142 matches
-
CÎnd lenea se prelungește pe timpul unei ierni Întregi, omul comod are remușcări: „Putea-voi, oare, să recîștig timpul pierdut mai tîrziu? Să dea Dumnezeu.” Dumnezeu este generos, poetul recuperează timpul irosit, piesele, poemele se adună Într-o operă Întinsă, iarna viforoasă este, de obicei, fertilă pentru literatură. Este interesant de observat că Alecsandri, care nu vorbește niciodată de dificultățile interioare ale creației, vorbește destul de mult, și aproape totdeauna În același fel, de condițiile exterioare ale stării de a scrie. Am semnalat
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și nu putea fi altfel, căci s-arată paragrafele procedurei penale în fața unei moarte. Jocul peste tot a fost bun. D. Galino (eroul serei) a jucat pe Mardoș, d-șoara Dănescu a vorbit și jucat natural chiar în scenele cele mai viforoase, d. Bălănescu au interpretat cu o plăcută naivitate pe servitorul fatalist, celelalte roluri au fost jucate asemenea cât se poate de bine. Piesa mai poate merge de câteva ori. Limba traducătorului e din norocire ferită de galicismi. [22 și 24
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în parc își zărește alesul de care tocmai se despărțise în brațele altei femei. Răvășită, Bârzulica e lovită de un tramvai (vehicul, e drept, mai trivial decât trenul ce luase viața Anei Karenina dar nici eroina noastră nu are sufletul viforos al rusoaicei!). Cu această scenă se și încheie, de altfel, penultimul roman din ciclul Bizu. În primul capitol din Acord final, Bizu află întâmplător dintr-un ziar despre accident și nu-l încearcă, pe moment, decât senzația absurdului ("un tramvai
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
fost odată un Horea": "Mi se pare însă că mai sunt/ Oarecari nepoți prin munte..." Alteori, prezența lui Horia se concretizează prin vulturii care-i amenință pe domni: "S-adună toți vulturii stol/ Sub cer se rotesc rotocol/ și cad viforos peste lume/ Pe Horea să-l răzbune/ Pe Horea sa-l răzbune". Alături de Horia, apare Chivără Roșie, erou popular desprins din piatra munților și din vatra țăranilor: "Ești parcă din focul de pe vatră/ Născut parcă din crestele de piatră/ Roșcată
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
23 februarie 1878. Lua astfel sfârșit și războiul pentru independența României. Ordinul de zi pe armată din 15/27 februarie 1878 evidenția eroismul ultimilor înfruntări ale războiului independenței: ” Voi ați executat cu iuțeală și sprintenie marșurile cele mai grele pe viforoasele vremi și pe asprele geruri ale unei strașnice ierni, dar totodată ați dovedit că în ostașul român de astăzi, ca la strămoși, bărbăția este împerecheată cu răbdarea nevoilor, vârtoșia trupului cu tăria inimii... Vulturul românesc care și-a desfășurat aripile
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
23 februarie 1878. Lua astfel sfârșit și războiul pentru independența României. Ordinul de zi pe armată din 15/27 februarie 1878 evidenția eroismul ultimilor înfruntări ale războiului independenței: ” Voi ați executat cu iuțeală și sprintenie marșurile cele mai grele pe viforoasele vremi și pe asprele geruri ale unei strașnice ierni, dar totodată ați dovedit că în ostașul român de astăzi, ca la strămoși, bărbăția este împerecheată cu răbdarea nevoilor, vârtoșia trupului cu tăria inimii... Vulturul românesc care și-a desfășurat aripile
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
de lungimea zilelor și de venirea ploilor, de apariția unor astre sau constelații - Sirius pentru arșițe, Hiadele pentru venirea ploilor. În epopee plouă, ușor sau greu, cade grindină, se așterne promoroacă sau rouă, îngheață. Peste pământuri și mări bat vânturi viforoase sau line. Atât de viu este prezentat vântul în poem, încât merită să se vorbească despre el ca despre unul dintre eroi și ca despre una dintre ipostazele forței cosmice. Într-adevăr, vântul homeric risipește norii deasupra munților sau, dimpotrivă
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
gemând, prin văpaie, în jocul crud al luminii; când rugul șovăielnic tânjește și pâlpâie, se năpustește în flăcări urlând, le bate să le întețească și să le ațâțe, pentru ca în zori, când, părăsite, se vor veșteji, trupul unui erou, jelit viforos de un altul, să rămână cenușă; toamna, zbicește țarinile cu o suflare uscată, poartă pe șesuri, încoace și încolo, ghemuri de scaieți și, rânduri-rânduri, scutură din arbori la pământ frunzișurile moarte ale verii, așa cum, iarna, scutură fulgi deși din norii
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
pe care îi ucide cu mâna lui, așază lângă rug amfore pline cu miere și ulei. Apoi, plângând, încearcă să aprindă rugul, care însă nu ia foc, iar atunci invocă vântul de apus și pe cel de miazănoapte, care vin, viforoase, și întețesc focul; focul arde noaptea întreagă, în cursul căreia Ahile invocă, tânguindu-se, sufletul lui Patrocles, până răsare steaua dimineții. Cenușa e pusă în urnă și urna așezată în mormântul înălțat atunci. Când vor să se împrăștie, Ahile îi
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
insulei, o peșteră îndeajuns de încăpătoare ca să sălășluiască în ea, ani după ani, Prospero și Miranda. Iar din text se desfășoară întinderile și reliefurile vag determinate ale unei vegetații luxuriante, uneori doar germinația unor amăgiri. Insula, peste care, lini sau viforoși, trec nori, pare să fie păduroasă, dar nu este o junglă; se află acolo rariști și poieni, sunt pomenite măguri, pajiști de nimeni păscute a căror iarbă, de un verde viu, este proaspătă și deasă, cresc flori și pomi care
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
de lungimea zilelor și de venirea ploilor, de apariția unor astre sau constelații - Sirius pentru arșițe, Hiadele pentru venirea ploilor. În epopee plouă, ușor sau greu, cade grindină, se așterne promoroacă sau rouă, îngheață. Peste pământuri și mări bat vânturi viforoase sau line. Atât de viu este prezentat vântul în poem, încât merită să se vorbească despre el ca despre unul dintre eroi și ca despre una dintre ipostazele forței cosmice. Într-adevăr, vântul homeric risipește norii deasupra munților sau, dimpotrivă
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
gemând, prin văpaie, în jocul crud al luminii; când rugul șovăielnic tânjește și pâlpâie, se năpustește în flăcări urlând, le bate să le întețească și să le ațâțe, pentru ca în zori, când, părăsite, se vor veșteji, trupul unui erou, jelit viforos de un altul, să rămână cenușă; toamna, zbicește țarinile cu o suflare uscată, poartă pe șesuri, încoace și încolo, ghemuri de scaieți și, rânduri-rânduri, scutură din arbori la pământ frunzișurile moarte ale verii, așa cum, iarna, scutură fulgi deși din norii
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
pe care îi ucide cu mâna lui, așază lângă rug amfore pline cu miere și ulei. Apoi, plângând, încearcă să aprindă rugul, care însă nu ia foc, iar atunci invocă vântul de apus și pe cel de miazănoapte, care vin, viforoase, și întețesc focul; focul arde noaptea întreagă, în cursul căreia Ahile invocă, tânguindu-se, sufletul lui Patrocles, până răsare steaua dimineții. Cenușa e pusă în urnă și urna așezată în mormântul înălțat atunci. Când vor să se împrăștie, Ahile îi
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
insulei, o peșteră îndeajuns de încăpătoare ca să sălășluiască în ea, ani după ani, Prospero și Miranda. Iar din text se desfășoară întinderile și reliefurile vag determinate ale unei vegetații luxuriante, uneori doar germinația unor amăgiri. Insula, peste care, lini sau viforoși, trec nori, pare să fie păduroasă, dar nu este o junglă; se află acolo rariști și poieni, sunt pomenite măguri, pajiști de nimeni păscute a căror iarbă, de un verde viu, este proaspătă și deasă, cresc flori și pomi care
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
se ruga, menind și chemându-și cu înfocare închipuirea, deodată schela sondei s-a zgâlțâit, cutremurându-se tare, de parcă ar fi hurducat-o un duh nevăzut din mină Iar Pamfil Duran bâldâbâc! a venit de sus, taman în Apa cea viforoasă și țesută cu negreață, așa îmbrăcat cum era și cu lampa și cu harnașamentul greoi pe care, avându-l în inventar, îl ținuse închingat pe el, spunând că e proprietate socialistă Colac peste pupăză, prin noaptea neagră, se răsturnară în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
binecuvântând... Și numai atât reuși să observe din mișcarea circulară a ochilor uscați, stăruind în dureroase orbite... Din fantasticul popor de umbre, care-i mișuna în creierul încă mustind de alcool, desluși nestatornicia apetitului nemăsurat al nimfomanei de Melanie, împreună cu viforoasele ei acuplări, pe care le ocaziona în variate poziții orientale. Imediat, i se succedară momentele de imensă surpriză ale neașteptatei boli lumești, care, după revenirea-i din Capitală, îi explodă, înflorindu-i pe organele genitale, precum și hohotele vesele ale drăguței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
când ai văzut-o pe stradă și soții nu s-au salutat între ei: ea ți-a surîs!... Alungă acel surîs!... Era însă prea târziu, acel surâs, ca un grăunte biblic căzuse pe un teren care dăduse roade: vertiginos, talgere viforoase acoperiră și întoarseră pe dos acest cântec al libertății mele... când am revenit, la o oră târzie, pe strada mea, am văzut-o pe Matilda plimbîndu-se prin fața casei mele! Avea acel pas rar care sugerează trecătorilor că ființa aceea e
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Patrașcanu (1937) la Istoria Românilor pentru clasa a IV-a secundară din care vom reproduce un paragraf relevant: Desigur istoria popoarelor apusene, în desfășurarea ei, ne prezintă figuri gigantice, culturi străvechi și evenimente mai formidabile decât le putem găsi în viforosul nostru trecut. Chiar dacă avem în vedere veșmântul greu și somptuos, care îmbracă istoria popoarelor mari, încă nu trebuie să ne rușinăm de cămeșa săracă de pe trupul nostru. Căci, pentru noi, ea este adevărata cămeșă a fericitului (Patrașcanu, 1937, p. iii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
atins vreodată o grupare omenească. Așezat într-o regiune vitregă a Europei, unde numai cu greu s-a putut înjgheba o vieață de Stat, au trebuit niște sforțări aproape miraculoase, pentru ca neamul românesc să-și poată duce în cursul veacurilor viforoasa-i existență. Greutăți, pe care alte națiuni ale Continentului le-au suferit numai în parte, s-au strâns toate în calea noastră, ca un blestem. De aceea, cu drept cuvânt, s-a spus că poporul român este cel mai mare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
În jur de douăzeci de ani și nici o carte publicată, trăind, cum se spune, de azi pe mâine, În afara structurilor administrative, dar preocupați de marile probleme ale literaturii și de cele ale specificului național; iar una (sau uneleă dintre aceste viforoase dezbateri se ducea, bineînțeles, În jurul baladei Miorița, a metaforelor ei, a sensului și a formidabilei aure pe care a dobândit-o această baladă rafistolată de rafinatul boier Vasile Alecsandri În mentalul Românilor. Deoarece, atunci, În anii ’50, se vorbea mult
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
argumentelor irecuzabile. E foarte bine informat și are convingeri consolidate. Nu fixiste! Stilul său este alert, al urgenței, dinamic, decis, cursiv. Căci ce poate fi mai ispititoare decât o bună controversă, intelectuală decentă în pofida acidității ei? Polemistul nostru nu-i viforos ca Eminescu, nici neguros subiectiv ca G. Ibrăileanu, nici "imperturbabil" ca E. Lovinescu. Reacțiile lui per contrariam, repet, au vehemență temperată, argumentația permanentă și vioiciune stilistică. Să mergem la exemple. Campaniile demarează cu un text din 1966, când autorul era
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Patrașcanu (1937) la Istoria Românilor pentru clasa a IV-a secundară din care vom reproduce un paragraf relevant: Desigur istoria popoarelor apusene, în desfășurarea ei, ne prezintă figuri gigantice, culturi străvechi și evenimente mai formidabile decât le putem găsi în viforosul nostru trecut. Chiar dacă avem în vedere veșmântul greu și somptuos, care îmbracă istoria popoarelor mari, încă nu trebuie să ne rușinăm de cămeșa săracă de pe trupul nostru. Căci, pentru noi, ea este adevărata cămeșă a fericitului (Patrașcanu, 1937, p. iii
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
atins vreodată o grupare omenească. Așezat într-o regiune vitregă a Europei, unde numai cu greu s-a putut înjgheba o vieață de Stat, au trebuit niște sforțări aproape miraculoase, pentru ca neamul românesc să-și poată duce în cursul veacurilor viforoasa-i existență. Greutăți, pe care alte națiuni ale Continentului le-au suferit numai în parte, s-au strâns toate în calea noastră, ca un blestem. De aceea, cu drept cuvânt, s-a spus că poporul român este cel mai mare
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
visat, am luptat și am îndurat, am fost bârfit și am fost lovit, fiindcă am vrut să pun în mâinile tale vânjoase cea mai bună armă, în sufletul tău cinstit, cea mai bună credință, în inima ta curată, cel mai viforos avânt, pe corpul tău trudit, cea mai simplă dar cea mai nepătată haină, în credința ta nelimitată în destinele neamului, cele mai înflăcărate aripi și în privirea ta scrutătoare și caldă, cea mai vie dintre icoane, Patria. Ostași, Multe s-
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
unită, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală ref. com. Vărgata, jud. Mureș, a Bis. ref., cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală ref. com. Voivodeni, județul Mureș avînd trei clădiri, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală ref com. Viforoasa județul Mureș, avînd 4 clădiri, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală primară, confesionala ev. C. M. Mureș, com. Patos, strada Principală a Bis. conf., cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală primară ev. C. A. com. Petelea, strada principală, județul
DECRET nr. 176 din 2 august 1948 pentru trecerea în proprietatea Statului a Bunurilor bisericilor congregatiilor, comunităţilor sau particularilor, ce au servit pentru funcţionarea şi întreţinerea instituţiilor de învăţămînt general, tehnic sau profesional*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125385_a_126714]