1,712 matches
-
îi musai, fie nu Și striga în gura mare, Să se audă îndepărtare, Să votăm cu Pâclișan, Ba cu Coltor, că-i primar, Să urcăm în podul șurii, Că la noapte curg șuvoaie, Apele ce o să ploaie, Că o să vină viitura Și o să treacă peste dig, Să plecăm acum de acasă, Cât mai este puțin timp. Mi-amintesc cum povestea, Că a murit Drăghici bătrânul Și cum deloc nu-i plăcea, Ungurii să-i ardă “fânul”, A mutat steagul în poarta
LUCA POŞTAŞUL DE LA VINŢU DE JOS de DAN IOAN GROZA în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378284_a_379613]
-
râvnă de Scriptură, înțelepciunea i-a sporit, La fel Sacra lui Slujire de când s-a călugărit. În peșteră, pe mal de râu, el zi și noapte s-a rugat În Post aspru a sa viață DOMNULUI i-a închinat ! După viituri de ape trupul său a fost găsit În arome prea plăcute și deloc neputrezit... În satul său în Parohie(e bine a se cunoaște) Au fost o jumat' de secol găzduite-a sale moaște Luate-apoi spre Rusia, după războiul turco-rus
SF. DIMITRIE CEL NOU BASARABOV de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1760 din 26 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384637_a_385966]
-
vin... Dar îți lipsește un cercel!” Așa era. Cercelul avea piatră de chihlimbar ... A intrat, cred, în colecția domnului Sojé, care se înecase împreună cu doamna lui, în urmă cu vreo doi ani, când dăduseră drumul la baraj și-i prinsese viitura pe insulița de unde n-au mai putut ieși... De aici ireverențiozitatea lui sau poate ostilitatea de a mai primi pe careva înainte de vreme în acel spațiu metafizic al unui alt fel de viețuire. Florica Patan, DOAR AMINTIREA ! Pitești, 2015. Referință
DOAR AMINTIREA! de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369155_a_370484]
-
și ochii tăi/ lumină și blândețe într-o rafinată alcătuire/ orice gurmand așteaptă asemenea răsfăț /” („invitație la masă” ) Discursul poetic este brodat cu îndrăznețe asocieri de imagini, venind în avalanșă uneori, sau, dimpotrivă, punctând sporadic versul spre a-i relaxa viitura în tihna unei albii dusă în larg. Atât față de ordinea lumii cu regulile ei impuse, cât și față de datul ființial, poeta manifestă respect, neangajându-se nicicum în intervenția de a le schimba, preferând să le depășească. Tot ce vrea să
AUTOR: DOAMNA COSTINA SAVA de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348758_a_350087]
-
și Inspectoratului pentru Situații de Urgență în astfel de cazuri, aceste entități fiind în măsură să furnizeze informații privind situațiile de urgență. Dată fiind situația hidrometeorologica actuala, avertizarea hidrologica cod portocaliu referitoare la scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie, viituri rapide în special pe râurile mici și afluenții din bazinul superior al râului Trotuș și afluenții mici ai Șiretului mijlociu se prelungește până joi, 13 octombrie, ora 8. De asemenea, avertizarea hidrologica cod galben care vizează bazinele râurilor Bistrița și
SITUAȚIA HIDROLOGICĂ ÎN JUDEȚUL BACĂU, ORA 15 de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368714_a_370043]
-
răsucit Pământul Pământul se-ntinde domol către Poli, Iar anotimpurile se rotesc de o vreme; În decembrie-i vară; în vară - îngheț și ninsori. Fiecare, de rău în mai rău, întruna se teme. La munte revin zăpezile-albastre, Pe străzi curg viiturile râu Ducând sudoarea trudirilor noastre Pe nărăvașe ape, călăi fără frâu. Natura e bolnavă și zace De geruri și brume nocturne; Blestemele cad năpraznice Pe prea nevinovata lume. Se plouă cu noroi și cenușă Din cerul greu, plumburiu, Fulgere se
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
răsucit Pământul Pământul se-ntinde domol către Poli, Iar anotimpurile se rotesc de o vreme;În decembrie-i vară; în vară - îngheț și ninsori. Fiecare, de rău în mai rău, întruna se teme.La munte revin zăpezile-albastre,Pe străzi curg viiturile râuDucând sudoarea trudirilor noastrePe nărăvașe ape, călăi fără frâu.Natura e bolnavă și zaceDe geruri și brume nocturne;Blestemele cad năpraznicePe prea nevinovata lume.Se plouă cu noroi și cenușăDin cerul greu, plumburiu,Fulgere se sting pe prag, lângă ușăși
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
cor Al vieții unit popor! Cad copacii și te strigă: Strigate de neuitat, Strigate de diamant, Strigate de mari călugări, Strigate din crăpături ... Însăși sufletul femeii Ce din rădăcini te are Stă și plânge de copaci ... Cad copacii și e viitura ... Tu nu știi să taci, Liniștind natură prin natura! Cad copacii de prin ceruri Cad copaci plângând în coruri Cad copacii Ceru-i fără noi ... Cad copacii Și ne regăsesc cam goi! Cad copacii Suntem prinși în plasă Ție, nici macar
CAD COPACII de MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353152_a_354481]
-
mai mult acasă, căci de spital nici vorbă, iar dispensarul era tocmai în Boișoara, cale de mers 3-4 kilometri, de-a lungul satelor de munte, cu suișuri și coborâșuri, cum, nici moașa satului, lelea Vetuța, nu putea fi chemată din cauza viiturii ce se pornise, singura soluție a fost să o aducă mama Maria (așa îi ziceam noi, bunicăi), pe tanti Ileana lui Roman, vecina noastră, la noi acasă, să o ajute pe mămica, să mă nască odat*, că nu mai putea
FIUL PĂMÂNTULUI- CONTINUARE. de ARON SANDRU în ediţia nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370742_a_372071]
-
vecinii aveau casele departe de-a lor, iar vremea potrivnică l-a ajutat cum nu se putea mai bine. Spre ziuă s-a pus o ploaie de-a-necat pământul, că oricine ar fi vrut să-i găsească urmele, era imposibil. Viitura coborâse cu atâta furie peste coasta pe unde plecase că acoperise cu un mâl cleios toate potecile. Imaginile acelor nopți terefiante îi apăreau așa de vii în minte, că vedea cu ochii deschiși cum a omorât un om fără apărare
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A TREIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364923_a_366252]
-
vecinii aveau casele departe de-a lor, iar vremea potrivnică l-a ajutat cum nu se putea mai bine. Spre ziuă s-a pus o ploaie de-a-necat pământul, că oricine ar fi vrut să-i găsească urmele, era imposibil. Viitura coborâse cu atâta furie peste coasta pe unde plecase că acoperise cu un mâl cleios toate potecile. Imaginile acelor nopți terefiante îi apăreau așa de vii în minte, că vedea cu ochii deschiși cum a omorât un om fără apărare
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A TREIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364923_a_366252]
-
Suceava, Moldova, Bistrița, Trotuș, Bârlad, Jijia, Bașeu, Siret inferior FENOMENELE VIZATE: Creșteri de debite și niveluri pe unele râuri din bazinele hidrografice menționate, cu depășiri ale COTELOR DE ATENȚIE, de INUNDAȚIE și PERICOL, scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundații locale MOMENTUL PRODUCERII FENOMENELOR VIZATE: Dată: 15.05.2014 oră 14:00 - 16.05.2014 oră 18:00 TEXTUL MESAJULUI: Având în vedere situația hidrometeorologica actuala și prognoza meteorologică pentru următoarele
AVERTIZARE HIDROLOGICĂ COD GALBEN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349748_a_351077]
-
pe afluenții râurilor: Suceava, (județul Suceava), Moldova (județele Suceava și Neamț), Bistrița (județele Suceava și Neamț) și Trotuș (județul Bacău). Sunt prognozate creșteri de debite și niveluri, cu depășiri ale Cotelor de Atenție, scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundații locale. „În aceste condiții, Administrația Bazinală de Apă Siret monitorizează evoluția cantitativa și calitativa a fenomenelor prognozate și intensifica măsurătorile de la stațiile hidrometrice. De asemenea, se monitorizează zonele critice și modul
AVERTIZARE HIDROLOGICĂ COD GALBEN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349748_a_351077]
-
și simplu au dat iama în pomii fructiferi și i-au transformat în lemne de foc. Iar acuma când munții și dealurile sunt rase ca-n palmă, nu cred că-i potrivit să ne mirăm ba de furia ploilor și viiturilor, ba de cea a vânturilor și nămeților... Nu trebuie să fii specialist ca să-ți dai seama că cea mai mare bogăție a României este pământul așa cum ni l-a dat Dumnezeu, pământ bun de uns pe pâine în faimoasele noastre
CRUCI ŞI RĂSCRUCI ÎN AGRICULTURA ROMÂNEASCĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366087_a_367416]
-
imbecilități. “Soțul artistei spune că a dormit cu ea în pat în noaptea morții”, “Moartea Mădălinei-crimă, accident sau sinucidere?”, “A fost găsită într-o baltă de sânge”, “Ba nu, a fost găsită într-o baltă de insecticid”, “Ba într-o viitură de sânge și avea și părul de foc”, “ Nțț, a luat pastile și a dat înainte să moară un SMS în care zicea că se simte iubită și că îi pare rău”, “Greșit, în SMS a zis, de fapt, că
Ce vă mai place să nu lăsați morții să se odihnească! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20334_a_21659]
-
pe pagina I. Cum ei nu o mai pot repara, vin eu și le dau o mână de ajutor, că nu e nici bine, nici sănătos ca eroarea să persiste. Menționez că titlul articolului ilustrat cu această fotografie era Puturoșii viiturii.
Adevărul despre Adevărul de ieri by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19452_a_20777]
-
în buzunarul de la piept al sacoului. Bătrâni care își pot permite luxul respectului de sine. Bătrâni care - pun pariu - nu trebuie să se calce în picioare pentru bilete la tratament și medicamente compensate. Bătrâni pe care nu îi va lua viitura, cu tot cu întreaga lor avere: câteva găini și două capre famelice. Bătrânețe cu speranță, aș zice. Apoi, ceva design. Țesături și obiecte frumoase, colorate, făcute cu drag și cu voie bună. O fi de la vodca finlandeză, o fi de la PIB-ul
Lucruri roz by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18995_a_20320]
-
ar fi cele destinate militarizării UE. în scris- Am votat în favoarea raportului privind mobilizarea Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene pentru România întrucât consider că ajutorul financiar acordat țării noastre reprezintă un sprijin important și necesar pentru localitățile lovite de viituri în luna iulie a anului trecut. Regiunea de Nord-Est a României a fost grav afectată: 214 localități și mai mult de 1,6 milioane de oameni au suferit în mod direct din cauza dezastrului. Aportul financiar al Comisiei Europene de 11,8 milioane euro
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
important să se aibă în vedere soluții pentru turismul în zonele de coastă sensibile, pentru exercițiile militare, transportul maritim, extracția de gaze și petrol, extracția de nisip și pietriș, precum și soluții de prevenire a catastrofelor ecologice, cum ar fi recenta viitură de nămol toxic. În eventualitatea în care o autoritate europeană de siguranță de coastă ar prevala asupra autorităților de coastă sau flotelor naționale, acest lucru ar fi incompatibil cu drepturile de suveranitate națională și ar spori tendințele actuale în direcția
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
care au avut loc în Madeira, în februarie anul acesta. Ploile torențiale care s-au abătut asupra insulei Madeira au provocat haos și daune materiale extrem de grave: alunecări de teren, poduri rupte, autostrăzi închise și case și autovehicule măturate de viituri. Tragedia care a lovit Madeira a provocat moartea a 42 de persoane și dispariția altor 13. Astăzi, Parlamentul European de aici de la Strasbourg a fost martorul unei adevărate demonstrații de solidaritate europeană, una dintre cele mai importante valori ale proiectului
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
pentru combaterea eroziunii de suprafață și lucrări pentru combaterea eroziunii de adâncime (lucrări luate în concesiune - domeniul public al statului); ... d) întreținerea și repararea digurilor de apărare împotriva inundațiilor la Dunăre și pe râurile interioare, precum și a barajelor pentru atenuarea viiturilor (lucrări luate în concesiune - domeniul public al statului); ... e) întreținerea și repararea lucrărilor din amenajările de irigații, formate din prize de alimentare direct din sursă a stațiilor de pompare de punere sub presiune, pentru pomparea apei pentru irigații până la hidrant
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200031_a_201360]
-
b) casarea unor partizi sau constituirea pe parcursul anului a unor partizi de produse de igienă și accidentale; ... c) imposibilitatea recoltării/transportării masei lemnoase cauzată de forța majoră, constatată în condițiile legii, prin: distrugerea podurilor ori a platformelor drumurilor auto de viituri și alunecări de teren, de inundații; avalanșe; cutremure; incendii; avarii la construcții hidrotehnice din zona de acces; căderi masive de zăpadă care nu permit deszăpezirea; ... d) stocurile de masă lemnoasă pe picior, rămase nerecoltate din partizile aferente anului calendaristic anterior
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269079_a_270408]
-
se va realiza astfel încît să se asigure folosirea volumului de apă regularizat la toate nivelurile lacului de acumulare și energia electrică, în cote egale, pe toată perioada de existență a Nodului hidrotehnic și de asemenea să se asigure atenuarea viiturilor din rîul Prut pentru combaterea inundațiilor. Lacul de acumulare poate fi folosit de asemenea pentru piscicultura și navigație, precum și în alte scopuri, pe baza înțelegerilor ce se vor încheia între părți. Articolul 5 1. Regularizarea debitelor rîului Prut cu ajutorul lacului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127952_a_129281]
-
apă pe care le va capta și restitui fiecare parte se vor măsură cu debitmetre avînd același grad de precizie. 3. Părțile vor comunica Comisiei mixte amplasamentul ei debitele maxime ale captărilor și descărcăturilor. Articolul 7 Volumul de atenuare a viiturilor din lacul de acumulare poate fi utilizat pentru regularizarea debitelor, folosirea apei și asigurarea navigației pe rîul Prut în conformitate cu hotărîrile Comisiei mixte. Articolul 8 1. Părțile nu vor efectua lucrări și nu vor lua măsuri care ar atrage după sine
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127952_a_129281]
-
la construcții hidrotehnice au obligația să participe la acțiunile de apărare și să asigure întreținerea și exploatarea corespunzătoare a lucrărilor de apărare existente. ... (2) În cazul distrugerii sau deteriorării lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor sau a unor construcții hidrotehnice datorită viiturilor, deținătorii cu orice titlu ai unor astfel de lucrări au obligația să refacă sau să repare aceste lucrări în cel mai scurt timp posibil, fondurile necesare execuției putând fi asigurate din surse proprii, de la bugetul local, bugetul de stat sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125081_a_126410]