în păsări ne retragem pe viersul lor profund - / un relief de sunet pădurile s-adape.)", „relief“ așteptând o „Renaștere Valahă“: În volumul din 1980, Ion Pachia Tatomirescu se înfățișează cu un „binom "a-spațial"“, Cosmia - Zoria, încât "Cosmia" se constituie în limb pentru "Zoria", și invers
Utopism () [Corola-website/Science/310239_a_311568]
-
Prin lucrarea minții și a mâinilor sale, a întreținut - așa cum a spus Alexandru Beldiman - „învăpăiata dragoste către procopsirea nemului românesc”. Picu Pătruț a fost autorul unei vaste creații poetice (din cauza pierderii unor manuscrise, numărul volumelor redactate nu este cunoscut), numite viersuri sau verșuri. A fost influențat la început de scriitori populari ai timpului precum Ion Tincovici, Ion Barac, Vasile Aaron și Anton Pann (o parte din poeziile lor le-a și reprodus). A creat ulterior sute de poezii și poeme de
Procopie (Picu) Pătruț () [Corola-website/Science/332864_a_334193]
-
culte. De le el au rămas 30 (40 după altă sursă) de volume de poezii și de proză. Cu o tematică predominant biblică (transpuneri ale evenimentelor din Vechiul și Noul Testament, precum și din scrierile hagiografice sau sărbătorile creștine cele mai importante), "viersurile" sale au fost închinate principalelor praznice ale bisericii. Cea mai cunoscută lucrare a sa și care însumează 1400 de pagini este reprezentată de "„Stihos adică viers”". Este cea mai amplă operă care îi aparține și cuprinde 3 părți (volume): Aceasta
Procopie (Picu) Pătruț () [Corola-website/Science/332864_a_334193]
-
din Vechiul și Noul Testament, precum și din scrierile hagiografice sau sărbătorile creștine cele mai importante), "viersurile" sale au fost închinate principalelor praznice ale bisericii. Cea mai cunoscută lucrare a sa și care însumează 1400 de pagini este reprezentată de "„Stihos adică viers”". Este cea mai amplă operă care îi aparține și cuprinde 3 părți (volume): Aceasta conține 474 cântări și imnuri, 577 miniaturi și 112 de vignette pictate, 367 versete originale și 107 copiate având ca sursă lucrări ale lui Anton Pann
Procopie (Picu) Pătruț () [Corola-website/Science/332864_a_334193]
-
ca sursă cele două poeme dramatice ale acestuia: "Craii sau Irozii" (prezentat de copii în perioada Crăciunului) și obiceiul "Mironosițelor" (prezentat în bisericile din Săliște și din Mărginimea Sibiului în săptămânile de după Paști). În fiecare an de Florii se cântă "Viersul Floriilor" (13 strofe pline de învățăminte pentru fiecare om, care descriu intrarea Domnului în Ierusalim și redau într-o manieră personală sentimentele pe care fiecare om ar trebui să le trăiască în fața unei astfel de mari sărbători). În ultimii ani
Procopie (Picu) Pătruț () [Corola-website/Science/332864_a_334193]
-
noastră un feliu de poesie noao, precum se află la italieni și la alte neamuri". Diferența este subliniată cu insistență: "și fiind că la noi până acum puțin au fost obicinuite alte stihuri afară de cele de obște, ce le numim viersuri și s-au obicinuit la cântece de doru lelii și de frunză verde și ca de aceste". Mă tulbură ideea că, la începutul secolului XIX, poezia română se desprindea încă, anevoios, din folclor. Sigur este faptul că Budai-Deleanu a datat
Darul postum al Poetului by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/14009_a_15334]