433 matches
-
atributele unei reprezentații de gală: decoruri frumoase, aranjamente florale (florăria Simbol), sunet și lumini de calitate (Bell Sound), cupe de șampanie pentru toți spectatorii în pauză (!) și mai ales o orchestră valoroasă, mulți dintre instrumentiști făcând parte din formația timișoreană “Virtuozii Banatului”: Ilie și Radu Vincu - viori, Ionicuț Butan - clarinet, Costel Haida - contrabas, Cristi Stanca - acordeon, Kalman Urszui - pian (pe acesta din urmă îl aplaudasem în postură de acordeonist la festivalul de la Zlatna, despre care am scris). Și dacă tot am
Parfum de crizanteme by Fulvia MIcu () [Corola-journal/Journalistic/83416_a_84741]
-
din '89 încoace, au fost și câțiva - Șora, Marga, Miclea - care au încercat să urnească o reformă de fond. N-au reușit. N-au rezistat. I-a torpilat de fiecare dată monstruoasa coaliție a mediocrității și imposturii, solidaritatea sordidă a virtuozilor ideilor de gata și a limbii de lemn, fanii manualului unic, specialiștii în formularea greșită a subiectelor, generoșii care umflă notele, educă și încurajează furtul prin copiat la probele scrise și fac publice înaintea examenelor nu doar subiectele, ci și
Să scriem despre by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8485_a_9810]
-
după o substanțială improvizație în manieră bachiană este amintită, destul de clar, tema melodică Feuilles mortes de Joseph Kosma. Cu excepția „amănuntului” ritmic amintit, creația din acel moment nu are legătură cu jazz-ul, plasându-l pe Körössy în societatea selectă a virtuozilor în stare să inventeze variațiuni pe orice motiv melodic, în orice stil. De parcă și-ar fi propus o refacere a istoriei muzicii de la Bach și Mozart la modernii jazz-ului american, Körössy s-a oprit în următoarele 6’23’’ în
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
care a transpus în limba lui maternă 36 de cărți din literatura română, din toate genurile, după cum ne amintește Marta Petreu în Laudatio: poezie cultă și populară, proză, teatru, eseuri, teorie literară, filosofie - "cu voluptăți de estet și realizări de virtuoz". Toate volumele traduse de el sînt însoțite de un amplu aparat critic. Dar, ține să precizeze Marta Petreu, "ca să ridice acest monument al culturii românești în Italia și-n italiană, Marco Cugno nu a fost ajutat din România. Pentru a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8506_a_9831]
-
Ștefan Niculescu, Octavian Nemescu, Corneliu Dan Georgescu, Lucian Mețianu, Doina Rotaru, Violeta Dinescu, Maia Ciobanu, Sorin Lerescu, Dan Dediu, George Balint, Petru Stoianov, Irinel Anghel sau tânăra Diana Rotaru. Cu celebrul flaut de aur Muramatsu, muzicianul este nu doar un virtuoz, ci și poet. Întregul repertoriu dedicat acestui instrument, de la Bach la contemporani, din genul concertistic sau cameral își găsește o expresie unică în concepția lui Ion Bogdan Ștefănescu. Concertul lui Carmen Petra Basacopol are o alcătuire quasi tradițională în trei
Concertul pentru flaut ?i orchestr? by Cleopatra DAVID () [Corola-journal/Journalistic/83939_a_85264]
-
cea de a doua seară pentru bis, Ion Bogdan Ștefănescu a prezentat o altă lucrare contemporană, Circuit a Violetei Dinescu, o lucrare cu aluzii jazzistice și teatrale în care posibilitățile tehnice și expresive ale instrumentului sunt mult exploatate, Calitatea de virtuoz a fost demonstrată din plin în numeroasele variațiuni ale Fantezei briliante pe teme din Bizet de Françoise Borne în varianta pentru flaut și orchestră. În partea a doua a programului, rolul de recreator i-a revenit dirijorului. Capodopera lui Stravinski
Concertul pentru flaut ?i orchestr? by Cleopatra DAVID () [Corola-journal/Journalistic/83939_a_85264]
-
interplay, reușind să înscrie unul dintre momentele de maxim interes ale Festivalului. Un alt recital mult gustat de public a fost acela al Trio- ului Dimităr Bodurov din Bulgaria, cu protagonistul la pian, cu bass-istul Mihail Ivanov și cu virtuozul baterist german Jens Dueppe. Onoarea de a încheia festivalul duminică seara a fost încredințată unor notorii artiști din Moldova de peste Prut, creativul violist și lider Anatol Ștefăneț, poli- instrumentistul Valentin Boghean - trompetă, saxofon, flaut, caval, fluier, Dorel Burlacu - clape
DOBROJAZZ 2014 by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/84115_a_85440]
-
se vede, Vraja există cu adevărat. 1. Sergey Dogadin a fost unul dintre cei mai tineri violoniști din Festival și a interpretat 2 lucrări franceze: Chausson - Poème și Saint-Saëns -Rondo Capriccioso aparținând arsenalului romantic, completat cu un bis cu adevărat virtuoz,Paganinianam de Nathan Milstein. Dogadin este un produs tipic al marii școli violonistice ruse, caracterizat printr-o tehnică impecabilă, forță și sunet strălucitor, iar viitorul pare a fi asigurat prin faptul că cei mai cunoscuți dirijori ruși (Gergiev, Simonov, Petrenko
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
dirijori ruși (Gergiev, Simonov, Petrenko ș.a.) au participat deja la lansarea sa împreună cu cele mai renumite orchestre din Federația Rusă și nu numai. Însuși faptul că un artist de talia lui Vladimir Spivakov , celebru violonist, fondatorul orchestrei de renume mondial Virtuozii din Moscova , actualmente dirijor al Filarmonicii Naționale a Rusiei l-a cooptat în calitate de solist pentru un asemenea eveniment spune foarte multe. Seara oferită de acest ansamblu a fost una dintre cele care nu se uită, mai ales că deschiderea demarase
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
oarecare pretenții. Biondi este un excelent interpret de muzică barocă, pe care a început să o studieze de timpuriu și căreia i s-a dedicat în totalitate. Mullova vine din altă direcție, cântă în paralel și marele repertoriu al violonistului virtuoz și este implicată în multiple proiecte care nu vizează neapărat sfera muzicii preclasice. Tocmai pentru aceste motive felul ei de a cânta la vioară nu se aseamănă cu nimic, fiind o sinteză proprie, rezultată din multiplele tehnici și maniere pe
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
retragerea fizică a celor trei admirabili instrumentiști din perimetrul scenic. La fel de sensibil a răsunat și cvartetul bărbătesc în Oración aramea de la Hagadá de Pascua Judia. Întregul spectacol a urmărit calitatea și autenticitatea interpretării pornind de la stranii instrumente muzicale, continuând cu virtuozii care le puneau în rezonanță, până la frumoasele voci ale tenorului Francesc Garrigosa și contra-tenorului Pascal Bertin (care au făcut parte din grupa condusă de soprana Adriana Fernandez) și nu mai puțin ale fermecătorului tenor Lluis Vilamajo, baritonului Furio Zanasi
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
secolului XX: „Pianofortele - prezentat în 1711 de către padovanul Bartolomeo Cristofori - după un început dificil, cunoscu spre sfârșitul secolului al XVIII-lea un succes și o răspândire cum nu mai există un așt exemplu în istoria muzicii. Primul nume de mare virtuoz pe care-l întâlnim este al romanului Muzio Clementi, pe bună dreptate numit “părinte” al tehnicii pianistice. După el, instrumentul intră în acel ciclu ascensional care încă durează și care ne-a dat atâtea figuri de mari interpreți.” Istoria muzicii
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
cei mai iscusiți creatori de viori din toate timpurile - familiile de lutieri Amati, Guarnieri, Stradivari. Fenomenul a favorizat prin perfecționarea instrumentelor cu arcuș, formarea nucleului orchestrei simfonice moderne și totodată desăvârșirea mutației spre monodia solistică acompaniată și a prefațat apariția virtuozului instrumentist. Prin toate aceste invenții epocale, ca și prin încă multe altele, Italia rămâne laboratorul estetic al Europei și un centru al modei în artă. Tocmai în momentul culminant al dezvoltării barocului muzical prin arta organistică a lui Bach și
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]
-
de ansamblu. În timp, fanfarele militare au devenit mesagere ale muzicii pentru toate sufletele, devenind un fervent factor educațional și o componentă a vieții muzicale românești. Festivalul Internațional al Muzicilor Militare de la Brăila este susținut de aproximativ 250 de instrumentiști virtuozi din România, Turcia și Republica Moldova. Din țară au participat: Muzica Militară a garnizoanei Iași - dirijor Alexandru Matesică, Muzica Militară a Regimentului 30 Gardă „Mihai Viteazu” - dirijor Liviu Voicu, Muzica Militară a Forțelor Navale Române Constanța - dirijor Cornel Ignat, Muzica Militară
Muzica militar? by Ioan Golcea () [Corola-journal/Journalistic/84217_a_85542]
-
Öztürk. Festivalul Internațional de la Brăila a vizat excelența în viața comunității locale, cea care a beneficiat de evoluția adevăratelor elite ale școlilor instrumentale și de interpretare muzicală, dar și de o coordonare muzical-coregrafică pe măsură. Fanfarele participante sunt alcătuite din virtuozi ai instrumentelor de suflat și de percuție, cu o tehnică individuală complexă, cu sonorități ample și totodată pastelate, nuanțate timbral, purtând amprenta unei muzicalități evidente. În cele trei zile de parade, concerte și de spectacole în parcuri și pe Faleza
Muzica militar? by Ioan Golcea () [Corola-journal/Journalistic/84217_a_85542]
-
timpului lor, toți s’au adăpat la izvoarele cântecelor populare din țara lor. Dintre artele minore, meseria de interpret muzical este cea mai grea. Nefiind încadrată în cuvinte, lasă un spațiu larg între indicațiile autorului și putința de exprimare a virtuozului, spațiu în care relațiile psihice ale intervalelor sonore sunt în constant conflict cu măsura impusă de text. Interpretul trebue să fi disecat minuțios fiece raport de sunet dintr’o bucată, găsindu-i echivalentul în gândire. Apoi, cu stăpânire de sine
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
o parte ea n-a urmat un traseu accidentat, de urcușuri și coborîșuri, de aventuri ale devenirii, de, eventual, extravaganțe de-atîtea ori proprii oamenilor artei, ci s-a lăsat în voia unei liniarități, a unei monotonii superioare, "o asceză proprie virtuozului, rob al instrumentului său". Pe de altă parte a aparținut unei societăți alese în care a strălucit, astfel încît profilul i se configurează și din răsfrîngerile caleidoscopice ale ambianței, din pletora de semnificații istorice și moraliste ale acesteia. Neîndoios, un
O carte somptuoasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8422_a_9747]
-
violonistului, așa cum o stabilește autorul, trădînd o decepție a solitudinii sale luxoase, o melancolie a unei cantonări în efemer, cu ochii nostalgic ațintiți pe firmamentul veciei: În adîncul sufletului, principesa se bucura mai mult de triumful compozitorului decît de al virtuozului, apreciindu-le, bineînțeles, pe amîndouă. Ea a fost cea dintîi care a exprimat această bucurie, mînată poate și de soarta ingrată a instrumentului căruia i se refuza - cel puțin atunci, dată fiind precaritatea mijloacelor de înregistrare - orice recurs practic la
O carte somptuoasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8422_a_9747]
-
din abanos, în stil chinezesc, salonul a fost frecventat de numeroși artiști și scriitori de renume, de nobili și altețe regale ce prețuiau arta pianistică a amfitrioanei. Iată ce scria Anton Bibescu, fiul Elenei: "Iubitoare la culme a muzicii și virtuoz ea însăși, mama mea era întruchiparea ospitalității și a bunătății. Se înconjura de oameni de valoare, muzicieni, artiști, scriitori. Îmi aduc aminte că am ascultat-o cîntînd la patru mîini cu Saint-Saens. Paderewski a debutat la ea, ca și Enescu
O carte somptuoasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8422_a_9747]
-
sunt mai mult decât etalarea îndemânării și chiar a talentului, după cum compozitorul și interpretul autentic sunt altceva decât personaje ale căror menire e livrarea de desfătări sonore. Nu, fapta lor primordială ține mai curând de cosa mentale. Înainte de a fi virtuozi, compozitorul și restitutorul sunt niște contemplativi. Ei nutresc o semantică a eticului și a spiritualului chiar atunci când nu par preocupați decât de a semnaliza din perspectivă estetică și psihologică. Intuirea eticului și spiritualului este felul lor de a aștepta. Iar
Virtuozitate ?i specula?ie by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/84257_a_85582]
-
doar că de la început, spectatorul este invitat să gândească altfel, deoarece Dan Dediu aspiră să-l universalizeze pe Caragiale, pe acest Caragiale despre care unii critici afirmă că este „intraductibil” - personal ne surprinde afirmația, fiindcă dacă au existat interpreți, adevărați „virtuozi” care să-l tălmăcească pe Frédéric Dard, nu vedem nici un impediment pentru un viceversa de mare forță. Așadar fiecărui personaj al piesei, Dan Dediu îi atașează o alcătuire vecină cu leitmotivul, încărcată cu elemente caracteristice care, de fapt, îl determină
O scrisoare pierdută... by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84258_a_85583]
-
Internațional "George Enescu" face un pas important spre popularizarea unor astfel de evenimente culturale, prin tehnologia webcasting, prin care din ce în ce mai multe persoane se pot bucura de spectacole aflate "la un click distanță". În articolul intitulat " Un loc virtual în galaxia virtuozilor" este evidențiat faptul că pasionații de muzică clasică ce nu își permit să cumpere bilete la astfel de evenimente au opțiunea de a viziona concertele pe calculator, în confortul propriei case. Astfel, evenimentul din România, care a implementat tehnologia live
Festivalul "George Enescu", inclus de The Independent în topul celor mai importante din Europa () [Corola-journal/Journalistic/69356_a_70681]
-
Perfecționată în atelierele luteriei italiene, vioara devine regina muzicii europene. Corelli și Vivaldi duc la perfecțiune principiile ge-nu-lui concertant. înainte de a fi naturalizat în Anglia, Haendel concertează în marile centre muzicale europene; în Italia îl întâlnește pe Domenico Scarlatti, uimitor virtuoz al clavecinului. Regina Christina a Suediei își mută curtea în Italia și susține mari reuniuni deschise artiștilor timpului. La început de secol XVIII, principiile gândirii tonal-armonice "pluteau în aer"-ul laboratoarelor componistice ale vremii. în deceniul al treilea, independent unul
Este europeană promovarea valorilor muzicale naționale? by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7068_a_8393]
-
ochii suporterilor, apărând dumnezeiește poarta Ripensiei. Timișorenii înving Venus la București cu 1-0 și câștigă în acel an, 1939, ultimul lor titlu de campioni. Etimologia unei legende De ce Ripensia? De ce această denumire cu sonorități ciudate, aspre, pentru o echipă de virtuozi timișoreni? Este recunoscut deja faptul că „vina” o poartă istoria, conducerea clubului inspirându-se din numele pe care îl purta în timpul ocupației romane teritoriul actual al Banatului: Dacia Ripensis. Pentru conformitate, neobositul călător Franceso Griselini scria, în secolul al XVII
Agenda2005-50-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284495_a_285824]
-
În urmă cu 175 de ani a murit violonistul, compozitorul și dirijorul francez Rodolphe Kreutzer, căruia Beethoven i-a dedicat „Sonata pentru pian și vioară. Opus 47“ (cunoscută sub numele „Sonata Kreutzer“). Născut în 1766, s-a remarcat ca un virtuoz al viorii (împreună cu Pierre Baillor și Pierre Rode a fondat școala franceză de vioară) și a compus piese pentru vioară, opere, sonate. A fost profesor de vioară la Conservatorul din Paris (1795-1826). Premiu pentru primul născut în Timișoara în anul
Agenda2005-53-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284569_a_285898]