777 matches
-
a fost o fată. Anterior, cuplul mai avusese două fiice: o prințesă nebotezată născută în 1920 și o prințesă Cristina născută în 1623 care a murit anul următor. Ea povestește în cartea de memorii: "Regele poruncise să primesc o educație virilă. Spusese foarte apăsat că nu dorea să mi se insufle nici una din trăsăturile caracteristice sexului meu, în afară de onestitate și de modestie. În rest, voia să fiu un prinț adevărat și să fiu învățată tot ce trebuie să știe un prinț
Cristina a Suediei () [Corola-website/Science/316162_a_317491]
-
a restabili armonia în familie ca și în lume prin prevenirea pierderii și utilizării greșite a energiei sexuale. Dr. pune bazele (FRA), o școală rozicruciană din Germania cu ramificații în America de Sud și face urmatoarea afirmație în privința comportamentului sexual: "Immissio Membri Virile In Vaginae Sine Ejaculatio Seminis "(Introdu penisul în vagin fără a ejacula sămânța). a experimentat aceasta tehnică și a dezvoltat doctrina Căsătoriei Perfecte(). a fost trimisă în judecată și forțată să renunțe la învățătura practicii Karezza în SUA. Ca multi
Continență sexuală () [Corola-website/Science/327702_a_329031]
-
tavă, alături de altele, apoi șterge cu o cârpă suprafața lucioasă a barului și începe să așeze sticlele pe raft. În dreapta, la una din cele patru măsuțe din local, stă, în fața unui pahar de whisky, Nils. Blond, tânăr, emanând un farmec viril. Fumează, dus pe gânduri. Apoi ca deșteptat brusc din reverie, dă peste cap paharul, face o grimasă, aruncă o privire peste umăr, pe fereastră. Se ridică, merge spre geam, privind atent afară, ca și cum ar fi zărit ceva ce-l interesează
Editura Destine Literare by Doru Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/82_a_236]
-
însărcinat special cu sancționarea delictelor de sodomie. În Bologna secolului al XIII-lea, arderea pe rug homosexualilor era la fel de obișnuită ca în Franța. În Portugalia și în Spania, contra homosexualilor erau prevăzute pedepse cum ar fi castrarea, spânzurarea de "membrele virile" ori moartea. Nici Epoca Renașterii a fost mai tolerantă în privința sexualității umane. Spre exemplu, în Anglia, înainte de secolul al XVI-lea, sodomia era considerată drept o crimă ecleziastică și era guvernată sub toate aspectele de tribunalele ecleziastice. Prima prevedere legală
Drepturi LGBT în Europa () [Corola-website/Science/335822_a_337151]
-
sodomia, textele sodomice prezintă variații considerabile de ambiguitate și interpretare. Sodomia este în același timp, și un fenomen real și unul imaginat. În cursul secolului al XVIII-lea sodomia s-a identificat cu efeminitatea sau în opoziție cu o conduită virilă. În privința acesta, Ian McCormick susține că 'o interpretare și imaginativă implică o serie de intervenții intertextuale în care istoria devine o poveste falsuri și reconstrucții în dezbatere aprinsă cu, și în jurul, heterosexualității „dominante”... Deconstrucția a ceea ce credem că vedem poate
Sodomie () [Corola-website/Science/305568_a_306897]
-
acest lucru s-a datorat prieteniei prințesei cu compozitorul Isidore de Lara. În aceeași ordine, curtezana Caroline Otero ("La Belle Otero") care a fost prostituată de lux între 1893 și 1897 își amintește în memoriile ei că Albert nu era viril și avea dificultăți de erecție. Prințesa Alice a interzis-o pe La Belle Otero în principat în 1897 după ce a fost văzută cu soțul ei. Prințul Albert I de Monaco a murit la 26 iunie 1922 la Paris și a fost
Albert I, Prinț de Monaco () [Corola-website/Science/323280_a_324609]
-
amoroasă durează 3 ani și se va transforma treptat într-o prietenie care se va prelungi până la moartea poetului. Tot Salomé este cea care i-a schimbat prenumele din "René" (prea feminin, din punctul ei de vedere) în "Rainer" (mai viril). Îl învață limba rusă, pentru ca Rilke să-l poată citi pe Lev Tolstoi în original - cu care, de altfel, se va întâlni ulterior - și Aleksandr Pușkin. De asemenea, Lou îl introduce pe Rilke în societatea artistică a vremii, rămânând sfătuitoarea
Lou Andreas-Salomé () [Corola-website/Science/324574_a_325903]
-
în care vede cauza derutei decadenței morale ale unei clase politice care conducea România după realizarea idealului de unificare națională din 1918. ""Cei ce conduceau nu au fost capabili să ofere, nici masele românești să prindă, adevăratele idealuri ale păcii, virile și constructive... Valorile parvenirii, ale tranzacției sau ale forței brutale au definit în genere (cu excepții onorabile) morala celor două decenii. O criză dureroasă oscilând între imoralitate pe de o parte, violență și mistică, pe de altă parte."" Astfel, Fărcășanu
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
avea o furie rece, iar chipul său arăta acum durități de cremene. În același timp glasul avea tonalități de un sarcasm ucigător. Matilda zâmbea, dar îmi evita privirea. "Tolstoi, continuă el, a rezistat, cu toate că era dotat cu o neobișnuită forță virilă, căreia însă i-a pus frâu, a convertit-o în spirit și a învins. La noi, românul lucid a descoperit răul, dar nu-i poate rezista. Muierile au să-i mănânce capul, spune el când vede un bărbat înzestrat, dar
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
și din pricina asta fără riduri, dar cu părul albit complet, însă bine coafat, o distinsă cucoană... Bărbatul, maistru electrician, avea și el tâmplele brumate, dar nici un pic de distincție, arăta alături de ea ca un căruțaș, fără acea tentă de asprime virilă a celor care, pe drumuri, se călesc sub ploi și vânturi reci... Bunica spunea că pe vremuri, când era și el mai tânăr, fusese odată "bicarbonizat" pe un stâlp cu secerile acelea la picioare... Zăcuse prin spital... "Trăim încă bine
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
că tavanul făcea pe șamanul o glajă purta mască de coajă mănușa era Purusha cearceaful de pat era Prajapat; pe covor pâlpâia scarabeul și Hor; pentru Tanit se prostitua un chibrit; mielul tuna: eu sunt Dumnezeul poporului Izrail întortocheat și viril; în dulap, vesta grăia din Avesta iar lustra tălmăcea spusa lui Zarathustra. (TITLU) O tendință similară se poate lesne detecta și în poemul O motocicletă parcată sub stele, apărut în secțiunea „Viziuni” a volumului din 1985, Totul. Monolog ironic-patetic al
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
mod pe „tărâmul bandelor” (gangland). Albert Cohen observă, În anii ’50, subculturi delincvente printre cele ale tinerilor din clasele muncitorești inferioare din marile orașe americane, unde un sistem hedonist de valori favorizează, de pildă, furtul sau vandalismul doar ca isprăvi virile lăudate de confrați și pentru sfidarea agresivă a normelor și codurilor predominante În clasele medii și superioare: simțul responsabilității personale și al efortului susținut, curtoazia și stăpânirea de sine, dorința de a dobândi cunoștințe teoretice și practice ca instrumente pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
de o parte, acțiuni și fapte reale, ca violențele urbane, războaiele, furtunile puternice, iar pe de altă parte, un mod de a fi exprimând ideile de putere și de forță (din latinescul vis, forța vieții, din care provine și cuvântul „viril”) În transgresarea unui ordin normativ: prejudicieri resimțite ca niște sacrilegii În raport cu credințele sau cu obiceiurile, intimidări repetate, persecuție morală sau psihologică. ν Chiar dacă, metaforic, apare ca o descătușare, iar abstract, ca o dispariție a previzibilității care duce la haos, violența
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
indiferența afișată față de suferințele Răsăritului. Numeroase erau dovezile indiferenței Apusului la atrocitățile noilor stăpîni ai Răsăritului, atmosferă care îl determină să-și prețuiască destinul de exilat și de om liber. Atunci, în iulie 1957, a realizat, încă o dată că, "fraternitatea virilă dintre noi și destinul nostru, ce trebuie convertit în libertate, nu e un cuvînt, ci Cuvîntul nostru de pe urmă". O sintagmă mult vehiculată după '89, este folosită, cred, în premieră, cînd vorbește de criptocomuniști, în articolul despre Revoluția maghiară din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
prieteni, cu radioul în surdină ca să nu ne acopere discuțiile aprinse, literatură și politică, de cele mai multe ori, libere cum nu se mai poate, fără ca vreunul dintre noi să fi turnat vreodată. Nu ne întrerupeam discuțiile decât pentru a asculta vocea virilă a solistului de la Phoenix: Are frați de cruce șapte/ ce-au supt sângele cu lapte/ și nu-i pasă de nimic/ Andrii Popa cel Voinic/Andrii Popa cel Voinic"... Desigur, totul era subversiv și compensator, în satisfacțiile noastre estetice, așa cum
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
foarte frecvent un adjunct partitiv. Dintre exemplele din corpus ce conțin un adjunct partitiv marcat prin între sau printre, selectăm următoarele: Printre atât de gingașele statuete de Tanagra, una avea aripi mari de arhanghel, sâni de femeie, grei, și însemne virile (Ana Blandiana, Autoportret cu palimpsest) În perioada postplatonică, continuitatea subiectului este asigurată, între alții, de Filon din Alexandria (A. Pleșu, Despre îngeri) Printre elementele fondului intim-străin se află, desigur, libertatea, dar nu se află si iubirea de libertate (G. Liiceanu
[Corola-publishinghouse/Science/85020_a_85806]
-
Liiceanu și lucrarea sa Tragicul, neștiind unul despre abordarea celuilalt. Ediția de față nu este o simplă reeditare, și nici doar a doua ediție, revăzută de Ileana Mălăncioiu. Mi se pare un volum pregnant și acut, extrem de actual și de viril, necesar studiului și meditației. Este un mic manual de filosofie, luată pe cont propriu și tratată în sens existențial, tot așa cum sînt privite, din această perspectivă, personajele și autorii urmăriți. "Hamlet este un mare prinț, nu numai al gîndirii, ci
Hamlet și cartea utopiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15875_a_17200]
-
asupra teluricului", chiar și în etapa de acumulări ale experienței poetice inițiale, prin punerea în lumină a motivului unduirii, ca modelator al materiei telurice, a ceea ce numește - de exemplu, în legătură cu Cântecele stepei din volumul Eternității de-o clipă (1917), "doctrina virilă încurajând feminismul elementelor" sau a numeroaselor metafore marine în chiar cuprinsul spațiului imaginar ocupat de elementaritatea terestră. Totodată, analistului nu-i scapă nici transpunerile oarecum mecanice, de factură programatică, ale acestei elementarități în cod, de pildă, simbolist, cum se întâmplă
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]
-
manifestată strident sau devoalată pe parcursul acestor ani complică și mai mult situația. Ele îi stau bine fetei, nu băiatului. Dimov nu poate cuceri și păstra ființa iubită oferindu-i un confort material, un statut social sau măcar o anume experiență virilă prin care o femeie se simte împlinită. El îi oferă propriile incertitudini și contorsiuni interioare, nevrozele de care e copleșit, tulburările tipic adolescentine și complexitățile sufletești ale unui ins cu bogată viață lăuntrică, laolaltă cu invitația - adesea, explicită - ca ea
Un vis alb by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9991_a_11316]
-
vînt care bate parcă direct din lumea lui Kafka sau a lui Gustav Mhering. Iar în spațiul acestei lumi în care misterul înalt se îngînă cu un grotesc scos, uneori, direct din rigolele existenței, se așază, învăluite cu o tandrețe virilă, adică nu lipsită de o anumită cruzime, acele figuri marginale, acea populație permanent exilată în proximitatea infernului social și în numele căreia Podlipny a alergat hăituit prin Imperiu, a visat revoluții mîntuitoare și a trăit aievea nenumărate aventuri în care armele de
Amintiri din Mitteleuropa by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16379_a_17704]
-
firește, că Președintele a devenit artist doar accidental sau poate că este doar un medium pentru ambițiile artistice ale altora, dar chiar și așa, lucrurile sînt clare! Penisul Prezidențial Însuși, nu În forma simbolică a sceptrului, sau În forma instrumentului viril prea-dorit al unui rege, ci ca puță, pur și simplu, a intrat În galeria puțelor celebrităților prinse cu pantalonii În vine În lumina reflectoarelor publicității! La Începutul secolului al XX-lea, Marcel Duchamp a șocat lumea artelor cu o ploscă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
fie redusă. Au voie să schimbe câteva cuvinte cu orice alt viitor tată care se plimbă pe lângă ei. —Primul meu copil (zâmbet crispat). —Felicitări... al treilea pentru mine (zâmbet melancolic). — Bravo (zâmbet forțat - vrea oare să sugereze că e mai viril decât mine?). În perioadele astea, sentimentele se exacerbează. Sau au voie să se arunce asupra oricărui doctor care iese epuizat din sala de nașteri, cu mâinile pline de sânge până la cot și să-l întrebe gâfâind: Aveți vreo veste, doctore
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
sefirotul Temeliei, semnul alianței arcului superior ce se-ncoardă să trimită săgeți pe măsura lui Malkuth, care e ținta lui. Yesod e stropul ce țâșnește din săgeată ca să producă arborele și fructul, e anima mundi pentru că e momentul În care forța virilă, procreînd, leagă Între ele toate stările ființei. A ști să torci acest Cingulum Veneris Înseamnă să remediezi eroarea Demiurgului. Cum e posibil să-ți petreci o viață Întreagă căutând Marea Ocazie, fără să-ți dai seama că momentul decisiv, acela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
aproape nevăzute, transpirând ca pachetele de carne macră în geamul măcelăriei. Păreau că se distrează, în ei pulsau toată viața și moartea vremurilor de altădată, țâșnind prin vârful sexului direct între pulpele ude ale țigăncilor. Pulsa acolo o plăcere brută, virilă, pe care o înțelegeam perfect, dar care nu mă atrăgea. Lumea din jur funcționa economic, doar cât să-mi extrag zilnic doza de imagini necesară supraviețuirii: fără atingeri, fără implicații, fără obligații. Nimeni nu trebuia să știe că posedam totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
recunoșteam decât în parte) venea din vremuri străvechi și nu putea fi înlocuit cu una, cu două. Nu te puneai nici cu Dromichete, nici cu nea’ Vodă Cuza. Trebuia să-ți iubești țara și, odată cu ea, și pe toți bărboșii virili din manuale; dintr-un exces de zel (uneori și de plictiseală), le confecționam mustăți colosale sau le-alungeam bărbile până cădeau din pagină. Ni se cerea doar puțină recunoștință. Viața ne fusese salvată, pe rând și în epoci diferite, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]