184 matches
-
adaugă 30 ml cloroform (R) și se încălzește pe baia de apă timp de 5 min. Se răcește, se adaugă roșu de metil în cloroform (I) și se titrează cu acid percloric 0.1 mol/l în dioxan până la colorație violacee. 1 ml HClO 4 0.1 mol/l în dioxan titrează 0.017120 g metronidazol TEME 1. Metronidazol • Structură • Principiul metodei de identificare • Principiul metodei de dozare 2. De ce pentru titrarea metronidazolului se utilizează acid percloric? OBIECTIVE EXPERIMENTALE EXPERIMENT ALE
Analiza Medicamentului - ?ndrumar de lucr?ri practice ? by DOINA LAZ?R ,ANDREIA CORCIOV? ,MIHAI IOAN LAZ?R () [Corola-publishinghouse/Science/83888_a_85213]
-
de comprimate, corespunzătoare la 0.1 g acid acetilsalicilic, se fierbe timp de 5-6 min cu 10 ml apă. Se filtrează și la filtrat se adaugă 0.05 ml clorură de fer (III) 30 g/l (R); apare o colorație violacee. Determinarea acidului salicilic. Cel mult 0.3 % Reactivi: 1. Alcool (R) 2. Acid salicilic 0.1 g/l în alcool (R) 3. Sulfat de amoniu-fer (III) - soluție acidă 2 g/l (I) 4. Acid clorhidric 0.1 mol/l Mod
Analiza Medicamentului - ?ndrumar de lucr?ri practice ? by DOINA LAZ?R ,ANDREIA CORCIOV? ,MIHAI IOAN LAZ?R () [Corola-publishinghouse/Science/83888_a_85213]
-
sau neetanșeetăți și neruginite. Cutiile nu trebuie să aibă fisuri suplimentare, iar în interior să nu prezinte aglomerări de aliaj pentru lipit sau suprafețe necositorite. În interior cutiile nu trebuie să fie înnegrite sau ruginite.Se admite prezenta petelor albastre violacee de sulfura de staniu. Caracteristici organoleptice tabelul 12.1 Proprietăți organoleptice Condiții de admisibilitate Aspectul conținutului : la rece(10°C) la cald(40°C) Masă compactă formată din bucăți de carne în suc gelificat, aproape clar, având la suprafață un
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
osoase, rezultând o necroză ischemică asociată cu necroză septică. Poate surveni și după o fractură deschisă. Se poate localiza la orice nivel, dar mai frecvent la falanga distală, favorizat de particularitățile anatomice ale acesteia. Clinic se constată deformarea falangei, tegumente violacei, fistulă trenantă. Evoluția mai lungă după un panarițiu subcutanat sau superficial, explorarea traiectului fistulos care conduce la os, precum și radiografia în cel puțin două incidențe, stabilesc diagnosticul. Semiologia radiologică include următoarele aspecte: osteita: structură palidă a osului, aspect „vătuit”, „mâncat
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
va permite evacuarea unui puroi grunjos de cazeificare. Fistulizarea abcesului rece nu se produce ca în abcesul cald, prin simplă distensie mecanică ci, este rezultatul invaziei tuberculoase a pielii, dinăuntru în afară. Tegumentele din jurul fistulei sunt subțiate, decolate, de culoare violacee, aceasta neavând tendință la cicatrizare spontană. Adesea, dacă abcesul este voluminos, se poate ulcera în mai multe zone, realizându-se multiple orificii fistuloase prin care se drenează colecția. Aceste orificii fistuloase, constituie poarta de intrare a germenilor piogeni, adesea comensali
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
este caracterizat de absența escarei centrale tipice și a coroanei veziculare . Frecvent a fost observat ca plecând de la pleoape și extinzându-se la față, gât și chiar extremitatea superioară a toracelui. Tumefacția edematoasă este palidă, gelatiniformă, semitransparentă, galbenă sau uneori violacee cu deformarea trăsăturilor și imposibilitatea deschiderii pleoapelor. 9.4.4. DIAGNOSTIC DIFERENTIAL Cărbunele se confundă adesea cu furunculul și mai ales cu furunculul antracoid, care este însă mai dureros, cu simptomatologie locală amplă și fără un răsunet general atât de
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
ale mărului. Simptome. Ciuperca atacă toate organele aeriene ale pomului ca, frunze, flori, ramuri și fructe. Pe frunzele tinere, în special pe partea inferioară a limbului, apar pete mici, cenușii-măslinii, din dreptul cărora pornesc subepidermic, radiar, miceliile ciupercii de culoare violacee. Petele se măresc, atingând 5-10 mm, pot conflua și sunt inițial de culoare verde-măslinie și apoi brunii, cu contur difuz. Pe măsură ce miceliul subcuticular fructifică, petele capătă un aspect catifelat, închizându-se la culoare; la unele soiuri de măr, petele se
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de 1-3 mm, rar 5 mm. Petele pot fi colțuroase sau rotunjite, galbene, brune, apoi cenușii în zona centrală unde se formează o eflorescență brună. În jurul petelor se observă o dungă brună la sfecla de zahăr și cea furajeră și violacee la sfecla roșie. După necrozarea țesuturilor, acestea se desprind și frunzele apar perforate. În cazul unui atac puternic, favorizat de excesul de azot din sol, lipsa borului și umiditatea atmosferică ridicată, în câteva zile întreg foliajul este brunificat și uscat
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
plantelor cu sușe de Rhizoctonia solani hipovirulente la care s-au pus în evidență o plasmidă lineară de ADN care nu este prezentă la sușele virulente. Cercetările mai recente indică faptul că sușele de Rhizoctonia binucleate (raportate la specia Rh. violacea) sunt avirulente și capabile să protejeze plantele de atacul de Rh. solani. PREVENIREA ȘI COMBATEREA AGENȚILOR PATOGENI AI PLANTELOR DE CULTURĂ Pierderile de recoltă pe care agenții patogeni le produc culturilor agricole impun aplicarea unor măsuri dintre care unele sunt
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
fierbere și se mențin exact 15 minute după care eprubetele se răcesc în curent de apă. În condiții similare se realizează o probă martor în care soluția de analizat se înlCuiște cu apă distilată. Probele care au o colorație brun violacee sunt examinate la un spetrofotometru, stabilindu-se extincția la λ=530 nm față de proba martor, folosind o cuvă de 0,5 cm. Trasarea curbei etalon Pentru stabilirea cantității de acid glucuronic se utilizează o curbă etalon, stabilită în prealabil în
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
uscată se observă la nivelul pielii și se caracterizează printr-o deshidratare continuă a teritoriilor necrozate (mumifierea, care iau un colorit negricios prin formarea de sulfat de fier. Între țesutul gangrenat și cel sănătos se formează o zonă demarcantă, roșie violacee și apoi cenușie gălbuie. Structura liniei de demarcație constă din leucocite inclusiv macrofage și înmuguriri ale țesutului conjunctiv local. Pe măsura ce linia demarcantă se organizează (se fibrozeazăă, țesutul mortificat se elimină. Vezi focarele de gangrena cutanata din rujetul cronic
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
nivelul ficatului drept și stâng; - Mărime: - cel mai frecvent sunt de dimensiuni mici, fără semnificație clinică: peste 5 cm sunt denumite hemangioame gigant; peste 10 cm devin frecvent simptomatice; - Hemangioamele cavernoase sunt considerate de origine congenitală;Macroscopic apar de culoare violacee, ușor compresibile; Nu degenerează malign. Diagnostic - Asimptomatice - marea majoritate; - Simptomele apar când sunt mai mari de 10 cm: compresiune asupra organelor din jur; Întinderea capsulei hepatice cu apariția durerii; ruptura spontană. - Rar hemangiomul se poate manifesta prin anemie hemolitică, policitemie
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
și Acer campestre, Acer tataricum, Fraxinus excelsior, Populus alba, Quercus robur, Tilia cordata, Ulmus minor (în stratul arborescent). B. Fauna: este alcătuită din specii de: insecte: rădașca (Lucanus cervus), fluturele coadă de rândunică (Papilio machaon), apatura mică (Apatura ilia), albina violacee (Xylocopa violacea); amfibieni: broasca râioasă de pădure (Bufo bufo), buratecul, broasca roșie de pădure (Rana dalmatina); reptile: șopârla cenușie (Lacerta agilis), șarpele de alun (Coronella austriaca), șarpele de casă (Natrix natrix); păsări: caprimulgul (Caprimulgus europaeus), corbul (Corvus corax), ciocănitoarea de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
campestre, Acer tataricum, Fraxinus excelsior, Populus alba, Quercus robur, Tilia cordata, Ulmus minor (în stratul arborescent). B. Fauna: este alcătuită din specii de: insecte: rădașca (Lucanus cervus), fluturele coadă de rândunică (Papilio machaon), apatura mică (Apatura ilia), albina violacee (Xylocopa violacea); amfibieni: broasca râioasă de pădure (Bufo bufo), buratecul, broasca roșie de pădure (Rana dalmatina); reptile: șopârla cenușie (Lacerta agilis), șarpele de alun (Coronella austriaca), șarpele de casă (Natrix natrix); păsări: caprimulgul (Caprimulgus europaeus), corbul (Corvus corax), ciocănitoarea de stejar (Dendrocopos
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
chilocorus renipustulatus, Epilachna coccinella bipunctata, Epilachna coccinella distincta, Epilachna paramysia oblongoguttata, Epilachna scymnus abietis, Epilachna scymnus suturalis, Glypta ulbrichti, Herpestomus phaeocerus, Heterischnus rufipes, Ischnus truncator, Leistus ferrugineus, Limonius parvulus, Magdalis linearis, Metabletus obscuroguttatus, Metzgeria furcata, Mycetochara fiavipes, Necidalis major, Necrobia violacea, Notaris bimaculatus, Otiorrhynchus percatus, Panageus bipustulatus, Phyllobius pilicornis, Proscus elongatus, Proscus suspicas, Pseudotorymus sapphyrinus, Systole salviae, Torymus eadyi, Torymus macrurus, Xylodrepa quadripunctata; amfibieni: broasca râioasă de pădure (Bufo bufo), broasca roșie de pădure (Rana dalmatina), broasca roșie de munte (Rana
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Acer platanoides var. schwedleri, Malus pumila var. niedzwetzkiana, Spiraea bumalda ș.a.), de verde crud (tei, arțari, caprifoi tătărăsc, lujerii noi de la molid ș.a.), de verde intens argintiu sau albăstrui (lujerii noi de la Picea pungens var. argentea, Abies concolor ș.a.), nuanțe violacei sau brunii la unele conifere pe timp de iarnă (Thuja orientalis, Chamaecyparis pisifera var. squarrosa) toate acestea aducând în peisaj o contribuție esențială la realizarea valorii estetice. Compoziția spațial-volumetrică a plantațiilor de talie mare, completată de vegetația arbustivă, trebuie concepută
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
eșecuri diagnostice, incidente și accidente chiar mortale, a făcut necesară precizarea cu exactitate a indicațiilor și contraindicațiilor acestei tehnici de investigație. Sarcina extrauterină necomplicată și incertă la examenul clinic rămâne indicația cea mai frecventă. Prin celioscopie vom putea decela tumoreta violacee, cu sediul în porțiunea ampulară sau istmică a tubei (salpingelui). Prin ostiumul abdominal al acesteia, se poate scurge sânge în cantitate mică. Alteori va fi decelat hematocelul pelvin. În inundația peritoneală, examenul este inutil. Sterilitatea în principal de origine tubară
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
Reumatism articular acut. 5. Manifestări cutanate. Leziunile sunt mai reci decât în psoră, în schimb mai dureroase. Spre deosebire de psoră, în ale cărei manifestări cutanate există totdeauna componenta eritematoasă și pruriginoasă, în diateza tuberculinică erupțiile cutanate sunt nepruriginoase și de culoare violacee, căci sunt legate de acrocianoză, lividități, congestie venoasă localizată, caracteristice tuberculinismului. Acnee (de tip juvenil), putând lăsa (caracteristic) o cicatrice pe obrazul stâng, lateralitate stângă. Eritem nodos. Eritem Bazin, eczema de diferite feluri. 6. Tulburări endocrine. Fie hipertiroidie, mai frecvent
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
soiurilor pagubele pot fi de 10-95 % din recoltă. Simptome. În timpul perioadei de vegetație plantele infectate prezintă marginile frunzelor din vârful tulpinii curbate spre fața superioară și ușor răsucite ca un cornet. Soiurile sensibile prezintă pe frunzele răsucite și o colorație violacee. Într-o fază mai avansată a bolii, se răsucesc toate frunzele, acestea devin aspre, tari, sfărâmicioase și dau un sunet metalic la atingere. Frunzele au arsuri în vasele conducătoare, ceea ce împiedică migrarea amidonului spre tuberculi, acesta rămânând în frunza ce
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de 1-3 mm, rar 5 mm. Petele pot fi colțuroase sau rotunjite, galbene, brune, apoi cenușii în zona centrală unde se formează un puf brun. În jurul petelor se observă o dungă brună la sfecla pentru zahăr și cea furajeră și violacee la sfecla roșie. După uscarea țesuturilor, acestea se desprind și frunzele apar perforate. În cazul unui atac puternic, favorizat de excesul de azot din sol, lipsa borului și umiditatea atmosferică ridicată, în câteva zile, întreg frunzișul este brunificat și uscat
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
la suprafață timpul de parazitare este destul de lung (2 luni), timp în care planta parazitată nu poate fi depistată. Tulpinile ei sunt drepte, de 40 cm înălțime, 2,5 cm în diametru la bază, neramificate, de culoare gălbuie cu reflexe violacei, acoperite cu perișori (fig.74). Florile fără codițe au culoare gălbuie sau albăstruie cu nuanțe violacei și se deschid în lunile iunie-iulie. Fructul este o capsulă ce conține 1200-1500 semințe foarte mici, ovoidalungite, cenușii închis la culoare, aspre și aripate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
poate fi depistată. Tulpinile ei sunt drepte, de 40 cm înălțime, 2,5 cm în diametru la bază, neramificate, de culoare gălbuie cu reflexe violacei, acoperite cu perișori (fig.74). Florile fără codițe au culoare gălbuie sau albăstruie cu nuanțe violacei și se deschid în lunile iunie-iulie. Fructul este o capsulă ce conține 1200-1500 semințe foarte mici, ovoidalungite, cenușii închis la culoare, aspre și aripate (au pe margini o membrană). Aceste semințe fiind foarte ușoare, sunt duse de apa de ploaie
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
negru, prăfost, ceea ce a dus și la numele de "funinginea bulbului". Ciuperca trece de la tecile exterioare și la tecile ce învelesc cățeii producând pete alungite sau circulare de 2-10 mm în diametru. Petele sunt cafenii, mărginite de o dungă roșcat violacee, apoi toată pata este neagră. Transmitere-răspândire. Ciuperca evoluează în condiții optime la temperatura de 25-28șC. De la un an la altul rezistă prin miceliul de infecție din căței dar și prin resturile vegetale ce au spori sau spori de rezistență. În timpul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
combi-0,2 % sau Antracol 70 WP-0,2 %. Stropirile se vor repeta la interval de 7-10 zile. Înainte de introducerea în silozuri, butașii vor fi tratați prin prăfuire cu Ronilan sau Rovral-1 kg/t. 8.7.10. Putregaiul violet al morcovului Rhizoctonia violacea Boala este răspândită în numeroase țări din Europa, iar în România a fost semnalată de Tr. Săvulescu în 1929, menționând că boala nu produce pagube mari. În ultimul timp însă, ciupercile din genul Rhizoctonia, produc pagube însemnate. Aceste ciuperci, au
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
marcotiere și livezi. Ciuperca mai atacă în afară de măr și liliacul, precum și numeroase plante ca bujorul, laleaua, azaleea, până la 750 de specii (G.N. Agrios, 1978, Valentina Amzăr, 1980). Simptome. La măr, atacul se produce la baza tulpinii, scoarța apărând brunificată sau violacee deasupra solului, întinzându-se de la câțiva cm, până la porțiuni de tulpină mai întinse. Țesuturile scoarței se brunifică, se zbârcesc și au un miros acru, fiind în același timp umede. Pomii atacați își încheie mai devreme ciclul de vegetație, iar frunzișul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]