83 matches
-
Simina Croitoru și-a încheiat în vara anului 2015 cursurile de Master la Universitatea Națională de Muzică București (UNMB) la clasa prof. univ. Dr. Gabriel Croitoru. Este o tânără interpreta cu o puternică personalitate, formată în buna tradiție a școlii violonistice românești, care știe cum să iși urmeze direcția proprie de evoluție artistică. Pe langă atentă îndrumare a celor doi părinți-violoniști Ioana și Gabriel Croitoru, Simina are și experința unui an de studii la Academia de muzică Franz Liszt din Weimar
Anotimpurile de Vivaldi și Piazzolla, la Sala Radio by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105631_a_106923]
-
în do minor, op. 68. Solistă este violonista Alexandra Conunova. Concertmaistru invitat este David Lefrevre. “Concertul în re major pentru vioară și orchestră, op. 77 de Johannes Brahms este pentru mine concertul cel mai strălucitor. Este o perlă în repertoriul violonistic și mă bucur extrem de mult să-l cânt aici, pe scena Ateneului Român... Orchestra Simfonică a Filarmonicii «George Enescu» m-a impresionat la repetiții, are un simț al muzicii cu totul special, e un ansamblu extraordinar. De asemenea, e o
De la Sydney la București. Christian Badea din nou pe scena Ateneului Român by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105655_a_106947]
-
și egal de pretențioasă. În acest context am urmărit-o pe Viorica Boerescu, un partener valoros, în compania căreia au răsunat temele acestei minunate lucrări. În sonata de Franck artistele au creat acea aură inconfundabilă a romantismului care străbate literatura violonistică franceză și-și găsește desăvârșirea în capodopera maestrului organist de la Sainte-Clotilde. Deși există nenumărate modele, marea calitate a muzicii acestui opus este aceea de a acorda libertate interpretului, în sensul adaptării tempo-ului în slujba creșterii tensiunii și emoției, astfel încât
Eleganță și stil: Simina Croitoru by Corina BURA () [Corola-website/Journalistic/83492_a_84817]
-
ritmice, armonice, polifonice și modale, caracteristice acestei creații deosebit de complexe și originale. Am apreciat la modul superlativ dezinvoltura și profesionalismul artiștilor, care au oferit o variantă cuceritoare, în egală măsură sensibilă și spectaculoasă. Oana Spânu-Vișenescu și-a evidențiat convingător calitățile violonistice și experiența camerală, Emil Vișenescu s-a integrat în dialogul instrumental cu naturalețe și aplomb, iar Adriana Maier s-a făcut remarcată prin lejeritatea și bravura pianistică. Interpreții au abordat lucrarea în mod unitar, realizând o variantă excelentă, remarcabilă prin
Concert cameral la Palatul Șuțu by Carmen MANEA () [Corola-website/Journalistic/83852_a_85177]
-
însă ideile muzicale sunt suculente, lipsite de artificii, luxuriant orchestrate. Am ascultat apoi Capriciul românesc pentru vioară de Enescu (pus în circuitul concertistic prin orchestrația în pur stil enescian de Cornel Țăranu), într-o tălmăcire echilibrată, străbătută de spiritul scriiturii violonistice inconfundabil al lui Enescu (mai cu seamă în pasajele lente, de introspecție visătoare), datorată lui Remus Azoiței. Cariera glorioasă a tânărului nostru muzician se justifică prin calitățile sale interpretative și pedagogice; este admirabil atașamentul său pentru Enescu, a cărui memorie
Kitajenko: lec?ie de m?iestrie by Petre Codreanu () [Corola-other/Journalistic/83542_a_84867]
-
gândită de autor. Angajat temeinic de aproape un deceniu în descifrarea întregului fond de manuscrise și tipărituri enesciene dedicat viorii, Remus Azoiței „a citit” cu migală fiecare sunet al partiturii, dar mai presus de toate a pătruns în intimitatea stilului violonistic românesc al maestrului. Lucrarea este clădită pe fundalul de baladă și doină populară, alternat cu dese apeluri la formulele lăutărești de jocuri (partea a doua Tempo di hora, solicită o cunoaștere deosebită a rubato-ului enescian, de esență lăutărească), iar
Frumuse?ile unei capodopere by Viorel Cosma () [Corola-other/Journalistic/83541_a_84866]
-
al Capriciului, atât de propriu stilului românesc. Spre deosebire de versiunea lui Sherban Lupu, Remus Azoiței a împrumutat Capriciului român o sobrietate concertistică clasică, a eliminat alunecările de sunete lăutărești, a evitat îngroșările ornamentale, obținând astfel o variantă mai apropiată de stilul violonistic enescian. Chiar și renunțarea la acel amplu vibrato lăutăresc, a transmis publicului un aer mai clasicizant, partitura dobândind o strălucire cuceritoare prin limpezimea de cristal a tălmăcirii lui Remus Azoiței. Suplețea instrumentiștilor francezi l-a ajutat pe solist să colaboreze
Frumuse?ile unei capodopere by Viorel Cosma () [Corola-other/Journalistic/83541_a_84866]
-
a încântat publicul care l-a obligat pe protagonist să ofere, în supliment, prima piesă din suita Impresii din copilărie. Aflat în largul său, Remus Azoiței a demonstrat în Lăutarul că stăpânește cu virtuozitate stilul enescian, că rafinata sa tehnică violonistică îi permite să obțină efecte superbe de sonoritate de menestrel popular autentic, dar mai presus de orice ne-a convins, că în momentul de față, proiectul discografic Opera omnia a lucrărilor pentru vioară de Enescu, se află în cele mai
Frumuse?ile unei capodopere by Viorel Cosma () [Corola-other/Journalistic/83541_a_84866]