181 matches
-
altă legendă transmisă tot din bătrâni și care este cunoscută și în unele documente din arhiva bisericii “Sf. Voievozi” din Cuca, ne spune că denumirea actuala a comunei vine de la rediului Cucului, un desiș de pădure ce se află în viroaga ce pornește din spatele cimitirului bisericii și coboară la fântânile de lângă primăria Cuca. În această viroaga susura un izvoraș, cu apă cristalina la care veneau cucii să-și ostoiască setea - cum femelă cucului se chema cuca - așa cum ne arata academicianul Iorgu
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
arhiva bisericii “Sf. Voievozi” din Cuca, ne spune că denumirea actuala a comunei vine de la rediului Cucului, un desiș de pădure ce se află în viroaga ce pornește din spatele cimitirului bisericii și coboară la fântânile de lângă primăria Cuca. În această viroaga susura un izvoraș, cu apă cristalina la care veneau cucii să-și ostoiască setea - cum femelă cucului se chema cuca - așa cum ne arata academicianul Iorgu Iordan în Dicționarul Limbii Române, acest toponim a fost preluat și a dat denumirea localității
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
apară o dată cu pătrunderea vizigoților și în tot cuprinsul primei jumătăți a sec. V e.n. datorate atacurilor și pustiirilor hunice. În locul numit “La Plăcintă” cu numai câteva decenii în urmă se află o ridicătura de teren, protejată spre sud-sud-est de o viroaga pe unde apele ploilor, adunate pe dealul “Piatră Roșie” își făcuseră făgaș. Din spusele bătrânilor, locul prezenta aglomerări de piatră și cărămidă și chiar ziduri năruite de vreme. Extinderea satului în această zonă a schimbat configurația terenului. Sătenii au acoperit
Comuna Niculițel, Tulcea () [Corola-website/Science/301853_a_303182]
-
intersecția lor cu creasta de la capătul de sud al așa-numitului Deal al Mănăstirii. Ei puteau atunci pătrunde în valea Liri în spatele fortificațiilor Liniei Gustav. Misiunea era una dificilă: munții erau stâncoși, plini de bolovănișuri și tăiați de râpe și viroage. Săpatul de tranșee și gropi pe pământul stâncos era exclus, fiecare trăsătură de relief fiind expusă focului din partea punctelor înalte din jur. Nici viroagele nu erau bune, deoarece grozamele ce creșteau acolo, departe de a oferi camuflaj, fuseseră împânzite cu
Bătălia de la Monte Cassino () [Corola-website/Science/321929_a_323258]
-
Gustav. Misiunea era una dificilă: munții erau stâncoși, plini de bolovănișuri și tăiați de râpe și viroage. Săpatul de tranșee și gropi pe pământul stâncos era exclus, fiecare trăsătură de relief fiind expusă focului din partea punctelor înalte din jur. Nici viroagele nu erau bune, deoarece grozamele ce creșteau acolo, departe de a oferi camuflaj, fuseseră împânzite cu mine, capcane și sârme ghimpate. Germanii avuseseră trei luni să pregătească pozițiile defensive cu dinamită și să strângă stocuri de muniții. Nu exista adăpost
Bătălia de la Monte Cassino () [Corola-website/Science/321929_a_323258]
-
dotărilor aferente satului, rămânând în afara perimetrului câteva gospodării sau grupuri de gospodării executate după anul 1960. Datorită așezării vetrei satului în bazinul de la poalele Măgurii Geomalului - o bună parte din gospodării sunt așezate pe versanți cu pante mari afectate de viroage și cursurile temporare ale pârâiașelor ce se scurg spre fundul bazinului. Un alt proces ce afectează negativ intravilanul satului sunt alunecările de teren stabilizate sau active determinate de structura geologică, care au dus la degradarea clădirilor și construcțiilor anexe din
Geomal, Alba () [Corola-website/Science/300244_a_301573]
-
s-au dat și locuri de casă. Au luat ființă astfel 130 de comune și 26 de cătune noi pe moșiile statului. Printre acestea se număra și Gheorghe Lazăr, în 1884. Foștii clăcași s-au așezat în trei locuri: pe viroaga Stâncuței, întemeind cătunul Stâncuța (Ochiul Boului); alții pe malul de nord al bălții Ezer, cătun numit Caserie, și alții spre Nord, pe o vale, întemeind cătunul Capul Moșiei. Mai existau și cătunele Ezer, Bucu - Mătășești și Sărățeni. În 1879 o
Gheorghe Lazăr, Ialomița () [Corola-website/Science/324783_a_326112]
-
Lacerta viridis viridis"), evitând luminișurile pădurilor sau lizierele, dar manifestă un anumit grad de petrofilie, fiind întâlnit adesea în zona stâncoasă. Cu toate că preferă locurile mai uscate, el este întotdeauna găsit în proximitatea apei (pârâu, baltă, lac). Gușterul vărgat dobrogean populează viroagele și râpele colinelor și dealurilor dobrogene, cu sol de loess depus peste aflorimentele de rocă (calcare triasice, sarmațiene, cretacice sau șisturi verzi paleozoice) care ies la suprafață din loc în loc, formând zone de stâncărie. Poate fi întâlnit pe unele pante
Gușter vărgat () [Corola-website/Science/334046_a_335375]
-
vreo 15 ani, avocat la Botoșani și București. Participă în 1913, ca voluntar, la campania militară din Bulgaria, iar mai târziu la războiul din 1916-1918. Va consemna aceste experiențe în volumele "Amintirile unui fost holeric" (1914, Premiul Academiei Române) și "Prin viroage și coclauri" (1922). În 1940 și 1941 funcționează ca ambasador la Atena, preocupându-se, printre altele, de drepturile românilor macedoneni. A făcut parte din mișcarea legionară și, condamnat de regimul comunist în 1949, își sfârșește zilele în închisoare de la Aiud
Constantin Gane () [Corola-website/Science/326580_a_327909]
-
satul Doroșcani (ultimele două sate aparțin de comuna Popești). Relieful este vălurat cu dealuri sub formă de platouri joase cu înălțimi care se situează între 115 și 178 metri, remarcându-se toate formele specifice podișului: creastă, mamelon, movilă, colină, șes, viroagă. În partea de sud a satului, la câțiva kilometri, se află Dealul Mare cu înălțimi de 368 metri. Din partea sudică se propagă către nord o mică rețea de izvoare care se unesc într-un pârâu - bogat în apă în timpul ploilor
Hărpășești, Iași () [Corola-website/Science/301281_a_302610]
-
a văii, la baza căreia lăsăm în dreapta poteca ce urca de-a lungul Brînei Mari a Caraimanului, spre Crucea Eroilor. După o scurtă porțiune aproape orizontală, poteca se apropie de firul superior al Văii Jepilor, în punctul de confluenta cu Viroaga Babelor ce vine dinspre V de sub creasta Babele. De aici ne îndreptăm către stînga, traversam firul și continuăm în urcuș, paralel cu viroaga, pe malul drept al acesteia (stînga cum urcăm). Ieșind pe pragul orizontal al coamei Babele-Jepi întîlnim, venind
Cabana Caraiman () [Corola-website/Science/322748_a_324077]
-
porțiune aproape orizontală, poteca se apropie de firul superior al Văii Jepilor, în punctul de confluenta cu Viroaga Babelor ce vine dinspre V de sub creasta Babele. De aici ne îndreptăm către stînga, traversam firul și continuăm în urcuș, paralel cu viroaga, pe malul drept al acesteia (stînga cum urcăm). Ieșind pe pragul orizontal al coamei Babele-Jepi întîlnim, venind din stînga, drumul dinspre Piatră Arsă. Un ultim urcuș de cca 5 min ne conduce în creasta, la cabană Babele (2200 m). Traseul
Cabana Caraiman () [Corola-website/Science/322748_a_324077]
-
materialul necorespunzător se rebutează. j) pe traseul canalelor se pot întâlni construcții supraterane L.A. electrice de înaltă sau joasă tensiune, linii telefonice, drumuri, etc., construcții subterane cabluri electrice, telefonice, conducte de apă și gaze, etc. Canalele pot traversa zone mocirloase, viroage, pâraie, etc. Tehnologia de execuție trebuie să țină cont de situația concretă întâlnită pe teren. 3.1.5. Importanța din punct de vedere funcțional Canalele de derivație au rolul de evacuare a apei uzinate de la hidrocentrală, iar în cazul a
Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
totdeauna se atacă dinspre aval spre amonte. Nu se lasă canalul excavat și nebetonat pe timp mai îndelungat și mai ales pe timp de iarnă. Nu se admite debușarea necontrolată în canalul în curs de execuție a pâraielor și a viroagelor cu apă, fără să se ia măsuri de prevenire a avarierii și deranjării în timpul execuției. Nu se admite excavarea canalelor în zona construcțiilor supraterane până nu sunt stabilite: tehnologia de execuție și instrucțiunile specifice de lucru pentru aceste zone. 3
Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
transportați pe dig bulgări de material înghețat. După îngheț, în dig s-au produs tasări de 0,5 0,75 m. c) Nu s-au respectat prevederile pentru pregătirea terenului de fundare. La pregătirea fundației digului nu au fost raclate viroagele. După începerea depunerilor, digul a rămas „elastic”, fiind necesar să se excaveze zona și să se înlăture materialul necorespunzător deoarece nu se poate compacta materialul. d) Nu s-a respectat grosimea de depunere a straturilor de balast: depunerea a fost
Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
și haremurile celor avuți. Gerul iernii se înmuiase și drumurile, pe care moldovenii intenționat nu le îngrijeau, tocmai pentru ca dușmanul să nu se poată deplasa cu ușurință, erau mocirloase. Poduri peste ape nu erau. Salahorii creștini din Bulgaria curățau, astupau viroagele, ridicau poduri peste Siret și peste apele care se bălteau în tot locul. În Țara de Jos, în asemenea vreme se lasă o pâclă deasă, încât nu vezi nimic în jur, nu știi ce se petrece în fața sau în urma ta
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Lumea, oamenii arată altfel. Cu totul și cu totul altfel. Se vede, e clar, e limpede ca lumina zile. Oamenii arată altfel. Totul arată altfel. Mai ales Într-o dimineață Însorită de mai a anului lui Dumnezeu 1990. Trenul străpunge viroagele Învinețite de tufe de liliac sălbatic și cîmpurile Îngălbenite de rapiță Înflorită și luncile pline de sălcii verzi... trenul ăsta care mă duce acasă arată altfel și merge altfel - ar merge și mai altfel dacă nu ar opri În toate
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Sabaotul”. În viziunea poetului, omenirea străbate un timp în care „istoria moare de lingoare”, pe cer răsare „soarele cel negru” al păsărilor de pradă, generatorul frigului, și în locul Duhului Sfânt zboară peste ape „Duhul cel Strâmb”: „Trei cioroi la o viroagă / în potopul de ninsoare / ori așteaptă ori se roagă / să răsară Negru-Soare [...] Duhul care peste ape / a zburat pe ceruri sfânt / au venit să îl îngroape / cioclii Duhului cel Strâmb”. Nu toate priveliștile derulate pe ecranul sufletesc sunt sumbre, apar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289850_a_291179]
-
astăzi, în aceeași formă sau cu forme schimbate: Creasta Dealul Cotroceni, Crîngul Procopoaia, Drumul Cărămidari, Drumul la Cărămidărie, Fundătura Grozăvești, Fundătura Ierbăriei, Heleșteul Brîncoveanu, În Cireșul de Hotar, În Șanțuri, La Doi Peri Pădureți, La Drumulețul Arcuit, La Păducel, La Viroaga Cotită, Livedea cu Duzi, Lunca Cărămidari, Lunca Ciurel, Moara Paliciu, Sălciile lui Ilie, Via lui Sergiu, Balta Mitropoliei, Băltiș, Calea Piscului, Dealul Piscului (iată o tautologie toponimică urbană!), Cîmpul Filaret, Cocioc, Drumul Broștenilor, Fundătura Fluturelui, Gîrlița, Grădina cu Duzu, Grădina
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
în gură, anunțând cu o șuierătură disprețuitoare: „Doar toată lumea știe că pe taică-tu l-au doborât mitraliorii ca pe un câine...“. Sau altă dată, în cursul unei hoinăreli, când am surprins-o din întâmplare, pierdută printre bălăriile dintr-o viroagă, pe femeia aceea pe jumătate despuiată și beată, pe care doi bărbați o posedau cu o grabă brutală, într-un gâfâit de râsete false și înjurături. Pe fundalul întunecat al ierburilor de iunie, albul trupului ei foarte rotund, foarte plin
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
iarăși cu botul în crupa Vulpoiului, care își încetinise imperceptibil pasul. Era ceva ca un gust liniștitor de fericire, în încrederea pe care o arăta animalul acela tânăr ațipit. Nikolai respiră adânc, recunoscând atât mirosul reavăn al zăpezilor ascunse în viroage, cât și mireasma uscată a câmpurilor care răspândeau căldura zilei. Nu se lăsase încă noaptea, înspre apus cerul își păstrase nuanța de violet transparent, dar mai cu seamă, foarte aproape în fața lor, desișul pădurii începea să se rărească, anunțând spațiul
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
moale, răsunând de un bâzâit leneș de gâze, iarba unei veri radioase care continua de parcă nu s-ar fi întâmplat nimic, alături de izbele care ardeau și în care țipau oamenii închiși înăuntru. Soldații din detașamentul lui se ascundeau într-o viroagă, cu puștile azvârlite pe jos, fără nici un cartuș. Aerul cald, impregnat de aroma florilor, devenea deja mai dens din pricina efluviilor înțepătoare ce veneau dinspre sat... Mai târziu, chipul acela de copil, întrezărit în mijlocul îngrămădelii dintr-un vagon. Ochii care nu
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
drumului, iarba năpădise hârtoapele. I se întâmpla să dea cu vârful cizmei peste pălăria unor bureți pestriți, să ocolească vreun mușuroi de furnici. Cu toate astea, punctele importante de reper erau acolo: păduricea de stejari care cobora până într-o viroagă, o movilă largă, calcaroasă, înconjurată de brazi... Pavel se aplecă, atinse stratul de nisip și de ace de pin. Acesta forma deja o crustă solidă, țesută din tulpini și rădăcini. Reluându-și drumul, grăbi, fără să-și dea seama, pasul
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
scurge pe pantele repezi, alunecând pe substratul înghețat. Eroziunea în adâncime se produce pe suprafețele cu pante mai accentuate și poate duce la următoarele forme: - ogășarea - rezultă din adâncirea șiroaielor produse de ploile torențiale; -eroziunea torențială - din acțiunea acesteia rezultă viroage, râpi ramificate;intensitatea acestei forme de eroziune poate duce la distrugerea totală a regiunii, când râpele se adâncesc și prezintă un aspect dendriform (de exemplu, D. Chișcăreni spre Valea lui Andrei ș.a.); - mâncăturile de pământ, cum numesc țăranii moldoveni acele
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
amalgamat: „În miez de cozonac, miez de șofran, / E-un târg burlesc cruțat de Ghinghis Han. Să nu mi-l strici: alunecă ușor, / Ce mers barbar ai și nepăsător! / Covoare dorm în praguri, boieresc, / Duioase turle clopote pornesc, / Departe zac viroage cu cenușă, / Aprind mangaluri ceaprazari în ușă, / Și-acum să trecem la copilării / Cu capete de cal în bălării, / Cu oști din Indii pe elefanți triști, / Mor toate dacă te miști!” Iată cum îi „împacă” poetul oniric, în versurile sale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]