1,169 matches
-
mii de ferme, dar cu toate acestea, doar 4000 dintre acestea creează cifra de afaceri de 40 de miliarde de euro. Acest lucru înseamnă că trebuie să ii aducem pe toți la același nivel al exporturilor, creând astfel un cerc virtuos”. „România este una dintre țările de care suntem foarte interesați, având în vedere că suntem vecini și avem caracteristici comune. Ca și reprezentanți ai F.Agr.I. avem obligația, nu doar plăcerea de colabora cu Camera de Comerț a României în Italia
Acord de colaborare Filiala Agricolã Italianã (F.Agr.I.) – Camera de Comerț şi Industrie a României în Italia (CCIRO Italia) [Corola-blog/BlogPost/93704_a_94996]
-
ca și volum de investiții italiene. Din acest motiv, putem afirma cu siguranță că, în prezent, asistăm la un nivel ridicat de optimism în ceea ce privește economia României”. „Împreună cu CCIRO Italia am pus în funcțiune cu succes, de câteva luni, o colaborare virtuoasă, prin crearea unei rețele între cele două sisteme camerale. Este un partener instituțional care știe cum să acționeze concret pe teren pentru a asigura reușita în afaceri a societăților- a declarat președintele Michele De Gasperis. Când o companie reușește să
Acord de colaborare Filiala Agricolã Italianã (F.Agr.I.) – Camera de Comerț şi Industrie a României în Italia (CCIRO Italia) [Corola-blog/BlogPost/93704_a_94996]
-
model, ei bine, am constatat că “idealul” meu tocmai fusese detronat în acea seară de interpretarea lui Demidenko. De ce? Simplu: Chopin nu este eroic, Chopin este sensibil! Ce am mai putut observa, prin analogie cu eroica Martha Argerich sau cu virtuosul Lang Lang, Demidenko “operează” cu tempo-uri ceva mai așezate, lucru foarte bine venit în muzica lui Chopin. De asemenea, față de stilul celor doi pianiști enunțați mai sus, Demidenko este mult mai implicat în ceea ce interpretează, dar în același timp
La ?nceput de noiembrie by Andreea Dragu () [Corola-journal/Journalistic/84213_a_85538]
-
al romanilor este destul de mimetic în raport cu civilizația greacă târzie. Totuși, romanii înlocuiesc flacoanele de ceramică grecești cu cele de sticlă. In rest, privilegiază aceleași aparențe corporale (frumusețea chipului, a dinților, prospețimea respirației, îngrijirea picioarelor și a mâinilor) și suportă oprobriul virtuoșilor când exagerează. Mitul eternei tinereți este cultivat cu grijă, mai ales de către bărbați. Nil novi sub sole. Folosirea alunițelor de frumusețe se înscrie în programul corectiv al chipului masculin. In 1360, regina Elisabeta a Ungariei, care avea la acea epocă
Dintre sute de parfumuri? by Diana Gradu () [Corola-journal/Journalistic/7772_a_9097]
-
că produce râsul "pe sticlă" (deși și acolo este unul cam scremut, bazat pe scălămbăieli și pe o actorie aproximativă) nu e deloc sigur că îl va stârni și printr-un text scris. Femeia, ah, femeia! "E ușor să fii virtuos în pustiu", se spune. Pentru vedete cea mai mare pustietate este bătrânețea. Trupul te lasă, pungile de sub ochi nu mai dispar cu niciun miraculos balsam, oboseala se instalează rapid și tot mai des îți dorești să stai întins pe canapea
Și vedetele scriu! by Constantin Stan () [Corola-journal/Journalistic/7778_a_9103]
-
de aceea, să vă transmit că, în ceea ce veți decide pentru viitor, vă voi fi alături - din spatele gratiilor sau din libertate", a zis Adrian Năstase (vezi foto). "Pentru naivi, adaug cuvintele lui Montesquieu: E mai ușor să găsești oameni extrem de virtuoși decât oameni extrem de înțelepți", a mai spus Adrian Năstase.
Adrian Năstase, prima reacție după condamnarea lui Dan Voiculescu by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/81407_a_82732]
-
prea matinale. Lucram cu râvnă la fugile de Bach și odată cufundată în muzică, toate celelalte dispăreau pentru mine. Eram o copiliță de 10 ani, când cunoscui 3 personaje foarte importante muzicale: Jan Kubelik își începuse cariera lui miraculoasă de virtuos violonist și trecu și pe la noi. Bineînțeles că renumele lui de „Paganini modern al viorii” avea la București un răsunet fără seamăn. Regina dori să cunoască acest „fenomen” și îl pofti la palat.Eu, ca întotdeauna, nu lipseam de la asemena
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
pian Bechstein! Buna Regină era raza de soare care mi-a luminat calea multă vreme. Bună era și cu alți artiști care meritau încurajarea. Își formase, muzicantă aleasă cum era, un quartet de coarde alcătuit din profesorii Dimitrie Dinicu (violoncelist virtuos), Edgard Dall’Orsa, violină primă, Dinicu Gheorghe A., violină secundă și violonistul Loebel. Acești patru cântau regulat de patru ori pe săptămână la Regină, și nu rar se așeza ea la pian, făcând împreună muzică de ansamblu. Citea la perfecție
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
acelui an veni în țară, pentru concerte, compozitoarea franceză Cecile Chaminade în fața căreia interpretai una din cele mai bune compoziții ale sale. Era o pianistă bună, însă avea o fire foarte puțin expresivă. Mai târziu cunoscui pe Moritz Rosenthal, marele virtuos pianist, căruia Regina mă prezentă și care mă ascultă în Marea fantasie și fugă în sol minor de Bach-Liszt. Se entuziasmă mult de felul meu de a cânta și îmi prezise un viitor strălucit. De la acest mare pianistam auzit pentru
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
mea mică, îmi spuse compătimitor: „Mit disen kurzen Beenen wollen Sie Orgel spielen?” (Cu picioarele astea scurte vrei să cânți la orgă?). Lucru ce nu l-a împiedicat după câteva lecțiuni, de a-mi prezice că voi fi o organistă virtuoasă de seamă, și insistă mult ca să nu părăsesc acest instrument. Nu trecu mult și fui invitată să mă prezint în fața marelui Nikisch, care ținea să mă asculte. Era hotărâtă o dimineață în sala Gewandhaus, unde maestrul avea o repetiție. Bucuria
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
primeau și conduceau invitații până sus, fiind acolo primiți de mareșalul palatului. Era mai multă ceremonie decât la unele curți regale. Sala cea mare din marmură roză cu enorme gobelinuri, fiind înțesată de lume. Începe Vecsey celebrul violonistcu tradiționalul program virtuos, urmează violoncelistul Heinrich Grünfeld, iar o celebritate berlineză, renumit nu numai prin talentul său violoncelistic, dar și prin glumele și ghidușiilesale pline de vervă care distrau enorm pe imperialul său prieten, kaiserul Wilhelm al II-lea. În timpul acesta principele Henckel
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
ar fi zis apăsător. Balzac ducea dorul unui dictator capabil să măture „nostimada asta care se numește regim constituțional”. Nostim în criza financiară actuală este că, dacă vrei să supraviețuiești, trebuie să-l salvezi pe asasin. Nietzsche scria despre „orăcăitul virtuos al unor broaște puse la respect, care ajunseseră la disperare în mlaștina lor”. Cerându-le iertare congenerilor, cam așa ne văd, în Epocă, pe noi. Citesc într-un „material” al Securității: „În luna martie a decedat. Față de cele de mai
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4473_a_5798]
-
și magic, Viață și principiu ale tuturor sunetelor melodioase ! De ce să mă întrebi, tu care ai sufletul pur Ce este această puternică muzică a sufletului Această lumină, acest nimb, această ceață strălucitoare, Această frumoasă energie creatoare a frumosului ? Este Bucuria, virtuoasă Doamnă, bucuria care nu a fost Niciodată dăruită decât inimilor pure în ora lor cel mai pură. Bucuria, Doamnă, acest spirit și această putere Care, unindu-ne cu natura, ne dă drept zestre Un nou pământ și un nou Cer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
sale sonete, un fel de concluzie asupra existenței (Către planeta mea): "Cît ți-s dator, o, stea mult grațioasă, Că-n primăvara a vieței mele Tu m-ai ferit de strîmbe căi și rele Și m-ai condus pe calea virtuoasă". Simbolul stelei concentrează resorturile adînci ale poeziei lui Asachi - aspirația către puritate morală, speranța în nemurire, iubirea pentru o femeie transformată în astru și desemnînd însăși ideea platonică a Iubirii. în chip natural, poetul român a preluat de la Petrarca filonul
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
odihnește pe o mare valoare intimă. Cu modestia-i binecunoscută, Pascal Bentoiu a sărbătorit în acest an opt decenii de existență. Fără tamtam ori zurgălăi. Fără infatuări și vanități. Doar cu sentimentul moderat al valorii proprii. Și ce este mai virtuos decât să meriți laudele, dar să fugi de ele ? Pascal Bentoiu a respectat întotdeauna hotarele care-l despart de alții. S-a născut în 1927 la București, fiind, probabil, cel mai autorizat discipol al lui Mihail Jora. Încă din tinerețe
Opt simfonii și un poem by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9036_a_10361]
-
contribuie la bunăstarea colectivă. Există așadar o fericire pe porțiuni limitate a cărei cauză stă în amănuntul paradoxal că binele general se clădește pe baza egoismelor individuale. Societatea e fericită în ciuda faptului că albinele nu sunt nici cinstite și nici virtuoase. Și acum intervine reforma. "Dar iată că s-a produs o schimbare în spiritul albinelor, care au avut ideea bizară de a nu mai dori decît cinste și virtute. Au cerut o reformă radicală; cele mai leneșe, cele mai necinstite
Stupul neprihăniților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9224_a_10549]
-
sale: organizare, asocieri, capital - deocamdată în sens de masă de resurse - și, mai ales, timpul acordat de stabilitate, care la rândul său permite acumularea de noi resurse, precum și iterarea interacțiunilor și astfel exersarea și creșterea capitalului social. Acesta este cercul virtuos care a adus aranjamentul până în secolul al XIX-lea. Toate bunurile și serviciile publice, de altfel foarte limitate, erau furnizate în interiorul obștii prin structura de conducere colectivă. Dintre acestea, cele mai frecvente constau în rezolvarea conflictelor interne (justiție și poliție
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
fi: să devină „împărăteasa psihanalizei“. * Uitați-vă la morala omului și apoi întrebați-vă care sunt legile universului în care trăim. * De fapt, mă simt mult mai familiar cu păcătoșii care nu se ascund după deget decât în prezența măgarilor virtuoși. Mofturile virtuții sapă fundătura oricărei culturi. Aceste specimene ale bătrâneții absolute, purtătoare de nihilism animal, trebuie izolate laolaltă într-o împărăție a mormonului universal, a cărui singură cultură este reproducerea fără plăcere. Orice abatere de la comandamentul acesta cheamă automat condamnarea
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
operau” pe cont propriu. Scopul autorităților era acela de a ține sub control fenomenul prostituției care, În acele vremuri era acceptat ca o componentă necesară a vieții urbane, chiar dacă se făceu eforturi pentru reducerea vizibilității sale, departe de ochii femeilor „virtuoase”. Clasa superioară de prostituate a fost scutită de rigorile Înregistrării oficiale, curtezanele fiind atunci „femei Întreținute” care lucrau În propriile case sau apartamente mobilate elegant, fără a fi nevoite să Își vândă serviciile În stradă. O componentă esențială a relației
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
practice sub titlul „Dialectica”, se creează o legătură exterioară Între valorile stabilite de norme și valorile determinate de scop; ea este mijlocită prin conceptul „meritului” de a fi fericit: rațiunea practică se vede obligată să vrea ca acela ce este virtuos, cel care s-a făcut vrednic de fericire, să o și obțină, dar pentru că fericirea nu survine de la sine ca rezultat al virtuții, golul este umplut postulatele cunoscute: Dumnezeu - mijlocitorul Între virtute și fericire. În opoziție cu această concepție kantiană
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
alt reprezentant al poziției critice față de rolul statului - scria: „Statul este o instituție istorică tranzitorie, o formă trecătoare a societății”. El atribuia originea Statului, În religie, prin care Înțelegea superstiția primitivă cea mai grosolană, scriind că: „Statele mici nu sunt virtuoase decât din cauza slăbiciunii lor, În vreme ce Statele puternice se mențin doar prin crimă”. Bakunin declara apropiata dispariție a Statului, care va fi Înlocuit de o societate fundată numai pe regula caracterului obligatoriu al contractelor (ca și când această regulă nu s-ar fi
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
se ridica un mare semn de întrebare. De fapt vălurea un noian de asemenea semne și n-aș spune că mă puteam orienta prea clar prin vălmășagul ăsta de incertitudini și variante. Mai că aș fi oftat și eu ca virtuoasa Cateluța, dar nu prea-mi ieșea ca lumea nici măcar actul ăsta. Ce era de făcut? Urgențele foamea, de exemplu le rezolvasem. Dar mai departe? Puterea obișnuinței este, de cele mai multe ori, covârșitoare. Cu cât stăteam mai mult să mă gândesc, cu
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
iubitele virtuale din consolele Nintendo În stațiunea japoneză Atami.“ - The Wall Street Journal, 31 august 2010 Da, Îmi amintesc de invazia microorganismelor și de perioada În care omenirea s-a retras În spatele ușilor Închise, a vorbit următorul. Chiar soția mea, virtuoasa Inga, a fost una dintre primele victime, stingându-se la nici trei săptămâni după ce-a contractat la Kitzbühel periculosul virus al zăpezii. Iată-mă, așadar, singur pe cărările Întortocheate ale vieții, un pensionar suedez Încă În floarea vârstei, pentru că
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
fără de preot? Greu de spus. Cert e că vocea aceea mi-a pus În vedere că, dacă tot aveam să cad pradă demonului trupesc, unica femeie pe care o voi recrea nu putea fi decât vremelnica decedată, unica mea jumătate, virtuoasa Inga. Conform site-ului tolerable-sins.com, era singurul mod În care actul n-ar fi fost considerat un păcat, ci o lăudabilă aliniere la evoluția tehnologică. Pe când completam căsuța cu vârsta, am avut totuși o ezitare. Să trec anii pe
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
era singurul mod În care actul n-ar fi fost considerat un păcat, ci o lăudabilă aliniere la evoluția tehnologică. Pe când completam căsuța cu vârsta, am avut totuși o ezitare. Să trec anii pe care i-ar fi avut acum virtuoasa consoartă, dacă virusul zăpezii n-ar fi smuls-o din brațele mele iubitoare, sau pe cei din momentul decesului? Din respect pentru adevăr, ar fi trebuit să pun 73, vârsta finală, Însă parcă-i auzeam vocea Înfigându-se În timpanele
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]