46,761 matches
-
sale nici unul dintre presupunsele „secrete” din cuibarul Securității. O poate afla oricine, răsfoind revistele conduse de „febrilul jucător mediatic”. Asta dacă nu cumva Cornel Nistorescu insinuează că „agricultorul” de la C.N.S.A.S. a furat din dosarele rumegate în exercițiul funcțiunii rețeta vinului pe care încearcă să-l impună pe piață. Dincolo de comicul trist al situației, mă miră că un băiat atât de inteligent precum Nistorescu mistifică esența feciorelnicei firme pe care se străduie s-o apere de influența băiatului rău din Slobozia
Dublu Dinescu și simplu Nistorescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13540_a_14865]
-
Ghinion! De data asta, poate, și stațiunea și biserica și fresca și nevăzutul Ceahlău mi se par, dintr-o dată, nesuferite. Unde-i Durăul de-anțărț? Poate doar masa ce mi se servește, în exclusivitate, în imensa goală trapeză (carafa cu vin, ciorba cu de toate ale verii, fasolea gătită, cu salata de varză aferentă, iar carafa cu vin) de către una din dalbele copile în negru, poate doar ea, masa aceasta cuviincioasă, să aline cît de cît plouata dezamăgire. O noapte în
Peste Ilici dus-întors by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/13553_a_14878]
-
dintr-o dată, nesuferite. Unde-i Durăul de-anțărț? Poate doar masa ce mi se servește, în exclusivitate, în imensa goală trapeză (carafa cu vin, ciorba cu de toate ale verii, fasolea gătită, cu salata de varză aferentă, iar carafa cu vin) de către una din dalbele copile în negru, poate doar ea, masa aceasta cuviincioasă, să aline cît de cît plouata dezamăgire. O noapte în luxosul hotel părințesc și, rugîndu-mă celui de sus să-mi dea somn adînc, mă trezesc brusc, e
Peste Ilici dus-întors by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/13553_a_14878]
-
în fața superbei biblioteci florentine, pline cu venerabilele rămășițe ale unei biblioteci care numărase, cândva, peste 10.000 de volume. Acolo, mi-a recitat, în italienește, Petrarca... De atunci, vizitele au continuat aproape săptămânal. La o trufă sau un păhărel de vin de Porto, Doamna Stoicescu mi-a încredințat amintirile dumneaei. Cu bune și rele, cu momente și întâlniri spectaculoase sau cu dezamăgiri și pierderi dureroase. Adică viață. Deși dezamăgită de oameni (fusese deposedată prin fals de un apartament cu 10 camere
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
nu despre fostul rege era vorba în propozițiune” (Dimineața, 58, 1997). Evident, propozițiune apare și în alte situații ironice, în afara sintagmei citate, dar adesea în prezența altor mărci parodice „astă ultimă propozițiune este din partea lui Anoton după «doo» căni de vin” (poezie.ro). Utilizările serioase sînt în mod previzibil legate de vîrsta, cultura, educația vorbitorilor; în genere formele în -țiune apar, ca rezultat al unor fenomene de izolare și conservatorism, în scrisul unor români din generațiile mai vechi, stabiliți de multă
„Propozițiune” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13620_a_14945]
-
casa era goală ( ...) Nu era nimeni în bucătărie. Nu era nimeni în odăi. Nu era nimeni în spatele casei, unde se uscau rufele, întinse pe sârmă, fâlfâind în briză. În cuptor cenușa încă mai era caldă, iar pe masă au găsit vin și pâine. Mi-a foame, a spus femeia. S-au așezat și au mâncat. Și acum? a întrebat femeia. Ne înapoiem la șosea și mergem mai departe, a spus bărbatul. Au ieșit și au străbătut păduricea de pini. Dar șoseaua
Sophia de Mello Breyner Andresen by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13722_a_15047]
-
lui, pre Lazăr),/ pe care cucii-l așteptau/ ca,-n zori, cocoșii neuituci/ luminile ahura-mazdei)/ spre-a se juca de-a cucu-bau,/ pînă ce-ntreagă etajera/ suna a ceasuri de Svițera,/ nenumărate ( vorba gazdei, / doar una dintre cele cîte-ț/ tot vin în minte): «Aveț cuci/ nenumăraț», i-am spus, în doi/ peri, într-o seară. «O să rîdeț,/ da-s număraț: noozejdoi»". Sau un joc potolit de lumini, ca un danț pictural: Lumina albă, în reflux,/ filtrată printr-o copertină,/ ca să nu
Duet Foarță-Dimov by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13795_a_15120]
-
Evul Mediu îmi aduce adesea în minte imaginea seniorului feudal izolat de lume, care-și stăpânește domeniul cu mână forte, având însă un suflet bun. Nu face mare lucru, doar o mică orgie din când în când. Bea hidromel și vin bun în fața unui foc de lemne, la care se frig animale întregi. Timpul nu schimbă lucrurile. Omul trăiește în lumea lui interioară. Călătoriile nu există. Într-o zi, când lucram cu Luis Alcoriza și cu San José Purúa la un
Luis Buñuel - Vise și reverii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/13804_a_15129]
-
despre pungile de sub ochi, "boala mizerabilă" ori "petele roșii de pe spate" face apel la acel gest ocrotitor, ca într-o pietà, o coborâre de pe cruce fără de cruce, reeditată în ambianța cotidiană, a unei râvnite "după-amieze de liniște": "nu cu asta vin lângă mâinile tale/ nu de asta ai tu nevoie/ nici eu/ dacă poți cu mâinile tale/ să mă ridici/ dacă poți eu te rog/ să mă ridici cum poți". Pe aceeași coardă sună și un îndepărtat, aproape stins ecou arghezian
Elegii minimaliste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13869_a_15194]
-
la prima Întrunire a conservatorilor-democrați. Pe vremea ceia, În Iași, era mare lipsă de apă. Un orator spunea: „Domnilor, cu ce v-ați ales de pe urma lungii guvernări liberale? Atât, că pe timpul ei, a vrut Dumnezeu să fie cramele pline de vin. Ei bine, noi vă aducem apa.” Inevitabilul cetățean turmentat remarcă: „Dar era mai bine Înainte!” XXIV Trăim din amintiri, cum fumăm mucuri de țigări când isprăvim tutunul. Scriitorul George Petrone - Președintele „Academiei Libere Păstorel” din Iași arată, În articolul „Un
115 ani de la nașterea lui Păstorel Teodoreanu. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Culicovschi () [Corola-journal/Journalistic/81_a_340]
-
a lui Păstorel, reproducem În Întregime din „Tămâie și otravă”, textul al cărui titlu nu lasă a se bănui căruia dintre „preferații” scriitorului Îi este „dedicat”. Vesela spovedanie Iată ce mi-a povestit Într-o seară, la un pahar de vin, un fost camarad de arme: Jalnicul armistiț iu fusese semnat În Împrejurările știute. Misiunea germană, sub comanda trufașului general Brandenstein, pogorâse asupra Îndoliatei Cetăți de Scaun a Iașilor, ca un stol de corbi. Peste defecțiunea rușilor Înnebuniți de alcool și
115 ani de la nașterea lui Păstorel Teodoreanu. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Culicovschi () [Corola-journal/Journalistic/81_a_340]
-
În legendă Încă de pe când era În viață, nu a publicat decât două cărți de mici dimensiuni, prima „Strofe cu pelin de mai contra Iorga Nicolai, cu o scrisoare inedită de la Dante Aligheri” În anul 1931 și o a doua „Vin și apă” În 1936. Ambele cărți au fost elaborate datorită unui impuls anume, epigramistul propunându-și să atace cu săgeți epigramatice o anumită persoană sau situație. (continuare În numărul viitor)
115 ani de la nașterea lui Păstorel Teodoreanu. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Culicovschi () [Corola-journal/Journalistic/81_a_340]
-
Telefil În fiecare seară la ora 19, după ce îl rog pe prietenul meu, psihologul Haralampy, să mă chestioneze asupra stării mele psiho-mentale și dacă nu am vreo alunecare de teren cenușiu sub scăfârlie, adăst în fața televizorului știrile. Iar ele vin. La TVR1 e ora 19.01 cu Dana Războiu, la Antena 1 ora e 18.58, cu Radu Coșarcă și Alessandra Stoicescu, în timp ce la Pro Tv e Andreea Esca. Îmi spun repede că, pentru a evita o concurență neloială, fiecare
Mustața lui Radu Coșarcă by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13915_a_15240]
-
pe care le știe toată lumea, dar ce pierdeam, mă întrebam eu, dacă îmi umpleam orele goale învățînd limba aia ciudată în loc să fac exerciții de răbdare cu pasiențe, cuvinte încrucișate sau probleme insolubile de șah? (...) Totuși, cînd a venit - pentru că toate vin - momentul să o iau înspre acolo ca să intru în vestitul sanatoriu, nu mi s-a prezentat prea iute ocazia de a-mi arăta plin de fală strălucitele mele abilități lingvistice: totul era atît de bine organizat, că n-a fost
Calea vieții noastre (fragmente) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13966_a_15291]
-
l-am văzut pe Mircea Dinescu la cheful grandios organizat cu prilejul apariției primului număr din Aspirina săracului. Petrecerea avea loc în curtea aceluiași imobil cu două etaje ( după ce poetul împărțise pe străzile Bucureștiului 1000 de exemplare ale revistei și vinul dintr-un butoi, gratis). Erau prezenți toți membrii noii redacții, plus ziariști de la alte publicații. La un foc de proporțiile unui incendiu, se frigea un porc întreg, rotit încet, cu ajutorul unei manivele. Cei care voiau să țină post, aveau la
Infernul vesel by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13986_a_15311]
-
că misiunea diplomatică a țării noastre era practic necunoscută de către oficialitățile din Australia. Norocul nostru, al celor care ne ocupam de stand, a fost că invitații noștri au venit cu mic, cu mare. Și le-am oferit un pahar de vin românesc, am vorbit despre nai și doină, chiar și despre fotbal, le-am prezentat un film cu imagini din Delta Dunării, din Carpați, de pe litoral. Am povestit, am glumit, ne-am bucurat împreună. Am avut adică o bună comunicare și
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14025_a_15350]
-
că le aștepta cu nerăbdare, mulțumea, iar prietenul meu pleca fericit că s-a mai întâlnit încă o dată cu un adevărat mit. La una dintre aniversări însă, jovială ca niciodată, Schwarzkopf l-a poftit în casă, i-a oferit dulciuri și vin, a discutat cu el o mulțime, iar el m-a chemat să-mi spună cât de fericit era. în anul următor, lovitură de teatru. Elisabeth a preluat florile, a mulțumit și l-a lăsat să plece ca și când nu l-ar
Elisabeth Schwarzkopf a intrat în lumea celor drepți by Mariana Nicolesco () [Corola-journal/Journalistic/10378_a_11703]
-
fără excepție: bărbați, femei, slugi și chiar copii sugaci să fie obligați a aduce jertfe sângeroase și libații zeilor păgâni, precum și să guste ceva din carnea jertfită. La fel se prevedea ca toate alimentele de pe piață să fie profanate cu vinul de la jertfe, iar fața băilor publice să fie puși paznici, care să aibă grijă ca celor care intrau înăuntru să-și spele trupul, să le spurce și sufletul, stropindu-i cu blestemata jertfă idolească<footnote Notă Pr. Bodogae: Ca în
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
și cu controlul lingvistic al textului, cu sesizarea și utilizarea diferitelor registre ale limbii. Aceasta se observă în poeziile sale "de atmosferă", în care apar, din loc în loc, termeni dintr-un alt decor verbal. Stridențele sunt imediat perceptibile: Abia gust vinul. Nu iau din bucate,/ De parc-aș bănui c-ai pus otravă./ Vorbim de moarte. Cu intimitate." (Zburător); De la-nceputul lumii-ascunde/ O taină-n veci ținută,/ În care nimeni nu pătrunde./ Precum o surdo-mută." (Luna); "plopi foarte drepți/ lumânări până-n
Degradarea poeziei by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10431_a_11756]
-
Rodica Zafiu Vin, viță și vie sunt cuvinte moștenite din latină - din vinum, vitea (în latina clasică: vitis), vinea; s-au păstrat aproape în totalitate și în celelalte limbi romanice, în forme foarte apropiate: vin e în franceză vin, în italiană și spaniolă vino, în portugheză vinho; viță e în italiană vite, în spaniolă și portugheză vid; vie - în italiană, spaniolă, portugheză vigna / vińa / vinha - cu ortografie diferită, dar cu pronunție asemănătoare, iar în fr.
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]
-
Rodica Zafiu Vin, viță și vie sunt cuvinte moștenite din latină - din vinum, vitea (în latina clasică: vitis), vinea; s-au păstrat aproape în totalitate și în celelalte limbi romanice, în forme foarte apropiate: vin e în franceză vin, în italiană și spaniolă vino, în portugheză vinho; viță e în italiană vite, în spaniolă și portugheză vid; vie - în italiană, spaniolă, portugheză vigna / vińa / vinha - cu ortografie diferită, dar cu pronunție asemănătoare, iar în fr. vigne. O asemenea concentrare
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]
-
vie - în italiană, spaniolă, portugheză vigna / vińa / vinha - cu ortografie diferită, dar cu pronunție asemănătoare, iar în fr. vigne. O asemenea concentrare de cuvinte latinești din aceeași sferă lexicală nu poate să nu apară ca o mărturie a continuității culturii vinului în istoria românească. E ceea ce a afirmat Hasdeu, într-un studiu din 1874 - Originile viniculturei la români. Explicând etimologia termenilor viticoli, filologul constata că "porțiunea cea mai esențială a terminologiei noastre vinicole este tot ce poate fi mai latin". Hasdeu
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]
-
de poamă", "boabe de poamă", "vin de poamă" etc. Termenii de alte origini au o poziție mai curând marginală în câmpul semantic al viei: din grecește avem timpuria aguridă sau tîrzia stafidă, ca și aracul; podgoria și teascul sunt slave. Vinul, via și vița sunt cuvinte atestate în cele mai vechi texte românești: în primul rînd pentru că sunt simboluri religioase prezente în Biblie - atît în Vechiul, cît și în Noul Testament - și în scrierile Bisericii; apar așadar în repetate rînduri și în
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]
-
în Vechiul, cît și în Noul Testament - și în scrierile Bisericii; apar așadar în repetate rînduri și în primele noastre traduceri din Psalmi, în Codicele Voronețean, în tipăriturile lui Coresi. Dar și primele acte și documente le conțin, pentru că via și vinul, în ipostaze mai pămîntești, reprezentau bunuri de preț ale vieții cotidiene; astfel, într-un inventar redactat în română de la 1588 aflăm că Mănăstirea Galata avea 5 falce de vie, iar în pivnițe - 28 de buți de vin de la Cotnari. Interesante
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]
-
pentru că via și vinul, în ipostaze mai pămîntești, reprezentau bunuri de preț ale vieții cotidiene; astfel, într-un inventar redactat în română de la 1588 aflăm că Mănăstirea Galata avea 5 falce de vie, iar în pivnițe - 28 de buți de vin de la Cotnari. Interesante sunt și referirile la vie din primele noastre texte juridice: în Pravili se spune, de pildă, că "acela ce va tăia via roditoare (...) să-i taie mănule"; din fericire, pe de altă parte, "ceia ce vor întra
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]