210 matches
-
Ardealul situându-se astfel în centrul teritoriului de viață românească”. 3 Această sugestivă descriere aparține scriitorului poet ION COJA. Vorbind cu respect și oarecare amărăciune despre destinul acetui teritoriu sacru al Daciei hiperboreene, savantul MIRCEA ELIADE ține să atragă atenția viitorimii că „descindem dintr-unul din neamurile cele mai numeroase din lume și praful s-a ales de el, nici măcar limba nu i se mai cunoaște. Am făcut parte dintr-o Românie de trei ori mai mare decât Dacia (care purta
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
Ardealul situându-se astfel în centrul teritoriului de viață românească”. 3 Această sugestivă descriere aparține scriitorului poet ION COJA. Vorbind cu respect și oarecare amărăciune despre destinul acetui teritoriu sacru al Daciei hiperboreene, savantul MIRCEA ELIADE ține să atragă atenția viitorimii că „descindem dintr-unul din neamurile cele mai numeroase din lume și praful s-a ales de el, nici măcar limba nu i se mai cunoaște. Am făcut parte dintr-o Românie de trei ori mai mare decât Dacia (care purta
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
Cuc Publicat în: Ediția nr. 46 din 15 februarie 2011 Toate Articolele Autorului Într-o dezvrăjbire scriitoricească de cea mai elevată factură, cu cu un simț al dimensiunilor filososfice dublat de rațiunea jurnalistului care lasă urme pipăibile, dinspre contemporaneitate pentru viitorime, Al. Forin Țene aduce în prim planul editorial al începutului de an 2011, o carte cu valențe ce țin de cosmosul umanismului. Portrete ale creației impersonale dar și accente care vin și developează elegant obârșia autorului, ba, chiar și destinul
METAFORE CE ŢIN DE MÂNĂ IDEILE SĂ NU RĂTĂCEASCĂ de MELANIA CUC în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348987_a_350316]
-
străbați/ Nu-i nicăieri ca-n Bucovina.// Aicea fiecare an/ Cu brazi ne-mpodobește pragul,/ Pe când Vitoria Lipan/ Reintră-n basme cu Baltagul.” (Adrian Păunescu, „Cântec pentru Bucovina”) Scriem ca să nu se uite ! Scriem ca să se știe, acum, și-n viitorime. Se apropie noiembrie... Iar noiembrie înseamnă Bucovina, splendida Țară a Fagilor și a ctitoriilor Măritului Domn al Moldovei, Ștefan cel Sfânt. MARIANA CRISTESCU Referință Bibliografică: Scriem ca să nu se uite-de Mariana Cristescu / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
SCRIEM CA SĂ NU SE UITE-DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346416_a_347745]
-
de diferite profesiuni. De aceea îmi este greu și ar fi nedrept să vorbesc despre cineva și să nu-i numesc și pe ceilalți. Am să amintesc totuși, două personalități care nu mai sunt printre noi, dar care au lăsat viitorimii lucrări și lucruri de necontestat. Am să povestesc pe scurt. Am așteptat trei zile, într-un Sibiu canicular, dialogul pe care doream să-l realizez cu IPS dr. Antonie Plămădeală, fostul Mitropolit al Ardealului, Crișanei si Maramureșului. Era foarte bolnav
OCTAVIAN CURPAS CONVORBIRE CU ELISABETA IOSIF de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345227_a_346556]
-
care scriam mai sus, sunt promotorii care luptă pentru devenirea culturală a neamului românesc și cunoașterea creațiilor acestuia. Ei sunt purtătorii flăcării culturii românești ce luminează drumul spre alte popoare. S-au mai precis, sunt și cei care tezaurizează pentru viitorime, prin diferite forme și mijloace, ce are mai bun în domeniul artelor, științei și culturii, neamul nostru din spațiu udat de Nistru, Dunăre, Tisa, Bega și Mare Neagră. Sunt mulți promotori culturali de origine română răspândiți pe meridianele lumii, de la
GENEROZITATEA UNEI ISTORII OBIECTIVE A SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI DE PRETUTINDENI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345319_a_346648]
-
toți suntem români: aceleași sentimente ne leagă, același sânge ne unește... Toți avem o patrie înainte, să avem și un cuget și un scop... Începem astăzi lucrările chemării noastre... Uniți-vă în același cuget frățesc și național... Lăsați să citească viitorimea cu mândrie și fericire numele dumneavoastră.” (Ghenadie Petrescu/ Dimitrie A. Sturza/ Dimitrie C. Sturza-Acte și documente relative la istorie renașterii naționale, București, 1900-1909, vol. V, p. 906-907) Apelului solemn, cald, frățesc și părintesc al mitropolitului, i se alătură ca o
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
RĂTĂCEASCĂ, de Melania Cuc , publicat în Ediția nr. 46 din 15 februarie 2011. Într-o dezvrăjbire scriitoricească de cea mai elevată factură, cu cu un simț al dimensiunilor filososfice dublat de rațiunea jurnalistului care lasă urme pipăibile, dinspre contemporaneitate pentru viitorime, Al. Forin Țene aduce în prim planul editorial al începutului de an 2011, o carte cu valențe ce țin de cosmosul umanismului. Portrete ale creației impersonale dar și accente care vin și developează elegant obârșia autorului, ba, chiar și destinul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/374948_a_376277]
-
exersează în carte, este una ce ține de instrucția intelectuală ... Citește mai mult Într-o dezvrăjbire scriitoricească de cea mai elevată factură, cu cu un simț al dimensiunilor filososfice dublat de rațiunea jurnalistului care lasă urme pipăibile, dinspre contemporaneitate pentru viitorime, Al. Forin Țene aduce în prim planul editorial al începutului de an 2011, o carte cu valențe ce țin de cosmosul umanismului.Portrete ale creației impersonale dar și accente care vin și developează elegant obârșia autorului, ba, chiar și destinul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/374948_a_376277]
-
de civilizație, solemnitate și bucurie sărbătorească, ancorată pe Ziua Națională, ca un lujer răsucit pe o coloană. Avem atâtea de privit, atât de mult de învățat, atât de mult de păstrat curat și în ordine, și de dăruit în continuare viitorimii, ca o plachetă a neamului românesc pe care sunt concentrate toate caratele istoriei! Ceremonialul Regal de pe 10 Mai reproiectează ca dintr-o oglindă cosmică spiritul unei epoci istorice în care România se integrase între țările civilizate vestice, sub cârmuirea monarhică
AMBIANŢĂ REGALĂ LA GARDEN PARTY-UL DE LA PALATUL ELISABETA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372192_a_373521]
-
lăsați de izbeliște cu opera lor literară de o viață ? Câte foloase ar trage societatea noastră din relatările jurnaliștilor despre poticnelile sau izbânzile mersului ei ! Ștergem istoria sinuoasă a interminabilei tranziții post-decembriste fără să reținem din ea nimic util pentru viitorime? Felicităm conducerea UZPR pentru consecvența cu care a pregătit prima bătălie într-o cameră a parlamentului, parlament a cărui încredere aluneca periculos pe toboganul sondajelor de opinie a populației. Felicităm îndârjirea senatorului Haralambie Voichițoiu, devenită subit o dovadă irefutabilă că
LA SENAT S-A FĂCUT DREPTATE. ARTICOL DE NICOLEA N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377779_a_379108]
-
așezat acest episod pe la mijlocul poemului Memento mori (versurile 889-912) nu ni se pare întâmplător: este un spațiu al centrului sacru, un locus amoenus unde i-a plăcut, se pare să oprească pentru o clipă "roata vremei" și să dureze pentru viitorime o imaginară Sarmisegetuza. Că e un construct "de cugetări" nu ne îndoim: nu avem informații ca poetul să fi văzut cetatea dacilor de la Grădiștea Muncelului. A văzut Cetatea Sucevei și Cetatea Neamțului, dar nici una dintre ele nu sunt ridicate pe
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
își vede trecutul, prezentul și viitorul”. Atunci când scrie Românii supt Mihai-Voievod Viteazul, N. Bălcescu face precizarea că evocă timpuri de glorie, vremuri eroice, menite „să deștepte în noi sentimentul datorinței ce avem de-a păstra și de-a mări pentru viitorime această prețioasă moștenire”. O „bună istorie națională... îndestul răspândită” - sublinia Nicolae Bălcescu, în Cuvânt preliminariu despre izvoarele istoriei românilor (1845) - ar fi ajutat compatrioților „să se întemeieze în patriotism și în curaj și să cîștige statornicia în caracter”. Cum bine
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
scriind încă; Deși stînci peste tine se rostogolesc, desi puhoaie se revarsă, și deși vînturi negre precum marea Te spintecă-n bucăți, deși în jurul gleznelor sîngele-ți curge, 85 Picioarele de stîncă tare prinzîndu-ți-le înghețate, totuși aspră ta pana Scrie minunile Viitorimii cu teamă groaznică de viitor. Grozav mă minii în străfunduri, căci iată că de stîncă tare picioarele și mîinile-mi Sînt pironite, altminteri vrăjmășia și-ura mi-ai simți În ale omului boli toate căzînd asupra frunții tale sure blestemate". 90
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
se însoțește cu dezinteresul față de nevoile proprii, dar și cu tenacitatea cu care sunt urmărite scopurile sociale; omul de vocație este original în ceea ce creează, dar el creează sub un impuls natural; conștiinciozitatea lui este dublată de "sentimentul răspunderii față de viitorime". În afara recunoașterii de sine nu se poate înfăptui ridicarea energiilor unui popor până la nivelul culturii spirituale, pornind de la rădăcinile sale cosmice. Dezinteresul față de propriile nevoi este, într-un fel, instinctual și merge până la uitarea de sine, stare care are semnificație
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
merge până la uitarea de sine, stare care are semnificație spirituală. Rămas însă într-un blocaj biologic, dezinteresul nu caracterizează vocația. În fond, câți dezinteresați de propria lor persoană nu sunt și nu pot fi oameni de vocație? Conștiinciozitatea răspunderii față de viitorime mută dezinteresul față de sine într-un plan non-natural să-i zicem, spiritual care activează acest dezinteres în sensul creației cu valoare pentru comunitate. În măsura în care omul de vocație este "instrumentul" folosit de natură pentru a asigura cristalizarea unei culturi, el este
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cea a mulțimii, ci ei desăvârșesc un ideal al comunității căreia îi aparțin și onorează singura morală posibilă. Ei sunt purtătorii unor interese sociale, prin urmare, în munca lor nu țin seama de interesele personale. Tenacitatea, conștiinciozitatea, "sentimentul răspunderii față de viitorime" se adună în unitatea caracterului fiecăruia. Găsindu-și în-cheierea într-un bine social, vocația desăvârșește morala, ilustrându-i exemplar valorile. Privilegiile sociale îl ocolesc, de regulă, pe omul de vocație; și, cu toate acestea, el lucrează în sensul binelui social
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Petre Vulcan și Ion Jalea. Numărul 4 este închinat poetului latin Ovidiu: Hortensia Papadat-Bengescu semnează medalionul Pentru Ovidiu, D. Stoicescu, note biografice și bibliografice despre Ovidiu și opera sa și tot el tălmăcește, din Tristele, poemele Către soție și Către viitorime; se reproduce fotografia statuii lui Ovidiu de la Constanța și se dau informații în legătură cu inaugurarea unui monument la Sulmona, locul nașterii poetului. Revista publică mai multe traduceri: Viermele de mătase de Uhland (tălmăcire de N. Țimiraș), Cântece de H. Heine (traducător
DOBROGEA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286803_a_288132]
-
minunat să se serve cu dânsul, deși ea cunoaște mai bine cât de puțin are a se teme de România lui Ion Brătianu și a lui Petre Grădișteanu. Lașitate în acte, obrăznicie în cuvinte: iată deviza guvernului actual, pe care viitorimea i-o va lipi pe frunte. [22 iunie 1883] ["O PROBĂ PENTRU CELE AFIRMATE... O probă pentru cele afirmate în numărul nostru de alaltăieri cu privire la toastul d-lui Grădișteanu și totodată o verificare a aserțiunii că guvernul austriac ia cam
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
lui de vedere. (Dar asta însemna, desigur, și încredere în alte forțe, conștiente și organizate, care acționând subteran trebuiau mai curând sau mai târziu să irupă la lumină cu un mesaj al rațiunii și umanismului.) Tot astfel Sf. Augustin lăsa viitorimii De civitate Dei, în vreme ce vizigoții prădau Roma. Cărțile nu pot, firește, stăvili cu ființa lor materială puhoaiele, care le calcă în picioare și își fac o aprigă plăcere din a le pune pe foc. Dar unele cărți au o forță
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Un program vag, redactat în termeni ezitanți, este propus prin articolul Albine și viespi, tipărit în primul număr. Revista va întreprinde o selecție a scrierilor unor „poeți și prozatori ce au trăit în veacul nostru” și va încerca „să împrospăteze viitorimii fagurii din literatura epocii”. Totodată, va evita „satira greoaie și bădărănoasă”, optând pentru o satiră și o critică apropiate de artă. Chiar din acest articol-program răzbate antipatia redactorului față de Caragiale. Vellescu, actor care studiase arta dramatică la Paris cu Fr.
ALBINE SI VIESPI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285226_a_286555]
-
barbarilor” ce invadase „Moldovlahia”, jefuirea cruntă a țării, pasagerele domnii ale unui Ștefan Lăcustă, în vremea căruia țara a fost bântuită de o „foamete cumplită”, sau Alexandru Cornea. Specia de „publicistică politică” practicată implică deslușit prezența portretelor. În fixarea, pentru viitorime, a trăsăturilor cutărui sau cutărui personaj pana cronicarului nu șovăie. Nu se simte nici o timorare pricinuită de responsabilitatea, imensă, a judecății formulate pentru istorie. M. îmbracă rar haina de sacerdot învestit cu puteri supreme, cum va face Miron Costin. Îi
MACARIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287940_a_289269]
-
din epocă: la începutul anilor ’70 la Osaka fusese îngropat, la mare adâncime, un container ultraetanș, conținând câteva mii de obiecte considerate reprezentative pentru civilizația din epocă și destinat să fie deschis după cinci mii de ani, pentru a edifica viitorimea asupra vieții de la sfârșitul mileniului al doilea. Pretextând încercarea de a propune echivalentul unui „alt container pentru Osaka”, autorul oferă un repertoriu de mici eseuri, tratând fiecare despre câte un obiect de uz curent. Dispunerea e alfabetică, de la ac, andrea
IURES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287645_a_288974]
-
unei Îndeletniciri scripturale curente (a lua note după realitatea imediată), aceste discursuri n-au vizat În epocă un public (străine le-au rămas, de altfel, și formele de circulație clandestină, dar au scontat, În schimb, pe un ipotetic cititor din viitorime) și nici un statut artistic (pe care majoritatea nu-l ating). Constituind, În expresia lui Victor Felea, „un fel de gazetărie de sertar”1, fără ca aceasta să presupună că ar fi fost produsă În vreo casă a conspirației politice (majoritatea Însemnărilor
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
bun, generos, prudent, pios, priceput în ale politicii și furnizor al unor sfaturi pline de înțelepciune, „pedepsit” în științe și preferând zbuciumului de la curte liniștea conacului său, unde medita și „scriia”, este transformat într-o „efigie” pilduitoare ce trebuie impusă viitorimii. Oamenii, regnul vegetal și cel mineral, slujitorii lui Dumnezeu, țara sunt îndemnați să deplângă dispariția acestui mare bărbat: „Zic, dară, și voi pietrilor și liamnelor, să plângeți, / Și tuturor săracilor, de jale să vă stingeți! / Și toată ticăloasa Țară aciasta
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]