738 matches
-
copiilor din folclorul universal. A fost un insert, asemănător unei teme cu variațiuni, bazate pe o combinatorie intervalică la fel de simplă, cu unele conglomerări acordice sporadice. Mai complexă decât primele două - deși doar o schiță! -, piesa lui Fergal Dowling, Sketch, pentru violă, voce, clavecin și computer e clădită, așa cum o spune și titlul, pe un tipar teatral-dramaturgic, sau ca să cităm viziunea autorului asupra actului componistic, sub forma unui „act sculptural, ce include implicarea obiectelor sonore și a prezenței spațiale.” Așadar, vocea ar
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
s-a transformat, pentru câteva ore, în sală de cinematograf, proiecțiile fiind, așa cum mai spuneam, însoțite și „comentate” de muzică live, scrisă special pentru eveniment și interpretată de un cvartet alcătuit din Ana Chifu - flaut, Maria Chifu - fagot, Tamara Dica - violă și Laura Buruiană - violoncel. Conducerea muzicală i-a aparținut lui Gabriel Bebeșelea. Suita scurtmetrajelor care a urmat au oferit publicului extrem de numeros o diversitate captivantă de idei și stiluri - regizorale și muzicale. Țara de carton și vată i-a inspirat
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
ca trunchiurile gracile ale arinilor. În concordanță cu sensul imaginilor, Cristina Uruc a imaginat o muzică din sunete lungi amplasate, pe de o parte, în registrul grav - fagotul și violoncelul -, pe de altă parte, la polul opus, în cel acut - viola și flautul. Cu toate că efemeră, „suflarea” a produs totuși o vibrație sufletească plină de gingășie. Zona suprarealist-metafizică a continuat să-i inspire pe compozitorii actuali. O atare tendință s-a reflectat și în scurt-metrajul regizat de Ana Niță, cu muzică de
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
tehnicii și limbajului componistice, piesa lui Cristian Lolea integrează și se integrează atmosferei de basm, reunind sunetele grave ale fagotului și violoncelului ce marchază, poate, densitatea pădurii, onomatopeele flautului, ce trimit la cântecul păsărilor și pasajele ascensionale ale violoncelului și violei însoțind ritmul mai lin sau mai accelerat al zborului. Eliberate de balastul teluric, imaginile finale planează deasupra copacilor și personajelor, pe o pedală sonoră (flaut-violoncel) vaporoasă, spiritualizată - semn că zborul ar putea fi totuna cu libertatea spiritului de a călători
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
Octuorul opus 7, în do major de George Enescu. Protagoniștii evenimentului muzical au fost violonistul George Cosmin Bănică (concert maestru al orchestrei Tonhalle din Zürich) și invitații săi: Andreas Janke, Gabriel Gheorghe, Simina Croitoru (vioară), Gilad Karni, Carol Mai Antal (violă), Octavian Lup și Bogdan Postolache (violoncel). În prima parte a programului a fost interpretat Sextetul nr. 2 opus 36 în sol major de Brahms, lucrare impunătoare, de ample dimensiuni, elaborată în anul 1864. Publicul a apreciat calitatea și unitatea expresivă
Muzic? de Enescu ?i Brahms by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/83339_a_84664]
-
lucrarea pentru voce și pian. Cvintetul de Coarde al Operei Naționale București a reușit pe deplin să transfere publicului emoția compozitorului, interpretând Simfonia simplă op. 4 într-un aranjament cameral. Piesa este o lucrare în patru părți dedicată profesoarei de violă cu care a studiat în copilărie Britten. Ea are farmecul irezistibil al tinereții compozitorului, fiind proiectată ca o gamă de culori muzicale, care deși combinate într-un mod relativ sofisticat, păstrează impresia de nevinovăție din copilărie. De altfel, simfonia se
Centenar Benjamin Britten by Adina Mariana POPESCU () [Corola-journal/Journalistic/83422_a_84747]
-
Muzică din București, respectiv, Olga Berar, vioara I- a, Ciprian Oraveț, vioara a II-a, Adrian Vasile, violă și Mircea Marian, violoncel. Am audiat cu mult interes Goldne Stille des Herbstes de Klaus Ager din Austria, pentru trio de vioară, violă și violoncel. Urmărind această lucrare nu m-am putut opri să gândesc că autorul ei este un personaj cu una dintre acele naturi bogate, complexe, dăruite, un exemplu de talent și umanitate. A urmat cvartetul de coarde Flori pentru voi
Meridian inaugural by Mircea ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/83406_a_84731]
-
larg spațial, inclusiv prin orientarea emisiei vocale și a celei instrumentale direct spre pianul cu capacul ridicat și cu pedala pusă, ceea ce produce prin intersectări o profuzie de sunete armonice. Sabina Ulubeanu a modelat, în Raum und Liebe pentru flaut, violă, violoncel și pian, imagini ale temperamentului său romantic și capabil, desigur, să-și spună gândul inclusiv într-un limbaj muzical care doar aparent este deconectat de fidelitatea artistului față de lumea umană. Vlad Maistorovici este autorul piesei Khadima, pentru soprană, recorder
Nume pentru viitor by Mircea ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/83409_a_84734]
-
imagini ale temperamentului său romantic și capabil, desigur, să-și spună gândul inclusiv într-un limbaj muzical care doar aparent este deconectat de fidelitatea artistului față de lumea umană. Vlad Maistorovici este autorul piesei Khadima, pentru soprană, recorder, corn englez, vioară, violă, violoncel, celestă și chitară. Avem aici o bogată componentă timbrală, ritm, nerv și fervoarea dansului. Avem de asemeni o lectură, cel puțin eu am înțeles asta, a unei pagini de ziar cu ultimele știri, oricum, nu liniștitoare. La succesul acestui
Nume pentru viitor by Mircea ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/83409_a_84734]
-
oricum, nu liniștitoare. La succesul acestui program muzical un merit deosebit revine și fiecăruia dintre interpreții care au urcat pe scenă. Ei sunt Veronica Anușca, soprană, Octavian Moldovan, flaut, Valentin Ghibu, oboi și corn englez, Maria Chifu, fagot, Tamara Dica, violă, Eugen- Bogdan Popa, violoncel, Diana Rotaru, pian, Olga Tănase Podubinschi, pian, Sorin Rotaru, percuție, Radu Vâlcu, chitară. Și invitații, Raluca Stratulat, vioară, Mihai Măniceanu, pian, Andreea Butnaru, pian.
Nume pentru viitor by Mircea ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/83409_a_84734]
-
Poemul pentru violoncel și orchestră, Simfonia I în Fa major, Preludiu simfonic, Concert pentru orchestră de coarde, Suita simfonică „Muntele retezat”, „Simfonieta în Re major” ș.a.), Muzicii de cameră (Sonata în La major pentru pian, Suita în stil vechi pentru violă și pian, Sonatina pentru pian, Cvartet de coarde nr. 1 în Do Major), Muzicii corale (Mărăcinul pentru cor mixt), Cântece și coruri pentru copii etc. Muzicii vocale (Patru cântece pentru voce și pian, Zece cântece aromânești pentru voce și pian
Un important jubileu: CENTENAR ION DUMITRESCU by AL. I. BĂDULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84357_a_85682]
-
poți să nu te întrebi cine are dreptate. Răspunsul nu poate fi decît unul: deschizi Proust și vezi ce simți citindu-l. Impresia pe care ți-o lasă e unicul criteriu după care îi poți judeca scriitura. Iar meritul antologiei Violei Vancea este că dă cititorului o imagine sinoptică a judecăților pe care unul sau altul din scriitorii români le-au emis de-a lungul timpului pe seama lui Proust. Fiecare din ei au deschis Proust și au spus ce au simțit
Memoria involuntară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8571_a_9896]
-
Dan Botta, de la Mihail Sebastian la Mihai Zamfir, de la Anton Bibescu la Nicolae Manolescu, un caleidoscop de opinii te întîmpină între coperțile acestui volum. Să urmărim la rîndul nostru principalele impresii ce se desprind din fișele de lectură antologate de Viola Vancea. Pentru mai toți autorii, lectura lui Proust cere o schimbare a ritmului interior, o decuplare de la curgerea haotică, trepidantă și agresivă, a vieții reale. Cu alte cuvinte, nu poți să fii un degustător al prozei proustiene dacă păstrezi aderențe
Memoria involuntară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8571_a_9896]
-
pagini nu sunt decît instrumente care să ne permită căutarea Ťtimpului pierdutť cu ajutorul memoriei involuntare." (p. 203) Una peste alta, într-o lume al cărei ritm ne-a transformat în ființe incapabile de a mai înțelege lentoarea universului proustian, antologia Violei Vancea poate da cititorului ceea ce el singur nu mai poate face: o lectură a lui Proust prin ochii scriitorilor români.
Memoria involuntară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8571_a_9896]
-
ai defini stilul (pe etape de creație) și cu ce curente muzical-estetice moderne consideri că ai afinități, dincolo de corespondențele cu autorii deja menționați? Cu siguranță că traseul de la piesele anilor ’70-’80<footnote Akanua pentru pian/1974, Sonata pentru vioară, violă și pian/1975, Akrostichon pentru orchestră/1983, opera de cameră Hunger und Durst, opera Der 35. Mai/1986 etc. footnote>, la cele ale anilor ’90<footnote Opera de cameră Eréndira/1992, Pfingstoratorium/1993, opera de cameră Schachnovelle/1994, piesa orchestrală
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
deosebit, fragmentul din baletul “Fata mării” a sugerat plastica sonoră inspiratoare pentru dans, în coregrafia Mariei Popa, soliști Adina Manta și Bogdan Plopeanu. Merita să fie amintiți toți realizatorii, inclusiv violonista Cornelia Bronzetti, în redarea măiestrită a piesei Confesiuni pentru violă solo, prezentați de directoarea Studioului, Anda Tăbăcaru Hogea, deoarece abordarea unui astfel de repertoriu nu este un joc al hazardului, ci rezultatul unei pregătiri de remarcabil profesionalism și talent interpretativ. Muzica pe care o creează Carmen Petra Basacopol reprezintă un
Valori O maestr? a componisticii na?ionale by Grigore CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/83926_a_85251]
-
Muntele Athos și sunete sintetizate pe CD, sau interpretată de ansamblu de instrumente de suflat (cca. 200 de instrumentiști) înregistrată pe CD cu soliști live, într-o reîntoarcere spre tradiția creștin-ortodoxă. Am audiat (în ordinea programului): clasica Sonată bizantină pentru viola/violoncel de Paul Constantinescu, Violeta Dinescu - Litanie pentru violoncel cu 5 corzi (tip Bach-Spinei), o lucrare deosebit de interesantă, interpretată magistral, Sonata op.40 “Per Mihai Spinei” în stil bizantin, pentru viola d’amore, de Marcel Spinei - cantata cu o un
?n actualitate La desp?r?irea de Constantin Catrina by Liliana IACOBESCU () [Corola-journal/Journalistic/83960_a_85285]
-
Am audiat (în ordinea programului): clasica Sonată bizantină pentru viola/violoncel de Paul Constantinescu, Violeta Dinescu - Litanie pentru violoncel cu 5 corzi (tip Bach-Spinei), o lucrare deosebit de interesantă, interpretată magistral, Sonata op.40 “Per Mihai Spinei” în stil bizantin, pentru viola d’amore, de Marcel Spinei - cantata cu o un sunet extraordinar și o fervoare fascinantă, compozitorul grec Petros Franghistas - “Doro, from Athos Mount”, pentru flaut și CD în care instrumentul solist aduce, foarte expresiv, cântări și fragmente de cântări din
?n actualitate La desp?r?irea de Constantin Catrina by Liliana IACOBESCU () [Corola-journal/Journalistic/83960_a_85285]
-
Doru Popovici - “Imn pentru Sfânta Fecioara Maria”, alături de ansamblu, ridică pe culmi amețitoare melosul bizantin turnat în suflu contemporan, concertul ajungând la final cu Dimitri Nicolau - “Choefore” op.147 / compozitorul Italian, prieten al ansamblului nostru (recent plecat dintre noi), pentru viola și violoncel, interpretat într-o împletire pătimașe cu polemici și reconcilieri, terminând cu Finale din Simfonia a III-a op.71 “Psalmi. Omagiu lui Ștefan Niculescu” pentru sax, perc. și orchestră de suflători, în variantă percuție și C.D. / imprimare cu
?n actualitate La desp?r?irea de Constantin Catrina by Liliana IACOBESCU () [Corola-journal/Journalistic/83960_a_85285]
-
01012-1974 DISTINCȚII: Premiul „Max Anchauch” al Societății Filarmonice din Bucovina, înființată la 1862 la Cernăuți. FORMAȚIA: fl. picc., 2 fl., 2 ob., 2 cl. si b., 1 cl. picc. Mib, 2 fg., 2 corni, 1 trp., 3 timp., triangolo., violini, viole, violoncelli, c-bass. PRIMA AUDIȚIE: 16 martie 1938, Filarmonica din Cernăuți<footnote Cf. Caietul manuscris Lucrări muzicale, p. 4, rubrica Prima execuție. footnote>. Dirijor: Paul Constantinescu. În acel concert s-a mai cântat Divertisment rustic de Sabin Drăgoi, Două dansuri
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
3), 2 flaute, 2 oboe, corn eng., 2 clarinete Sib, clarinet bass Sib, 2 fagoți, contrafagot, 4 corni Fa, 2 trompete Do, 3 tromboni, tuba, timpani, baterie (toba mică, tamburina, piatti, triunghiu, gran cassa), celesta, pian, violina I, violina II, viole, violoncel, contrabas. Ultima pagină a manuscrisului este ușor pătată iar la sfârșitul lucrării, apare pe diagonală, semnătura compozitorului și data: Paul Constantinescu, 24 VI 938. Dedesubt, există un text scris de dirijorul George Georgescu: Picăturile de sudoare sunt căzute de pe
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
30 (Înregistrare Electrecord) DISTINCȚII: Premiul I „G. Enescu” 1938 FORMAȚIA: Picc., 2 fl., 2 ob., Corn eng., 2 cl., Cl. bass, 2 fg., c-fg., 4 corni, 2 trp., 3 trb., tuba, timpani, bateria, celesta, harfa, pian, v-celli I, v-celli II, viola, violina, c-bass. PRIMA AUDIȚIE: 5 mai 1939, Opera Română, într-un spectacol compus din trei momente: Invitație la vals de C. M. von Weber, dirijat de Constantin Silvestri, Gianni Schichi de G. Puccini, dirijat de Ionel Perlea și Nunta în fundul
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
Emanoil Elenescu 9:15 DISTINCȚII: Premiul I „George Enescu” FORMAȚIA: picc., 3 fl., 2 ob., corn eng., 2 cl., cl. bass, 2 fg., c-fg., 4 corni, 2 trp., 3 trb., tuba, timpani, bateria, celesta, harfa, pian, vioara I, viora II, viola, violoncelli, c-bass. PRIMA AUDIȚIE: Ateneu, 29 decembrie 1940 sub conducerea lui George Georgescu în Concert de muzică românească, alături de lucrări de G. Enescu, N. Brânzeu, M. Negrea, D. Lipatti. ISTORIC: lista concertelor în care George Georgescu a prezentat această
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
balet, muzica de fanfară, Editura Muzicală, București, 1979, p. 56. (dă eronat anul terminării: 1951). footnote>; S.I. TIPĂRITĂ: inedită ÎNREGISTRATĂ: DISTINCȚII: FORMAȚIA: fl. picc., 1 fl., 1ob., 1 cl., 1 fg., 1 corn, 1 trp., trianglu, vioara I, vioara II, viola, v-cel, c-bass. PRIMA AUDIȚIE: ISTORIC: V.T. spune că s-a cântat la Timișoara, dirijor Mircea Popa; la Botoșani, dirijor Max Weber; Fragmente din suită au fost prezentate coregrafic la Teatrul UGS, București.<footnote Vasile Tomescu, Paul Constantinescu, Editura
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
Timișoara, dirijor Mircea Popa; la Botoșani, dirijor Max Weber; Fragmente din suită au fost prezentate coregrafic la Teatrul UGS, București.<footnote Vasile Tomescu, Paul Constantinescu, Editura Muzicală, București, 1967, p. 371. footnote> OBSERVAȚII: 46. TITLUL LUCRĂRII: Sonata bizantină pentru violoncel (violă) solo I. Praeludium II. Passacaglia III. Finale DURATA APROXIMATIVĂ: 8 minute ANUL TERMINĂRII: 18. III. 1940 UNDE SE GĂSEȘTE MANUSCRISUL: UCMR COTA: F. Sp. 2712 F. Sp. 502 DESCRIERE: F. Sp. 2712: manuscris în creion, probabil schița lucrării. Partea I
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]