391 matches
-
ci a o spori cu insolență.”1 În fapt, dacă snobismul e masochist (snobul vrea să se integreze cu orice preț, să se lase umilit, ca biet imitator), dandysmul e sadic prin forța sa de șoc, prin voluptatea de a violenta și de a produce suferință, crede Jean d’Ormesson, despărțindu-se astfel de apologeții dandysmului „blând” (care șochează fără să rănească). Adevărul se lasă prins undeva pe la mijloc, deoarece - cum s-a putut Întrezări deja - există dandy și dandy, dandysme
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Iași, din Giurgiu, din Bacău, din Brăila, din Craiova, de pretutindenea c-un cuvânt, în contra violațiunii secretului votului, în contra ingerențelor turbate ale agenților administrativi. În județul Botoșani, la Curtești, la Călinești, la Deleni, la Botoșani, alegerile col. IV au fost violentate în mod nemaipomenit. După ce două sate, Călineștii și Grigoreștii, au votat în cea mai mare parte pe aceiași delegați, rămânând candidaților impuși de subprefectură numai câțiva alegători, s-au furat din urnă voturile adevărate, s-au aruncat bilete false cu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
unul dintre acei artiști „ajunși”, supralicitați și adulați în timpul vieții, a căror glorie se destramă după moarte cu iuțeala baloanelor de săpun. El s-a impus în epoca lui prin singurul mod în care valoarea se impune: împotriva unor rezistențe, violentând niște clișee, niște convenții sau chiar foarte stimabile și întemeiate puncte de vedere, ori gusturi. Ion Sava a fost contestat, discutat, admirat, hulit, criticat și „consacrat”, așa cam cum s-a întâmplat în aceeași vreme și cu G. Călinescu. Confruntarea
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
întreaga punere sub semnul întrebării a rosturilor pământești ale omului. Cartea se constituie într-un protest vehement împotriva războiului, mergând până la a afirma inutilitatea absolută a eroismului și sacrificiului. Pagini de descripție crudă alternează cu altele, de lirism rafinat, realitatea violentă fiind contrabalansată de întâmplări visate ori imaginate într-o stare de euforie sau halucinație. Tehnica folosită este pe măsura complexității subiectului: relatarea, realizată fie la persoana întâi de un narator participant direct la evenimente, fie la persoana a treia, se
FULGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287107_a_288436]
-
alege personalități și direcții cu substanțial aport înnoitor în epoci de dramatică efervescență culturală. Expresionismul în literatură și artă (1969), Cubismul (1972), Pop Art (1975), Istoria unei generații pierdute: expresioniștii (1980) ș.a. sunt exegeze ale unor manifestări de șoc, ce violentează vechile estetici, afirmând poetici noi, născute din atitudini negatoare față de realitate, aria preocupându-l și în Dicționarul avangardelor (2003). O demonstrație aplicată, cu suporturi teoretice pertinente, va conține Constelația gemenilor (1979). Expresii distinct originale ale unei realități existențiale unitare, pictura
GRIGORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287359_a_288688]
-
anxietate legată de pierderea sau separarea de partener, de concurența permanentă de care este amenințată persoana geloasă de către ceilalți, În care vede concurenți superiori ei. Dacă gelozia este o experiență psiho-morală dominant interioară, furtul este un act exterior, direct, care violentează individul. Sunt două situații: Furtul orientat către o anumită persoană, În scopul prejudicierii acesteia de către partenerul său, În scopul inconștient și automat de a-l frustra. Persoana care fură de la un partener al său se descarcă emoțional-afectiv, proiectând asupra acestuia
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
unor anumite „zone interzise”, din punct de vedere moral, ale acestuia este fie un act deliberat, fie necontrolat. În orice situație el este considerat ca o violare a unor interdicții de morală colectivă, ca un model de comportament imoral care violentează persoana celorlalți și Îl degradează moral pe cel care o practică. Se poate vedea din cele de mai sus că pudoarea are numeroase nuanțe, care o diferențiază de inocență. Spre deosebire de simpatie, care are un caracter dominant psihologic, interior, pudoarea se
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și sentimentală” de N. Steinhardt (I-II, 2001-2002). Lirica lui S. se remarcă dintru început prin forța de sugestie a limbajului și a imaginii și, în același timp, prin lipsa totală de ostentație, printr-o „autenticitate” aproape copilărească. Fără să violenteze limbajul, fără să șocheze, poetul sugerează cu naturalețe și simplitate, comunică semne-simboluri ale realității, oferind o percepție sincretică a lumii, de o concretețe și o acuitate senzorială extreme. Poemele sunt scurte, concentrate, materia poetică se strânge într-un nucleu de
SAPLACAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289476_a_290805]
-
formă [...], a limita poezia înseamnă a o ucide”; „Opera de artă trăiește numai prin ignorarea tuturor regulilor cunoscute”. În loc de a se integra în orizontul de așteptare al virtualilor consumatori, arta își îndeplinește menirea tocmai prin aceea că îl sfidează, îl violentează: „Gustul, ochiul, urechea spectatorului trebuiesc neîncetat violate”. Fiind „înainte de toate inventator”, adevăratul artist nu poate admite „o ținută dinainte stabilită - numească-se ea «modernism» sau «arhaism» -, știind bine că, așa cum puțin le pasă vântului, legumei sau omizii de regulile hotărâte
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
discursive și o înmulțire a metaforelor și personificărilor frapante, în următoarele cărți densitatea și fluxul verbal duc la o narativitate ce dă textului un aspect dezordonat. Numeroase fraze sunt abandonate la mijloc, gândurile rămân suspendate. Unitatea unor asemenea versuri, adesea violentând noimele, este conferită de conținutul reflexiv, caracterizat preeminent de semne și expresii ale deznădejdii. În Sărbătorile absenței personajul este „omul decupat”, antisentimental, fără aspirații transcendentale, a cărui situare în lume este damnată. Ironia, prin care poetul încearcă să contracareze deznădejdea
VLAD-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290601_a_291930]
-
Relația tensionată om - univers domină în Îndreptările doctorului Faustus sau Calea cea mai lungă (1978; Premiul Uniunii Scriitorilor), unde limita este resimțită la toate nivelurile. Revolta în fața alterării condiției umane dă naștere unor imagini de un dramatism intens, simțurile sunt violentate de aspectele dezgustătoare și deprimante ale existenței. Anticalofilia, formulele sfidătoare contribuie la întărirea sentimentului de revoltă. În poezia lui V. limbajul frust elimină retorica, iar dificultatea rostirii se întrevede în sincopele expresiei. Limita impusă de cuvânt, neputința acestuia de a
VLAD-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290601_a_291930]
-
conservare, decât rațiunea sunt, însă, curiozitatea și simțul onoarei. Marlowe se simte atras de personaje care, altminteri, ar fi meritat tratate cu dispreț. Arta lui Chandler constă în a crea condițiile ca investigațiile lui Marlowe să se desfășoare fără a violenta logica narațiunii. Implicarea detectivului devine inevitabilă din clipa când, angajat să rezolve un caz banal - trebuia să-l însoțească pe Lindsay Marriott la locul predării unei sume de bani pentru a răscumpăra o bijuterie furată -, se trezește proiectat în plină
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
rându-i, Kingsley îi confirmă existența unei legături între propria soție și Almore, nu are decât să tragă a treia latură pentru a construi un prim triunghi în care avem o victimă probabilă și doi suspecți. A doua întâmplare care violentează regulile logicii are loc la Puma Lake, unde Marlowe, înarmat cu o scrisoare din partea lui Kingsley, îl întâlnește pe Bill Chess, paznicul improvizat al cabanei unde fusese văzută ultima oară Crystal. Abrutizat de alcool și singurătate, Bill Chess este maniaco-depresiv
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
ci și toboșar la toate ălea. Și ca să fie clar mi-a adăugat o listă detaliată care sunt „sectoarele” în care nu ar trebui să mă bag, fiindcă el le cunoaște atât de bine, încât cu intervenția mea aș putea violenta, la modul criminal, spiritul său estetic și înclinația lui vădită, mai ales în zilele, de vineri spre o genialitate predilect emergentă (vai, ce genial am devenit și eu după ce am dat mâna cu el, observați numai ce cuvinte elevate au
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
speculativ. În consecință, va susține că e necesară o altă manieră de a vorbi, mai precisă, care să respecte cu strictețe câteva condiții logice. În acest caz, nonsensul și-ar face loc atunci când, prin felul de a vorbi, ar fi violentată logica însăși. Să revenim puțin la Rudolf Carnap, cel care a susținut că tocmai propozițiile se supun categoriei sensului, doar ceea ce enunțăm poate fi cu sens sau fără sens. A căutat să distingă logic între propoziția cu sens (sinnvoll ) și
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
și treceri de la un nivel semantic la altul. Efortul de reinterpretare acoperă cu nenumărate măști varianta inițială. Iar interpretările ulterioare („ipoteze uneori dintre cele mai absurde“) le datorăm celor care, ca poeți, filozofi și savanți, au căutat să ascundă ceea ce violentează privirea și înțelegerea însăși. Coșeriu se apropie deopotrivă de unele con siderații ale lui Noica, filozoful observând la un moment dat că ființa omenească nu poate fi doar absurdă, pur și simplu absurdă. Antropologia de astăzi ar uza de un
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
aer speculativ. În consecință, va susține că e necesară o altă manieră de a vorbi, mai precisă, care să respecte cu strictețe câteva condiții logice. În acest caz, nonsensul șiar face loc atunci când, prin felul de a vorbi, ar fi violentată logica însăși. Să revenim puțin la Rudolf Carnap, cel care a susținut că tocmai propozițiile se supun categoriei sensului, doar ceea ce enunțăm poate fi cu sens sau fără sens. A căutat să distingă logic între propoziția cu sens (sinnvoll ) și
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
și treceri de la un nivel semantic la altul. Efortul de reinterpretare acoperă cu nenumărate măști varianta inițială. Iar interpretările ulterioare („ipoteze uneori dintre cele mai absurde“) le datorăm celor care, ca poeți, filozofi și savanți, au căutat să ascundă ceea ce violentează privirea și înțelegerea însăși. Coșeriu se apropie deopotrivă de unele con siderații ale lui Noica, filozoful observând la un moment dat că ființa omenească nu poate fi doar absurdă, pur și simplu absurdă. Antropologia de astăzi ar uza de un
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
ca Ibrăileanu, era firesc să apere familia. Și Amiel, alt complexat, jinduia după femeie și familie. În aceeași logică a contrarietății, de astă dată țintind precaritatea ființei umane, paradoxul ei, se includ câteva aforisme despre amor. Laconismul lor tensionează semnificația, violentată de incompatibilitatea logică aparentă. "În amor, omul se mulțumește cu un nimic, și nu se mulțumește cu nimic" (p. 31). Și: "Adesea, același amor nu iartă cel mai mic lucru și nu rupe pentru cea mai mare vină" (p. 35
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
un dezastru. Unul în plus. Ochii lui cătau cu disperare spre ușă, însă trupul prea greoi îi stătea prăvălit. Să fi fost din milă, lehamite sau pur și simplu din întâmplare că Astaghfirullah s-a hotărât deodată să-și întrerupă violenta critică pentru a-și relua rugăciunile? Unchiul meu a văzut aici intervenția Providenței. Astfel că, de îndată ce șeicul rosti: „Mărturisesc că nu există altă divinitate în afară de Dumnezeu, iar Mohamed este trimisul Său“, Khâli profită de ocazie pentru a sări de la locul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
merg cu gândul și graiul lor în virtutea naturii, ei gândesc în continuarea naturii, nu în contradicție sau scandal cu ea, ei îngână natura, o cântă și descântă, o leagănă ca pe un prunc să se liniștească, nu o brutalizează nici violentează, ci o înfiază, o hrănesc și o cresc în scutecele ei și o împodobesc cum îi cere starea și frumusețea. Faptele omenești au astfel în text o patină și‐o naturalețe ca lucrurile trainice și de valoare, cuvântul stă la
Mama. In: OMAGIU MAMEI by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1073]
-
ale bătăliei. Pășind, cu repeziciune, peste trestiile de pe malul răsăritean al râului, se năpustiră furibunzi în mijlocul inamicilor. Soarele începea să apună. Nori roșii arși, anunțând apropierea serii, își reflectau culorile peste pâlcurile negre de oameni care urlau sub cerul pustiit. Violenta bătălie mai continuă încă o oră. Tenacitatea unității lui Saito era surprinzătoare. Tocmai când păreau să se prăbușească, iarăși se ridicau. Ținându-se pe poziție într-o mlaștină, respingeau atac după atac. Și nu erau singurii - aproape toate forțele clanului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
polițiștii nu pot să-i atingă pe infractori, nici cu o floare, trebuie să procedeze cu gingășie, cu lugu-lugu, lugu-lugu, la punerea cătușelor și să aibă mare grijă, să nu cumva să folosească un limbaj mai aspru, care ar putea violenta urechile extrem de sensibile ale criminalilor, hoților și violatorilor. Când, până si bivolii din Africa se coalizează pentru a scăpa pe câte unul de-al lor din ghearele leilor, românul este sfătuit chiar de poliție, să nu întreprindă nimic, că vezi
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
mereu, tot mai mult, de mine, până ce și-a încolăcit celălalt braț de umerii mei și a început să mă strângă, lăcrămând, fără răsuflare. Peste câteva clipe o avui în brațe, dîndumi-se ea (căci nu făcui nici un gest ca să-i violentez alunecarea, hotărât fiind să-i chinui numai brațul), și, când o sărutai de astă dată pe gură, înțelesei că nu mai era o sărutare de viol, căci buzele ei se deschideau ca să mă soarbă, dinții ei încercau să mă străbată
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
rezemat în palmă. Atunci am văzut eu minunea aceea, emoția care i-a covârșit pe toți într-atît, încît însuși inginerul plângea cu lacrimi rare, iar Maitreyi își ascunsese capul în șal și suspina. M-am răzvrătit împotriva acestei pătimiri, care violenta sufletele, și am ieșit din cameră. Nu puteam face însă nimic odată ajuns în odaie, căci kirtan-ul străbătea prin toată casa și îl auzeam mai turburător din izolarea mea. Același unchi, care încerca să liniștească mintea bietei Chabù prin cântec
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]