482 matches
-
a înșelat. Ion Nălbitorune poartă cu măiestrie prin Ținutul Vâlcelelor din timpul Principelui Pătru Valdescu, dând naștere unei legende istorice, asemănătoare cu cele întâlnite în povestirile sadoveniene.Principele Pătru Valdescu domnește peste un ținut bogat, cu oameni harnici, a cărui visterie este plină, singura lor grijă fiind apărarea de năvălitorii turci.Nimic neobișnuit, ... XXVIII. REGINA ȘI PÂNZELE EI, de Helene Pflitsch , publicat în Ediția nr. 1024 din 20 octombrie 2013. Mă grăbesc! Trec prin mulțimea pestriță, gălăgioasă fără să văd, fără
HELENE PFLITSCH [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
la galbenii împăratului. Nemulțumit de întorsătura lucrurilor, el se duse la rege și îl rugă să îl ajute. După ce discutară, se întoarse spre mulțime și ținu un discurs, în care îi anunța că nu și-au mai plătit dările și visteria începe să se golească. Oamenii începură să strige: - De unde și până unde dări, dacă se dorește o țară în care să domnească veselia și bucuria? - Bine! Dar trebuie să și muncim! Cine a zis că nu se va munci? întrebă
DE UN TÂNĂR de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366236_a_367565]
-
studiu. Desigur, vom asigura și o sumă, înzecitul celei prevăzute la cheltuieli de școlarizare, ca fond de rulment, pentru cazuri neprevăzute, așa cum bine sugera, în marea lui înțelepciune, Prea-Sfinția Sa. - Mdaaa, bună chibzuială, fiindcă iată, ne așteaptă mare risipă din visterie cu încoronarea și de unde bani, că economia... Dar, să vedem în continuare pe cine alegem rege, că nu se poate, la ruperea topuzului când Marele Armaș strigă: regele a murit, trăiască regele, noi să știm numai cine a murit și
VÂNĂTOAREA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350528_a_351857]
-
milostevește-te de noi... ( Rugăciunea este întreruptă de un cântec ce vine din depărtare. Mircea cel Bătrân este surprins. Tace și ascultă.). COZIA Într-un sat îndepărtat O fată s-a aflat! N-a dat Araci la domnie Nici bani la visterie. Pârcălabul nu le știe Când Domnul a venit Sătenii s-au gătit Și frumos i-au primit, Iar fata săracă Domnișorului a început să-i placă Care se topea de dor ... În visul Măriei-Sale Care dormea în cort în vale
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351538_a_352867]
-
purtat Și sânge mult de s-a vărsat, Am făcut să scap această țară, Să nu simtă a jugului povară! COZIA Sânge s-a vărsat Lupte multe ai câștigat, Dar săracul tot a dat Araci la domnie Și bani la visterie. MIRCEA CEL BĂTRÂN Doamne! O viață am luptat, Valahul să nu fie prădat! Osebire să nu fie Între opincă și domnie. COZIA Osebire ai făcut Stunci c穗d de cineva nu ți-a plăcut. Îți aduci aminte De o fată săracă
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351538_a_352867]
-
răsună văile. Ostașii se apropie și se așează pe iarbă ceva mai departe, ascultând.). Foaie verde a plopului Ici pe valea Oltului Într-un sat îndepărtat O fată s-a aflat. N-a dat Araci la domnie Nici bani la visterie, Pârcălabul nu le știe. Când Domnul a venit Sătenii s-au gătit Și frumos l-a primit, Iar fata săracă A început să-i placă De Domnișor. Se topea de dor. Ea, fată săracă dintr-un sat, El, viteaz și
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
Domnitorului se suprapune cântecul Coziei care coboară dinspre crestele muntelui, acoperind văile.). MEȘTERUL SCRIPCĂ Meștere zidaru! Ascultă! Cozia pe munte cântă! COZIA Într-un sat îndepărtat O fată s-a aflat, Nu a dat Araci la Domnie Nici bani la visterie, Pârcălabul nu le știe, Când Domnul a venit Sătenii s-au gătit Și frumos l-au primit Iar fata săracă A început să-i placă Domnișorului A cărui inimă era cuprinsă de mrejele dorului. MIHAI ( Intrând în scenă agitat și
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
funcție și să câștige cât mai mult. Tu taci; - Astăzi ,ca și pe vremea cuceririi romane, bogățiile tării, aceleași mine de aur, argint sare, mierea acestui pământ sunt exploatate de alții cu brațele tale și se duc pentru a umple visteriile străinilor de neam. Tu taci; - Astăzi, ca și pe vremea asupririi austro - ungare, drepturile românilor sunt călcate în picioare, iar cei puțini fac legea pentru cei mulți. Tu taci; - Astăzi, ca și în vremuri de restriște, românii pleacă din țară
SCRISOARE DESCHISA CATRE POPORUL ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351085_a_352414]
-
există antisemitism, există lupta de clasă. A mai susținut că, moartea unui om este o tragedie, moartea a milioane de oameni este statistică. Și, totuși a fost proslăvit într-o totală isterie: Darurile-acestea nu poți să le asemeni/ Cu nici o visterie de crai sau împărat/ Căci n-a fost om pe lume să-nalțe pentru oameni/ Atâta fericire, cât Stalin a-nălțat. Autor este Dan Deșliu și poezia poartă titlul Reșița îl proslăvește pe Stalin. O altă poezie, deosebit de apreciată în
IMPRESII DE PESTE OCEAN de DAN PETRESCU în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345606_a_346935]
-
ce-ai muncit o viață, Un poponar și o gârneață, Plângând teatral și plini de greață, Îți taie dreptul tău la viață! Mai ieri se lăudau tâlharii: „Sunt bani de pensii și salarii!” Dar banu-i ochiul dracului, În punga bogatului! Visteria țării-i goală, Între ei pe mâini se spală! Hai, să le intrăm în grații, Să îi punem după gratii, Să muncim doar... pentru rații! Pe-o conservă și-o alună, Să vedem, murim o lună? Nu mai plătim: gaz
MAMA MAMEI LOR, DE HOŢI ! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355828_a_357157]
-
250 miliarde de dolari. Până în prezent, BancPost s-a instalat ca interfață între muncitorii români din Israel și familiile lor din România, oferindu-le contra comision posibilitatea transmiterii banilor munciți. În perioada 1998-2002 numai pe această direcție au trecut prin visteria băncii peste 195 milioane de dolari, sumele crescând de la an la an, doar în primele două luni muncitorii români din Israel depunând prin Poșta israeliană către Banc Post suma de 12,5 milioane USD. Tot prin această bancă pleacă în
CAP. 7 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355897_a_357226]
-
primită. Locația, bine aleasă, o piețucă de vreo câteva sute de metri pătrați, lângă Piața Revoluției a fost pregătită, in micro, ca pe timpul lui Ceaușescu. Organizarea impecabilă, precum cămășile albe ale marilor lideri, a dovedit că sunt bani negri în visterie. Scenă, microfoane, muzici scadate de război, megafoane uriașe ... În spatele scenei: sucuri, apă minerală, icre negre, fructe, funii de usturoi ... Intrarea pe bază de tabele. Doar lume bună. Autocarele, unele de lux, altele după buget, coane Traiane, puse la dispoziție de
TABLETA DE WEEKEND (8): ASTĂ SEARĂ MAREA FINALĂ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 554 din 07 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355953_a_357282]
-
întreabă, „Dar unde sunt zăpezile de altădată?”, Petru Lascău este răscolit de „dorul zăpezilor de altă dată”, ce îi „bate-n porțile închise.” Dacă mai devreme, acesta afirmă că „inima-i o vistierie plină”, acum, prin contrast, spune: „mi-e visteria inimii prădată/ și e târziu în goalele-i culise.” („Cenușa”) Sentimentul neputinței, al tragismului condiției umane, al imposibilității de a depăși limitele sunt perfect redate de Petru Lascău printr-un adverb de timp . Acel „târziu” din „Cenușă” devine „prea târziu
„SEMNĂTURA IUBIRII”, VERSURI CREŞTINE DE PETRU LASCĂU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355990_a_357319]
-
au plătit cu câteva luni de răcoare maltratând biata hârtie și acum dau sfaturi nației! De râsul planetei! Deja, trimestrul I al noii guvernări a trecut. Ceața, emanată de marijuana electorală mioritică, se risipește. Vedem că împăratul e gol. Pardon, visteria! Gogorițele guvizilor-promotori tv se sparg cu zgomot sec. Mocirlele RTV și A3 se fac, deocamdată, a nu-l auzi. Ghiță, necăutatul de serviciile noastre cele mai ce, a muțit!?! Și pe la servicii să fi ajuns corapșânul!?! Legea salarizării, gata de
TABLETA DE WEEKEND (191): BALENA ROŞIE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368781_a_370110]
-
8. Idem, Editura PRO, București, 1998, 327 p. 9. Viața Sfântului Martir Antim Constantin Brâncoveanul și a celor pătimitori cu Dânsul, Editura Episcopiei Râmnicului, Râmnicu-Valcea, 2001, 200 p. 10. Istoricul Mânăstirii Hurezi , Editura Episcopiei Râmnicului, Râmnicu-Vâlcea, 2003, 306 p. 11. Visteria de cuvinte, Editura Conphys, Râmnicu-Vâlcea, 2004, 406 p. 12. Omul și ordinea în lume, Editura Conphys, Râmnicu-Vâlcea, 2004, 530 p. Articole și studii: 1. „Păstrarea tezaurului arhitectonic național, cerința epocii actuale”, în Mitropolia Olteniei nr.5, Craiova, 1956, p 80
INTERVIU CU ÎNALT PREASFINŢITUL GHERASIM CRISTEA ARHIEPISCOPUL RÂMNICULUI de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354340_a_355669]
-
din Maramureș și, drept urmare, a înființat aici domenii domnești pentru el și pentru urmașii săi în domnie. Așa se face că Ocolul, despre care fac vorbire, a fost o moșie domnească administrată în folosul cămării domnului țării și nu al visteriei acestei țări. Fiind supusă nemijlocit domnitorului, această regiune avea o autonomie largă și se mărginea cu Transilvania și Maramureș. Ca atare, locuitorii ținutului au jucat, în istoria Moldovei, rolul de grăniceri, de „păzitori ai hotarelor țării” ori de „straja țării
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
Morgan și Eustace, cum altfel ? Escrocii de serviciu!” - Nu prea avem loc și nici împrejurările nu ne sunt favorabile, răspunse bărbatul. În plus, sunt ocupat cu mignona Rebecca, o dulceață de femeiușcă. Averea ei este considerabilă, ne-ar prinde bine. Visteria noastră este goală. - Timpul nu este în favoarea noastră! - Vorbește în numele tău. Eu sunt în grațiile focoasei. - S-ar putea, să nu mai fii în ale mele! se răsti în șoaptă, Mary. - Iubito, tu și cu mine suntem ca două jumătăți
MY LORD (XI) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/352714_a_354043]
-
Nu vă temeți oameni!” − zise el puternic, dâdu-le o veste îmbucurătoare: „Azi în Bet’lehem, în al vostru staul, S-a născut Mesia, Domnul nostru Mare!” Oștile cerești, s-au pornit să-nalțe, Inm de veselie! Păstorii urară!... Magii bucuroși, visterii-și deschise, au intrat în staul, și I se-nchinară. Simt și eu îndemn, pentru o-nchinare... Fără smirnă, Pruncu-l rog să mi-o primească: Tămâie sau aur, să-I închin, rost are?... Eu Îi închin Țara, să mi-o mântuiască
NOSTALGIE DE IARNĂ MADRILENĂ! de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358440_a_359769]
-
răsplată Îi aduce hotărârea-i neînduplecată. DECEBAL De asatădată câinele e mai îndârjit! El trebuie să știe că pământul daciei e sacru și iubit, El nu rabdă pe dușmani Chiar dacă se numesc ...romani. Munții falnici cu izvoare limpezi, văi răcoroase, Visteriei dă aur și-n câmpuri mănoase Rodesc grâne în holde frumoase. Bogății ce nu au alte țări, De aceea vin din cele patru zări Să ne cucerească, vărsând sânge de-al nostru și-al lor. Slăvit să-ți fie numele
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
prin harul primit cum ne deslușește Sfântul Nichita: „Când va simți mintea sa umplându-se de o lumină de negrăit și de înțelesurile unei înțelepciuni mai înalte, să se știe că se petrece pogorârea Mângâietorului în sufletul său, pentru descoperirea visteriilor Împărăției cerurilor ascunse în El și să se păzească pe sine ca pe un palat al lui Dumnezeu și locaș al Duhului” ( Filocalia VI, Ed. Institutului Biblic și de Misiune al B.O.R., București, 1980, p. 277.) Cu fiecare suflet
HRISTOS A ÎNVIAT ! de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358450_a_359779]
-
reușit să vizitez, aproape în fugă, Casa Memorială Mihail Sadoveanu, din Fălticeni. Localitatea, atestată documentar pentru prima oară la 15 martie 1490, a devenit oraș în anul 1779, potrivit însemnărilor dascălului Vasile de pe Cazania de la biserica Fălticenii-Vechi, iar după condica visteriei, în anul 1772. În clădirea aceasta, scriitorul a trăit și a creat între anii 1944-1961. A păstrat-o ca reședință de vară, după ce i-a fost pusă la dispoziție. Casa fusese construită de mitropolitul Visarion Puiu, în anul 1937, pentru
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358547_a_359876]
-
mine, unul mă strigă: vecine! se scutură praful lunii peste privirea mea și glasul stăruie mereu, îmi cade în cap o stea, în patul în care dormeam se-aștern iernile și zăpezile, bate vântul prin cotloanele copilăriei, un regat cu visterii celeste a căzut peste mine, ca moise calc pe ape prin ținuturi străine, n-am arme, n-am provizii și n-am scut, vreau doar tinerețea ca-n anii ce s-au dus, au trecut. bătrâne bard, e seară, timpul
VECERNIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359346_a_360675]
-
poate, și Traian. Așa s-a întâmplat și cu zone de pădure rase de Cherestoy sau de alții! Hrebenciuc le păstrază! Popa Ilie îl miruie! 2. Banul n-are miros Impăratul Vespasian i-a urmat lui Nero și a găsit visteria goală (na, că și la ei era un guvernator Isărescu!). El a pus multe dări, chiar și pe closete. La noi nu e cazul, că nu mai sunt closete publice. Nici măcar pe autostrăzi! Autostrăzi am zis? Pușchea pe limbă! De
12 EXPRESII ROMÂNEŞTI APROAPE COMENTATE de CONSTANTIN NIŢU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360415_a_361744]
-
mai liniștite. Astfel, reduce taxele și extinde baza de impozitare, prin supunerea la dări și a boierimii, care, până atunci fusese scutită de la acestea, înăsprind, în același timp, sancțiunile pentru sustragerea de la îndeplinirea obligațiilor fiscale, fapt care - spune Hașdeu - „...umplu visteria ca niciodată”. Apoi, pentru a sprijini micile activități comerciale, care erau puternic înfrânate de circulația cu precădere a monedelor de valoare mare (aur, argint) și care, în aceste condiții se limitau doar greoiul și nesigurul schimb în natură, bate o
IOAN-VODĂ CEL VITEAZ – 440 DE ANI DE LA MIŞELESCU-I SFÂRŞIT de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360699_a_362028]
-
și de nevoi Dar și de frumusețea ascunsă în Carpați. Știm să citim în stele , în serile de iarnă Îmbrobodiți în griji, fără de bogății Voi , îmbrăcați în blănuri, stați treji și vă e teamă Să nu fiți mâine alții cu visterii pustii! Ne cinstim rădăcina și neamul românesc Păstrăm și obiceiuri atât cât mai putem Voi ați uitat de unde-ați plecat și cum, de cresc Copaci fără pădure, când lemn nu mai avem. Noi plângem de uitare , nu mai avem speranțe
BOGAŢII SĂRACI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359650_a_360979]