8,156 matches
-
capul, să fie cinstit și trupul Sfântului Voievod, nedescoperit încă la acea dată»... Motto: „Iată că s-au descoperit acum, într-un sat din Teleorman, aceste oseminte, fără cap, galbene și frumos mirositoare. Nu știm dacă sunt ale lui Mihai Viteazul, dar sunt câteva argumente ce ar demonstra că ar fi cu adevărat ale domnitorului..” (Părintele Iustin Pârvu, 25 noiembrie 2011) Târgu-Mureș, secolul al XVI-lea. În anul 1595, Mihai Viteazul obține două victorii importante împotriva Imperiului Otoman, la Călugăreni și
DUMNEZEU A VRUT ,CA ODATĂ CU CAPUL, SĂ FIE CINSTIT ŞI TRUPUL... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dumnezeu_a_vrut_ca_odata_cu_al_florin_tene_1374591276.html [Corola-blog/BlogPost/364188_a_365517]
-
și frumos mirositoare. Nu știm dacă sunt ale lui Mihai Viteazul, dar sunt câteva argumente ce ar demonstra că ar fi cu adevărat ale domnitorului..” (Părintele Iustin Pârvu, 25 noiembrie 2011) Târgu-Mureș, secolul al XVI-lea. În anul 1595, Mihai Viteazul obține două victorii importante împotriva Imperiului Otoman, la Călugăreni și la Giurgiu, care vor determina încheierea unei păci favorabile Țării Românești și vor asigura o anumită stabilitate în zonă, ce îi permite voievodului punerea în aplicare a mărețului plan de
DUMNEZEU A VRUT ,CA ODATĂ CU CAPUL, SĂ FIE CINSTIT ŞI TRUPUL... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dumnezeu_a_vrut_ca_odata_cu_al_florin_tene_1374591276.html [Corola-blog/BlogPost/364188_a_365517]
-
iobagilor secui din zona Mureșului, care își revendicau dreptul la dezrobire promis de principele Transilvaniei. După victoria de aici și intrarea triumfală în Alba Iulia, la 1 noiembrie 1599, Târgu-Mureșul va fi printre primele orașe care recunoaște stăpânirea lui Mihai Viteazul. Drept urmare, acesta îl va lua sub protecția sa și va acorda libertate iobagilor secui: «Am luat sub ocrotirea noastră pe locuitorii din Târgu-Mureș - se arată într-un document emis de domnitor, la Alba-Iulia, 3 noiembrie 1599 - fiindcă le cunoaștem credința
DUMNEZEU A VRUT ,CA ODATĂ CU CAPUL, SĂ FIE CINSTIT ŞI TRUPUL... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dumnezeu_a_vrut_ca_odata_cu_al_florin_tene_1374591276.html [Corola-blog/BlogPost/364188_a_365517]
-
arată într-un document emis de domnitor, la Alba-Iulia, 3 noiembrie 1599 - fiindcă le cunoaștem credința arătată față de noi.» Odată cu începutul secolului al XIX-lea se perpetuează în istoriografia târgumureșeană informația legată de prezența unei capele ortodoxe ridicate de Mihai Viteazul în incinta fostei Mănăstiri Franciscane din Cetatea orașului. În 1809, preotul reformat Nemes Gábor, într-un memoriu dedicat Bisericii Reformate din Cetate, amintește de acest mic paraclis pictat în stil bizantin, presupunând că a fost ctitorit de domnitorul muntean pentru
DUMNEZEU A VRUT ,CA ODATĂ CU CAPUL, SĂ FIE CINSTIT ŞI TRUPUL... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dumnezeu_a_vrut_ca_odata_cu_al_florin_tene_1374591276.html [Corola-blog/BlogPost/364188_a_365517]
-
repetate rânduri, incendiat și prădat, ba de tătari, ba de armatele otomane sau/și de cele habsburgice. În anii 1601-1602, trupele generalului austriac Basta au jefuit și incendiat orașul, ca represalii pentru participarea populației sale la luptele duse de Mihai Viteazul împotriva stăpânirii habsburgice. „Atunci, în ziua de Sf. Laurențiu a anului 1601 - consemnează în memoriile sale cronicarul Nagy Szabó Francisc - mercenarii lui Basta au atacat și prefăcut în cenușă mănăstirea, biserica, turnul și școala.” Frânturi dintr-o informație, după părerea
DUMNEZEU A VRUT ,CA ODATĂ CU CAPUL, SĂ FIE CINSTIT ŞI TRUPUL... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dumnezeu_a_vrut_ca_odata_cu_al_florin_tene_1374591276.html [Corola-blog/BlogPost/364188_a_365517]
-
sa. Acesta trecuse, însă, deja la cele veșnice. Ne vom documenta mai amplu asupra acestui capitol, pentru a vă informa.) Iată, însă, că ceea ce nici Evul Mediu sângeros, nici măcar comuniștii nu au îndrăznit să distrugă au reușit lichelele postdecembriste. Iconostasul Viteazului, din Cetate, a cărui imagine mai există încă imortalizată într-un album fotografic, și chiar într-un articol al meu din anii trecuți, publicat în „Cuvântul liber”, a dispărut sub șpaclu și straturi de var. Au lucrat și lucrează, cu
DUMNEZEU A VRUT ,CA ODATĂ CU CAPUL, SĂ FIE CINSTIT ŞI TRUPUL... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dumnezeu_a_vrut_ca_odata_cu_al_florin_tene_1374591276.html [Corola-blog/BlogPost/364188_a_365517]
-
nu se năruie pentru veșnicie. „Cunoscută cândva și cu numele de «Aluniș», Mănăstirea Plăviceni (n.n. - județul Teleorman) s-a așezat în istorie pe fundamentul unei legende care spune că, pentru a scăpa de turcii urmăritori, doamna Stanca, soția voievodului Mihai Viteazul, s-ar fi ascuns într-un aluniș din acest loc. - menționează, în ziarul «Lumina», jurnalistul și scriitorul Dumitru Manolache. - Și, ca mulțumire că Dumnezeu a ocrotit-o, a ridicat aici o biserică, făcând din trunchiul copacului în care se adăpostise
DUMNEZEU A VRUT ,CA ODATĂ CU CAPUL, SĂ FIE CINSTIT ŞI TRUPUL... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dumnezeu_a_vrut_ca_odata_cu_al_florin_tene_1374591276.html [Corola-blog/BlogPost/364188_a_365517]
-
o familie cu îndelungată tradiție militară, în spiritul iubirii de neam și de cinstire a marilor eroi înaintemergători, am trăit mereu cu obsesia că blestemul dezunirii românești, despre care vorbea adesea Vasile Pârvan, nu se va risipi decât atunci când ființa viteazului Domn întregitor de țară se va aduna în aceeași sfântă raclă, binecuvântată de hăruiți „preoți cu crucea-n frunte”, între care, cu cinste, se așază și părintele stareț Teoctist Moldovanu. Frumoasă și demnă de laudă este lucrarea domniei-sale, „Mănăstirea Plăviceni
DUMNEZEU A VRUT ,CA ODATĂ CU CAPUL, SĂ FIE CINSTIT ŞI TRUPUL... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dumnezeu_a_vrut_ca_odata_cu_al_florin_tene_1374591276.html [Corola-blog/BlogPost/364188_a_365517]
-
arcuită/ peste tăblia mesei cu mușama/. aducerea aminte/ se șterge la gură/ cu dosul palmei./ dă drumul sudalmei/ printre dinți,/ de sfinți părinți,/ de renunțare./ mâine va fi ziua cea mare/ în care ne vom scula treji./ lașii vor fi viteji și vor alerga/ în urma colosalelor atacuri./ vrăjmașii se vor bate cu tacuri de biliard./ dar umbra tatei dispăru./ țiganul în acordeon ascuns tăcu./ nu era chef,/ era o înmormântare./ spatele tatei/ întins pe scândura tare./ și în amintire se moare
LUMINIŢA POTÎRNICHE ÎNTRE ZORI ŞI APUS, NEHOTĂRÂREA FIIND MAI BUNĂ DECÂT CERTITUDINEA HAOSULUI de DANIEL MARIAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/daniel_marian_1443677965.html [Corola-blog/BlogPost/381845_a_383174]
-
măreț și biruitor. Din Octombrie 1917, Basarabia creștină entuziasmată și-a croit singură soarta ei firească, ortodoxă, alergând spre îmbrățișarea caldă la sânul Mamei sfinte, aducând regelui Ferdinand și iubitoarei Regine Maria, Buna Vestire a reînvierii Țării lui Mihai Vodă Viteazul. Laurii gloriei Basarabiei legendare s-au întrupat în aurele Eroilor, Mucenicilor și Sfinților. Puterea de cremene a rezistenței religioase basarabene împotriva rusificării principatului lor și al nostru milenar a fost Biserica-Mamă în frunte cu Odorul ei scump, poporul ortodox. Pentru
BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1490587113.html [Corola-blog/BlogPost/379265_a_380594]
-
cu o arhitectură aparte specifică zonei. Puțin mai sus întâlnim o centrală hidroelectrică, barajul și lacul de acumulare. Pe rând se găsesc satele Corbu și Proieni, unde se spune că la bisericuța de acolo s-ar fi cununat domnitorul Mihai Viteazul cu doamna Stanca... Tot în zona Proieni este un pod CFR în curbă, peste Olt, foarte vechi, unicat în Europa! La câteva sute de metri spre amonte, peste bătrânul râu, este o punte pe cabluri care face legătura cu satul
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1396202198.html [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
amuze în nocturnă. Costumați în vrăjitoare se avântă-n aventură, cu priviri scânteietoare. Precum ,,Contele Dracula". La tradițional festin, al serbării-mprumutate ce e-n noaptea de Halloween, mantii negre sunt purtate. La mâncăruri asortate se fac frigărui în sânge. De ,,viteji" sunt savurate, strigoi să poată învinge. Prinși în val de voie-bună, cu vin roșu precum sânge, ca stigoi strigă la lună. Duhuri rele să alunge. Dovleci scobiți, cu ochi de foc, cu nas și gură luminând, printre mulțime își fac
NOAPTEA VRĂJITOARELOR de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1414656101.html [Corola-blog/BlogPost/384112_a_385441]
-
din 15 martie 2017 Toate Articolele Autorului LIA CEA ÎNȚELEAPTĂ A fost odată ca niciodată, că de n-ar fi fost eu n-aș fi putut să vă povestesc, un împărat nu foarte tânăr, nu foarte puternic și nici foarte viteaz de felul lui, dar tare blând și înțelegător, pe nume Pană-Împărat. El domnea în liniște și pace peste Împărăția Văzduhului fiind chiar frate cu Vântul și văr cu Soarele. Palatul lui din nori nu era nici foarte mare, nici foarte
LIA CEA ÎNŢELEAPTĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1489579507.html [Corola-blog/BlogPost/375617_a_376946]
-
prietenul Prințesei Lia. M-au trimis pe mine să dau sfoară în țară că acel fecior care poate vorbi cu spiridușul este așteptat la palat. Mladin sări de îndată în picioare. Fata lui Pană-Împărat nu era numai frumoasă, bună și vitează, mai era și înțeleaptă. Uită pe loc tot ceea ce gândise rău despre ea și se grăbi să ajungă la palatul din nori, cu toate speranțele arzând în pieptul lui. Primul pe care îl văzu fu Vezberbarel, frumos îmbrăcat, păcănind cu
LIA CEA ÎNŢELEAPTĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1489579507.html [Corola-blog/BlogPost/375617_a_376946]
-
venerație-ți șoptesc spre stele numele -Românie! și am sculptat în inimă conturul hărții tale și culorile drapelului sfânt florile de colț și veșmintele de cetini ale culmilor carpatine cu picăturile inimii le sărut șoaptele eternității povestesc faptele mărețe ale vitejilor ce dorm pe scut din iubire au închinat viețile tricolorului sfânt oriunde în lume văd fluturând culorile sale mă mândresc că-s născut os din țărâna istoriei tale scrisă pe temeliile lumii diamant neprețuit încrustat pe coloana infinitului se ridică
CU VENERAȚIE ÎȚI ȘOPTESC NUMELE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1480627901.html [Corola-blog/BlogPost/370484_a_371813]
-
gem plâns de dureri vechi apele Dunării brăzdează munți și îmbrățișează bărăganul legendele și balade zidite în pietre bătrâne semănate pe văi de la facerea lumii codrii leagănă doine adunate în memoria rădăcinilor împlântate-n țărână și veghează în taină somnul vitejilor adormiți. Îți compun imnuri stelele luminând tăcute gânduri din sufletul însetat de umbrele legendarilor voievozi și eroi ce-au zidit munți din iubire de glie stăvilind hoardele la hotarele tale Îmi scriu visele cu ardoare în clocotul etern al izvoarelor
CU VENERAȚIE ÎȚI ȘOPTESC NUMELE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1480627901.html [Corola-blog/BlogPost/370484_a_371813]
-
cu încetul, vrea să înghită totul. În acest punct multe ar fi de spus. Încetul cu încetul, Eminescu, Coșbuc, Blaga, Goga sunt scoși din manualele școlare, ca „prăfuiți”, dați deoparte sunt și cronicarii, acei creatori de frumoasă limbă românească. Mihai Viteazul este considerat un „condotier”, un aventurier pe la curțile europene, acordându-i-se doar câteva rânduri într-un manual de istorie. Iar „Istoria românilor” unii au asudat să devină doar „Istorie”, fără acea identitate națională, iar Limba română să fie numită
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” by http://uzp.org.ro/gazetaria-nu-i-o-meserie-pentru-fricosi/ [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
tainic mimează un altfel de țel. Totul plutește-ntr-o candidă taină Stihuri zboară din priviri în priviri Poezia e zâna cea diafană... Ce poartă coroana eternei iubiri. Cluj Napoca 27 august 2015 Laudă Creatorului Se răsfață-n soare câmpul Ca viteazul îndrăzneț Toată ziua are sânul Plin de flori și cântăreți. Fluturi îmbrăcați în frac Cald dansează-n piruete Având partenere-n dans Cele mai frumoase fete. Cântă-n ramuri păsărele Flori cu pleoape de sidef Și cu gene de mătase
NETĂCEREA SUFLETULUI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 by http://confluente.ro/marina_glodici_1441091397.html [Corola-blog/BlogPost/370324_a_371653]
-
își privea vârful picioarelor lui goale și rostea cu o totală lipsă de convingere: Cine o mai face camine, ca mine să pățească! Mă făcusem mai măricel, îmi plăcea să citesc basme și alte cărți care îmi stimulau imaginația: Pintea Viteazul, Radu Greuceanu, Gruia lui Novac, Voica, poezii populare, balade, culegeri de snoave și altele. Uneori asistam fără voia mea la vreo discuție privind treburile mai înalte dar acestea neprivindu-mă, nu le luam în seamă. Dar știu însă că odată
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caseta_cu_amintiri_iii.html [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
la început de mileniu trei Când eram copil, locurile, lucrurile sau evenimentele aveau o cu totul altă conotație decât cea pe care o au acum. De câte ori mama mă lua cu ea la piață, știam că vom merge în piața Mihai Viteazul sau în piața Cipariu. Cu toate că în Cluj există numeroase piețe, chiar și astăzi asociez substantivul „piață”, nu cu un spațiu public a cărui arhitectură și destinație îi conferă această denumire, ci cu un spațiu în care se comercializează produse agroalimentare
PIAŢA CIPARIU, O LUME DISPĂRUTĂ de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1444285117.html [Corola-blog/BlogPost/381809_a_383138]
-
cu un spațiu în care se comercializează produse agroalimentare. Pe vremea copilăriei mele, erau patru astfel de spații importante în oraș, de unde populația se aproviziona direct de la micii producători, cu legume și fructe. În zona centrală se aflau piațele Mihai Viteazul, Cipariu și Abator, iar mai spre periferia estică, ființa piața Mărăști. Astăzi, din cele patru piețe - în accepțiunea copilului de altădată - mai există doar trei, funcționând aproximativ pe vechile amplasamente, în noi peisaje arhitectonice, populate de o întreagă pleadă de
PIAŢA CIPARIU, O LUME DISPĂRUTĂ de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1444285117.html [Corola-blog/BlogPost/381809_a_383138]
-
de moldo-valahi ca un paravan care permite continuarea cutumelor orientale, fanarioto-pravoslavnice, că în perioada interbelică. Nu este pentru prima dată când Roma, punctul de plecare și aspirație al tuturor, întinde o mână de ajutor românilor, după care ei, de la Mihai Viteazul la Nicolae Ceaușescu, când își văd sacii în căruță, întorc spatele cu consecințe tragice pentru ei și pentru neamul lor. Europa de astăzi creează un cadru propice că Președintele țării, Preafericitul Daniel și Preafericitul Lucian, cardinal Mureșan să înceapă un
IDEEA, FAPTA ŞI ORIENTAREA NAŢIONALĂ de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 by http://confluente.ro/Viorel_roman_scoala_ardeleana_si_ce_viorel_roman_1336724441.html [Corola-blog/BlogPost/354422_a_355751]
-
și cârja,,, inclusiv prelucrarea textului lui Edgar Allan Poe: ,,Dragă Novlene, Nu știu dacă ai primit și ai predat lui Creangă traducerile trimise de mine: ,,Cucoșul de aur”, ,,Povestea despre împăratul Saltan”, ,, Povestea despre împărăteasa moartă și despre șapte frați viteji”, ,, Povestea despre un pescar și un peștișor”, ,, Povestea despre un popă și lucrătorul lui”, ,,Balada” (corect „Balda”)- pentru a vedea dacă sunt bune de tălmăcit și pe limba lui. Am hotărât împreună să scoatem o carte de povești pentru copii
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens by http://uzp.org.ro/in-jurul-unei-traduceri-eminesciene-din-samuel-langhorne-clemens-2/ [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
2016e). Aceasta este o dovadă a nesustenabilității discrepanței dintre libertatea scăzută a proprietății și corupția larg răspândită, pe de o parte, și libertatea monetară relativ înaltă, pe de altă parte. Îți recomandăm Împrumutul de la FMI din 2009: după război, mulți viteji se arată Lista articolelor Lucian Croitoru (2014a), „Miracolul Românesc din 16 noiembrie: o explicație economică”, Lucian Croitoru (2014b), „Ucraina: cauza economică profundă a crizei și lecția pentru România” Lucian Croitoru (2015a), „Este bun un consens politic?” Lucian Croitoru (2015b), „Simbioza
O strategie pentru România by https://republica.ro/o-strategie-pentru-romania [Corola-blog/BlogPost/337705_a_339034]
-
văd foarte relaxat Călătorule... Călătoru: Da, Domnule Justițiar. Mai ales că în vârful acestui, cum l-am răsfățat, Monument, se afă o cruce. Este o cruce, Domnule Justițiar. O mare cruce, Domnule Justițiar. O cruce care veghează satul. Pentru respectul viteazului erou-monah Iorgu Cosma care, după lupte, nu s-a dus după glorie. S-a dus la Mănăstire, Domnule Justițiar. Satul și comuna aveau nevoie de un reper și, iată, Domnule Justițiar, astăzi satul găzduiește fostul locuitor, precum o lumină. Pentru
MONUMENTUL DE LA...URSOAIA (LUMINA DE LA CERNICA VA STRĂLUCI ŞI ACASĂ) de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 by http://confluente.ro/dumitru_k_negoita_1462986403.html [Corola-blog/BlogPost/378507_a_379836]