1,953 matches
-
sunt receptate povestirile lui Raymond Carver. Adunate în cartea „Taci, te rog! “, povestirile se constituie într-un tablou al vieții americane din perioada anilor 1970. Personaje sunt când o trupă de adolescenți aventurieri, când o chelneriță frumoasă sau un comis-voiajor visător. Luate separat, dar privite ca un ansamblu, povestirile lui Raymond Carver înfățișează cititorului un Turn Babel în care personajele vorbesc între ele, dar nu se aud decât pe ele însele. Poveștile sunt despre iubire și compasiune, dezamăgire, dar și încrederea
Agenda2004-52-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283214_a_284543]
-
de profesie medic, a fost între cele două războaie, un harnic și întreprinzător director al Arestului Preventiv din Tg. Jiu și, mai apoi, din Drobeta-Turnu Severin. De la bunică păstrează o rochie țesută din fir de argint. Tatăl, o fire mai visătoare, studiază la Institutul Național de Educație Fizică, pictura la Belle Arte, dar termină în cele din urmă Științele Economice. Și continuă să picteze în ulei. Vărul tatei este pictorul Dumitru Ghiață (1888-1972), căsătorit cu Aurelia, artist decorator, ambii cu creații
Agenda2004-41-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282957_a_284286]
-
un geniu neînțeles, un compozitor care ar putea face o cotitură în muzică, precum..., iar exemplele țintesc acolo, sus, la titani. Pentru alții, eroul acestei neobișnuite istorii e doar un tip bizar, misterios, cu aer de poet romantic, de muzician visător, care a ales să trăiască într-o lume a sa, înțesată de note muzicale, utopii, iluzii. Adevărul va rămâne, probabil, sarcina pos- terității. Sau, dacă Fortunei îi va plăcea cum sună muzica lui, misiunea contemporanilor care l-ar putea face
Agenda2004-26-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282571_a_283900]
-
însă în utopie, întrucît rămîne de neatins. Planurile de îmblînzire a insulei pornesc dintr-un impuls civilizator comparabil ca putere de fascinație cu proiectele de cucerire a Indiilor sau a Polului Sud. O țară a făgăduinței care va rămîne inaccesibila visătorilor, Radu Metodistu, Poali nebunul, Sfîntu, Pipi Peii, Turi, pentru că miza lor este mai mare decît a o supune în mod vulgar, cum au făcut realiștii, "ăstialaltii, din Land, gașca lui Taica Gela": "nu asta era visul de aur care le
Fictiuni by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17711_a_19036]
-
pămînt am simțit/ Cum hora miresei se învîrtea" (Taci, mireasă, nu mai plînge). Viziunea trece nemijlocit în coșmar, sub imboldul aceleiași dorințe irepresibile de-a percepe stagnarea vieții, fixitatea mortuară: "Aplecați asupra mea stau ochii tăi/ Ca desprinși din fruntea visătoare,/ Într-un dulce haos se-nvîrtesc tăcuți/ Cu priviri apăsătoare.// Mă trezesc înspăimîntată, nu știu/ dincotro se vor aprinde iar,/ Doar o clipă se fixează-n gol/ Ca-ntr-un cap înfipt în păr" (Rugă). Dorința se află la un pas
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
risipitor, fără a fi un superficial. Avocat de mare clasă, scriitor, ziarist, sociolog, economist, militant - din proprie inițiativă și din sentimentalism - pentru drepturile omului, prieten în tinerețe cu intelectuali cu vederi de stânga - Lucrețiu Pătrășcanu , Alexandru Sahia, Petre Țuțea -, ideolog visător și observator realist al moravurilor, el a investit energie în toate aceste direcții de manifestare, lăsând pe ultimul plan preocuparea de a-și face un nume. (Nu întâmplător a și folosit diverse pseudonime, cum amintește Ion Nistor într-un riguros
UN SINONIM PENTRU FRENEZIE: PETRE PANDREA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17242_a_18567]
-
simbolice, dar și fără compromisuri morale sau concesii de altă natură, Bochiș a preferat acțiunea lucidă și implicarea nemijlocită, atît bocetului de tranziție cît și tînguirilor pe ruina artistului - demiurg de altădată. Faptul că în creația propriu-zisă este fantast și visător, că în meditațiile implicite asupra artei este uneori relativist, iar alteori de-a dreptul măcinat de îndoieli, nu-l împiedică pe Bochiș de a căuta chiar în ostilitatea din jur, în disfuncțiile de sistem și în nepăsarea oficială (care de
Semnificația unei aniversări by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17250_a_18575]
-
în evidență, apare în toată splendoarea lui în portretul care îi este dedicat: "În Manifestul "Cercul literar" din Sibiu, l-am recunoscut ideile, nu și stăpânirea formei; totul e exprimat într-însul cu atâta fermitate (unde e cobaltul ochilor puri, visători), cu atâta vigoare, cu atâta virilă hotărâre (unde e suavul chip de androgin?), într-o formă atât de matură, ponderată, încât nu-mi vine aproape să cred că poate fi opera unui tânăr de douăzeci și doi de ani". I.
O reeditare binevenită by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17296_a_18621]
-
în familia unui muncitor. A urmat cursurile Liceului militar "Ștefan cel Mare" din Câmpulung Moldovenesc, pe care le-a absolvit în 1964. Apoi, însă, a studiat filologia la Cluj, formându-se ca scriitor în climatul grupării literare "Echinox". Un moldovean visător educat la scoala seriozității ardelenești! Din această combinație a rezultat o erudiție melancolica, atrasă de vechi mitologii orientale, de practici esoterice, de istoria unor organizații secrete. Când a vizitat Chină, scriitorul român i-a uimit pe însoțitorii săi chinezi, știind
Amurgul romanului istoric by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17913_a_19238]
-
În prefață pe care a scris-o, în 1929, la poemul lui Saint-John Perșe, Anabase, Hugo von Hofmannsthal face o distincție între două categorii de poeți: "În această a constat dintotdeauna apropierea latină de inconștient; ea nu are loc în visătoarea risipire de sine a spiritului german, ci printr-o amestecare a obiectelor, o spargere a ordinilor", într-o "obscură și violență autoincantatie prin magia cuvintelor și a ritmurilor". Negreșit, Miron Kiropol e, din acest punct de vedere, un poet de
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]
-
sale spirituale. Începe să scrie, ca toate domnișoarele de pension (nu?) poezii de album, povestiri romanțioase și grațioase, așteaptă, ca toate prietenele și colegele din această respectabila instituție, marea dragoste, prințul din poveste. Desprinsa de realitate prin temperamentul sau de visătoare, prin educația monocoloră (pentru fete!), dar și prin vîrstă (adolescență), Mirina se trezește pe negîndite într-o deja altă ordine a societății, pe care o descoperă, cum altfel? cu mare mirare. Tîrziu, rememorînd (locuri, oameni, întîmplări) și făcînd conexiuni, amintindu
Destin amânat by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17983_a_19308]
-
mare mirare. Tîrziu, rememorînd (locuri, oameni, întîmplări) și făcînd conexiuni, amintindu-si intuiții nebăgate în seamă la vreme, văzînd ce au devenit prietenele ei de altădată, înțelege de ce "au fost atît de ușor de înlăturat", de ce a urmat în viață visătorilor un mare hiatus. ("În grădina, cîndva cu jerbe înalte de apă, strălucitoare și lampioane colorate, bălării vor crește peste micile țestoase și numai ele vor duce mai departe în elaboratele casete hexagonale imaginile acelor zile și acelor nopți cu zîne
Destin amânat by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17983_a_19308]
-
uzînd de tehnici moderne ale narațiunii, ce "învie" o epocă, un timp al valorilor autentice, dar și vremurile "de dupa", ale uniformizărilor. Spunînd că procedeul principal este al rememorării, observa-tia cea mai pertinenta ar putea fi aceea că vocația de visător (visătoare) nu se dezminte nici acum; ea este nu numai mod de viață, ea pare chipul însuși al artei românești propuse de Maya Belciu. "Vin americanii?... destin amînat" este încă un răspuns (o variantă) la întrebarea "cum a fost posibil?", o
Destin amânat by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17983_a_19308]
-
-i să se lase înfiorata pentru câte o clipă de tot felul de trăiri demodate. Alfabetul doamnelor este un eseu erudit și fantezist, ca Domină bonă al lui G. Călinescu, dar și un studiu de imagologie, realizat cu sagacitate. Privirea visătoare a Ioanei Pârvulescu, deși nu se fixează niciodată prozaic asupra vreunui detaliu, este o privire căreia nu-i scăpa nimic. Ea înregistrează cu acuitate modul cum arata femeile în realitate, modul cum și le reprezintă bărbații pe femei, modul cum
Studiu savant, joc literar si poem critic by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18021_a_19346]
-
în conștient, tendințele anticulturale ale naturii umane nu renunță la a se exprima din inconștient. Pe cai ocolite, în haine străine, pentru a nu fi recunoscute, dorințele inconștiente ajung în timpul somnului, care presupune diminuarea vigilentei cenzurii, în planul conștientului. Ceea ce visătorul reține în momentul trezirii - și este numit în psihanaliza ăcontinut manifestă - nu este decît o fațadă, acceptabilă din punct de vedere al normelor culturale, în spatele căreia se ascunde adevăratul conținut al visului - conținutul latent - sau dorințele inconștiente." Deși, în plan
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18046_a_19371]
-
a mai tăiat astăzi din mine ceva/ cu multă delicatețe, cu pricepere" (Sauna). Poeta are revelația mecanicii dragostei, acea mecanică atât de fastuos și caustic reprezentată în Casanova lui Fellini, dar nu devine niciodată cinica. Luciditatea ei este o luciditate visătoare: "furnică harnica a întâmplării și-a găsit în mine/ un depozit sigur/ din nou o ploaie de aur/ din nou trupul acesta amorțit se electrizează/ că o pisică în fața cărnii/ mă uit în oglindă/ figură mi-este străină: prea multa
Un film bun întrerupt la jumătate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18065_a_19390]
-
semne de devoțiune, punînd religiozitate aprinsă în declarații și declamînd cu sufletul deschis: „Tu nu cunoști duiosul, stingherul vis în care/ Și Rugii și-Nchinării ești singur Dumnezeu.../ De unde s-afli-adînca, tăcuta-nfiorare/ Ce-și viețuiește traiul ascunsă-n gîndul meu?// Și gîndumi visătorul e pururea cu tine./ Credința lui: Iubirea; Icoană: glasul blînd/ Ce l-a robit c-un cîntec și-n vraja lui îl ține” etc. (Scrisoare). Cu tot chinul, tot iubirea rămîne religia supremă și pentru Ada (de nu cumva tocmai
Fete pierdute - Năpăstuita din Coștilă (Ada Umbră) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2432_a_3757]
-
cu o expresie vicleană. Alta, o femeie bătrînă îi arată un copil scheletic... Gri, negru, cărămiziu: pămîntul Spaniei. La Goya paroxismul vieții ajunge pînă la desfigurare, pînă la apariția urîtului, a hidosului, frumusețea nefiind decît ceva efemer... Asemeni fetei blonde visătoare, aproape adormită peste cartea întinsă pe genunchi. În caietul vechi de însemnări, descopăr o notație subliniată: Cu scîrbă și necesitate. Pare o definiție. O dedicație. Nu mai știu... Să fie vreun citat?... Dar, nu. E clar că-mi aparține, însemnarea
PRADO by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16721_a_18046]
-
simpatizam poporul vietnamez", sau, cu ocazia unei excursii de 23 august, "festivitatea zilelor acestora de sărbătoare generală potența atmosfera de mulțumire sufletească. Aveam impresia că acest 23 august cinstește grandios și iubirea noastră". Spre sfârșitul narațiunii, revenind la tonul adolescentului visător, care îi reușește poate cel mai bine autorului, naratorul se dizolvă în lumea creată prin narațiune: Iar dacă aș spune că de-abia apucasem să-i povestesc astea lui Florin, și că prezența lui îmi făcea tot atâta bine ca
Vârsta și scriitura inocenței by Roxana Pană-Oltean () [Corola-journal/Journalistic/17053_a_18378]
-
Gheorghe Ceaușescu Îmbinarea spiritului poetic cu capacitatea de a surprinde resorturile politice este o calitate singulară. În general, poeții, firi visătoare, imaginează relații și situații utopice fără legătură cu realitatea dură și prozaică a politicii, iar politicienii nu se prea hazardează în lumea metaforelor și simbolurilor în care se complac aleșii muzelor. Considerațiile unui Victor Hugo sau ale unui Alecsandri sînt
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
1946, Alexandru Paleologu, ambasador al României la Paris, 1990-1991, Andrei Pleșu, ministru de Externe, 1997-1999... Sunt numai câteva exemple. Într-o țară aflată la multe mii de kilometri de noi, în sudul Asiei, într-un oraș care pentru incultura noastră visătoare pare desprins dintr-un basm oriental, o stradă va purta numele lui Mihai Eminescu. Nu este un fapt oarecare. Dacă avem răbdare și reflectăm mai mult asupra lui, s-ar putea să mai renunțăm la unele dintre prejudecățile pe care
Strada Eminescu din Islamabad by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15898_a_17223]
-
scriitori în închisori, nici probleme cu cenzura și e sprijinit atît de Ministerul Culturii cît și de alte instituții, își folosește resursele într-o intensă activitate pentru propagarea literaturii, inclusiv prin editarea de cărți și reviste, ceea ce ne-a lăsat visători...). Prima dezbatere a simpozionului, moderată de Nicolae Manolescu, a încercat să răspundă la întrebarea Poate fi literatura globalizată? Comunicările au analizat noțiunea de globalizare (mondializare) care, pornind de la domeniul economic și al piețelor financiare, s-a extins tot mai mult
PEN-Cluburile Europene - Argumente ale unei Europe Unite by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15961_a_17286]
-
cu frumusețea lor, însă pentru mine ești mai încîntător. Pentru ce, de ce pieptul meu se agită de amintiri dumnezeiești la amintirea ta? Tu nu-mi răspunzi, dar inima îmi șoptește tainic: PENTRU CĂ EȘTI CAPITALA ROMÂNIEI! Capitala românilor? DA, VEI FI!" Visătorul face și o premoniție tulburătoare: exact peste cincizeci de ani (1868-1918) așa se va și întîmpla: - Soarele la București răsare pentru toți românii!... Fără rost răsună, încă și astăzi, fel de fel de ,,vorbe de clacă": ba că-i mai
,,O țară sînt oamenii dintr-însa" by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/15742_a_17067]
-
avea să se recunoască învins de la sine și obiectul de demult mort al zădărniciei ei neputincioase și totuși neîmblînzite avea să se arate, parcă printr-o recapitulare încărcată de reproșuri, invocat liniștit, neatent și inofensiv, iscat din mereu reînnoita și visătoarea și învingătoarea pulbere. Glasul ei nu se oprea, se pierdea pur și simplu. Era semiîntunericul tulbure, cu miros de coșciug, dulceag,... de la glicina a doua oară înflorită pe zidul de afară în care soarele de septembrie liniștit și frenetic, cu
Tatăl nostru Faulkner by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16180_a_17505]
-
și reușește nu o dată să surprindă în cîteva cuvinte trăsăturile esențiale ale unor poeți pe care fără să vrei apoi ți-i amintești prin cuvintele ei. Iată ce spune, de pildă, despre Dimitrie Anghel: "O desuetitudine tandră combinată cu utopiile visătorului abulic cu ochii deschiși dau la iveală suavitatea acestui poet uitat astăzi, care delirează sfios și stîngaci de parcă ar sufla baloane de săpun." Sau despre Emil Brumaru: "O bună dispoziție delirant-lucidă, de hedonist microscopic, îl face pe Emil Brumaru să
Limpezimi și înnegurări critice by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16188_a_17513]