83 matches
-
secțiune lentă (Adagio) ce face trecerea spre finalul concertului, „Rondo”. Secțiunile piesei sugerează, prin schimbarea de tempo, părțile unui concert, dar acestea nu au o formă clară, bine cristalizată. Scopul esențial al concertului este de a pune în valoare virtuozitatea violonistică prin abundența de duble și triple coarde. Temele sunt simple, abuzând aproape de armonia elementară a funcțiunilor principale și procedeul figurării acordurilor. Derivarea motivică și variația sunt abia intuite, ele vor deveni procedee favorite după studiile la Schola Cantorum. Nici Rondo
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
un element de culoare modală, ce aduce dramatism (vezi măsurile 8-9 din exemplul anterior). Tema secundară, expusă de vioară de la măsura 74 în relativa majoră, păstrează sexta eolică drept caracteristică modală ce alternează cu sexta majoră. Dublele coarde specifice scriiturii violonistice dau o notă de virtuozitate temei. În locul dezvoltării, Cuclin, consecvent ideilor expuse ulterior în Tratatul de estetică muzicală, plasează o secțiune mediană, cu structură ternară simetrică și cu un material tematic propriu, înrudit, însă, la nivel micro-structural, cu cel anterior
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
I-a fost în egală măsură prieten, neprețuit îndrumător pe calea muzicii, credincios partener de scenă. Seara de muzică i-a fost dedicată în întregime. Un public sensibil, entuziast, participativ s-a bucurat de câteva dintre creațiile majore ale literaturii violonistice de largă accesibilitate, de lucrări semnate de Brahms, Grieg, Sarasate, Vieniavski, Massenet... pagini de mare inspirație melodică, momente pe care Alexandru Tomescu le-a definit în baza unei ferme stăpâniri emoționale, cu un riguros control al sonorităților ce revelează o
Valori muzicale camerale în concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7300_a_8625]
-
am mult de lucru, lucru care producea atât ca să poată să ducă ai mei o existență mai sigură. Sunt, în fine, în stare să trimit pe fratele meu Romulus pe speze proprii, la Berlin, pentru a-și perfecționa studiile sale violonistice la un mare maestru de acolo. Buna regină Elisabeta trimite și ea un ajutor bănescîn acest scop; sufletul ei larg înțelesese situația mea grea în care mă aflam. Încet, încet, începusem să cânt mai regulat. Fac cunoștința primului concertmaistru al
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
de recital, dedicat lui Niccolo Paganini, atât la București cât și, de asemenea, la Reims; în fine, va susține recitaluri camerale, în săptămânile următoare, la Bruxelles și la Paris. Alexandru Tomescu a primit distincțiile supreme în peste treizeci de competiții violonistice internaționale, inclusiv în cadrul Concursului "George Enescu" de la București; a fost distins cu Premiul "Yehudi Menuhin" în cadrul marelui Concurs Internațional "Jacques Thibaud" de la Paris. În toamna anului precedent i-a revenit cinstea de a fi cântat în concertul de deschidere a
Interviu cu Alexandru Tomescu - tînără vedetă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14804_a_16129]
-
Belcea... Violonista nu pare să-și fi schimbat maniera hotărâtă de a ataca brusc coardele, semn al unui temperament impetuos, în ciuda calmului discret pe care îl afișează în afara scenei și, mai important, a siguranței de sine și admirabilei ei măiestrii violonistice. Impetuos și violistul Cvartetului Belcea, polonezul Krysztof Chorzelski, ale cărui picioare se mișcă neîncetat, punctând uneori puternic ritmul cu bătăi energice în lemnul scenei. Sigură pe sine și Laura Samuel, cea de-a doua vioară, și ea una prețioasă, a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
nu? O ultimă contribuție, care mi-a stârnit gândurile acestea, a apărut în numărul 51 (iarna 2007) al publicației britanice „Classic Record Collector“, sub titlul „Cel mai nobil român dintre toți“. Articolul, semnat de Duncan Druce, trece în revistă înregistrările violonistice enesciene. Cum se știe, ele au început în 1924, cu prilejul celei de-a doua vizite a lui Enescu în Statele Unite. Înregistrările acustice, făcute pentru Columbia, acompaniat de pianistul Edward C. Harris, includ aranjamentul lui Leopold Aeur la Corul dervișilor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
care s-au înscris instrumentiști de real talent, provenind din mai multe țări ale Europei. Cei mai valoroși s-au dovedit a fi o japoneză și un rus, care a luat, de altfel, premiul I, dovedind că în Rusia școala violonistică e încă foarte puternică, un francez, situat pe locul III. Românii n-au mai ajuns anul acesta în finale? În finale, nu. Au fost în etapele precedente, întrucât printre înscriși am remarcat, întradevăr, numele țării noastre, însă cine și până
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]