202 matches
-
convențiilor dragostei curtenești, dar peste tot domină figurile zeităților antice. Din fuziunea acestor două imagini, clasică și medievală, provine și nota umoristică subtilă a povestirii: avem o narațiune în maniera epicii antice, căreia însă îi lipsește eroul legendar și faptele vitejești mitice, dar și o poveste de dragoste cavalerească, deposedată de idealismul metafizic care ar fi trebuit să o inspire.748 Prezența elementelor păgâne aduce chiar o notă de burlesc. Cavalerul narator se amuză descriind ritualul pe care îl îndeplinește Emilia
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
a cunoașterii (de la mitul vegetațional încoace, tip „viața omului-floarea cîmpului” la alegoria plantei miraculoase) este asumată de o personalitate puternică, pe cont propriu, cu răspundere, pînă la sacrifiere voluntară. Moartea este interogată, solicitată pentru dialog în diferite chipuri: prin înfruntare vitejească, așa cum se practica în fratriile războinice la greci și la daci. Eroismul de la Termopile este un exemplu de înfruntare și de ceea ce se numește, tot mai confuz și acuzator în ultima vreme, moarte colectivă; prin ironie și batjocorire. Proza folclorică
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cu mese întinse. Episodul se cunoaște și dintr-o variantă narativă românească. Nu trebuie să ne mire, întrucît este vorba de una și aceeași familie de simboluri astrale, iar fabricarea lor se produce după o tehnică universal valabilă: după decapitarea vitejească a cerbului fantastic, Harap-Alb ia cu sine capul victimei, măreț împodobit cu ramuri de aur și strălucind de nestemate. El străbate sărbătorește orașele și satele, pe calea întoarsă spre împărăție: „Și pe unde trecea, lumea din toate părțile îl înghesuia
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și pedepsirea asasinilor, Gheorghiță se putea alege cu formula epitetică „cel cu baltagul”, în loc de „cel cu căciula brumărie”. Ultima i s-a cuvenit lui Lipan, om „lumit” și în deplină putere. Din păcate, nu s-a bucurat nici de moarte vitejească de baladă, pe care ar fi întîmpinat-o fără discuție, după datele pe care le deținem, nici de moarte mioritică, asemenea păstorului prevenit despre uneltirile răufăcătorilor. „Condiția morții mioritice” este ca ea să fie anunțată de către o ființă atoateștiutoare, ca eroul
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de îndoială: Lipan, mai experimentat, intra în rol din inițiativă proprie, dar și în chip exponențial, ca un ortoman, ca unul care se credea mîndru și cu răspundere față de sine și față de propria breaslă; Gheorghiță trebuia îndemnat să facă faptă vitejească. El încă avea nevoie să observe ce se petrece în jurul său, să învețe să judece lumea pe cont propriu. La rîndul său, Păstorul se încadrează și el în acest mod îndătinat de gîndire și de mișcare. Se poate spune că
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
editurile Ion Creangă și Sport-Turism, culegeri de povești, legende, basme, intitulate sugestiv: Orologiul împăratului (1957), Vârful cu dor (1973), Grădina înțelepților (1975), Piatra Craiului (1978), Fata din dafin (1982), narații ample cu pretext istoric - se întrevede un proiect destinat eposului vitejesc, în Banul Mărăcine (I-II, 1967), Inelul lui Dragoș-Vodă (1968), Taina lui Mircea-Voievod (1970), Spătarul Coman de Suceava (1977), Mărețul rege Burebista (1980) -, unde accentul cade îndeobște pe latura spectaculară: suspans, culoare locală, aventuri picarești, șabloane, stereotipii, menite să „complice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285555_a_286884]
-
ai bunicului erou: bunicul a fost decorat cu cele mai înalte distincții militare și nu uita niciodată să arate medaliile celor ce-l mai vizitau. Și să povestească, iarăși și iarăși, cum și-a recuperat el în mod miraculos și vitejesc! ochelarii săi speciali, fără de care abia de vedea la doi pași: în bătălia de la Piscul Diavolului, când regimentul său a străpuns liniile inamice, bunicul erou s-a împiedicat în iureșul atacului, a căzut și -vai! și-a pierdut ochelarii. Cum
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
se mirau cum de se pot fabrica niște lentile prin care lumea apare în cea mai cruntă negură.) Vreme de aproape cinzeci de ani, bunicul erou a povestit, iarăși și iarăși, cum și-a recuperat el în mod miraculos și vitejesc! ochelarii săi speciali, fără de care abia de vedea la doi pași. Pe urmă, a murit. Ochelarii săi erau atât de speciali încât doar bunicul erou putea vedea cu ei și altcineva nu. Așa că rudele îndurerate i-au aruncat la gunoi
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
din monumentele noastre religioase mai principale, atunci cu siguranță, se vor umple multe pagini albe ce constituie încă atâtea goluri în atât de puțin cunoscutul nostru trecut; trecut ce a avut o bază culturală și artistică; trecut înălțător prin fapte vitejești și pricepere ostășească; trecut din care reiese că niciodată nu ne-a lipsit nici conștiința originii, nici greutățile ce le vom întâmpina prin situația noastră geografică; nici soarta ce ne este sălășluită pe această fată a pământului". Evidențiind rolul locașurilor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de publicistul I. C. Popescu-Polyclet, „Noua revistă olteană”, iar împreună cu C. Ș.-Făgețel alcătuiește „Calendarul revistei «Ramuri» pe 1908”. Sporadic a tradus din Pet˝ofi, Sully Prudhomme și din Lucilla Chițu. A mai semnat Nepeve. Placheta de debut a lui V., Vitejești (1906), e primită favorabil de N. Iorga, probabil mai mult pentru a-l încuraja pe tânărul ofițer aderent la platforma teoretică a „Sămănătorului”: „Dl Vulovici are limba ușoară, mlădioasă..., poeziile au mișcare, avânt, putere de a strânge emoție în câteva
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290667_a_291996]
-
Vulovici rămân la un nivel discutabil. În afară de câteva imitații după genul popular al lui Eminescu, multe din oțeliturile acestea sunt, prin asprime și stângăciile lor, de natură încă rudimentară și nu au nici rotunzimea exterioară unui meșter de talent”. SCRIERI: Vitejești, Craiova, 1906; Stihuri oțelite, Craiova, 1909; Vitejești, pref. C. Ș.-Făgețel, Craiova, 1925; Vitejești, îngr. și pref. Victor Rusu, Craiova, 1978. Repere bibliografice: Ion Gorun, „Vitejești”, „Revista noastră”, 1906, 4; Iorga, O luptă (1979), II, 305, 393; N. I. Apostolescu, „Vitejești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290667_a_291996]
-
câteva imitații după genul popular al lui Eminescu, multe din oțeliturile acestea sunt, prin asprime și stângăciile lor, de natură încă rudimentară și nu au nici rotunzimea exterioară unui meșter de talent”. SCRIERI: Vitejești, Craiova, 1906; Stihuri oțelite, Craiova, 1909; Vitejești, pref. C. Ș.-Făgețel, Craiova, 1925; Vitejești, îngr. și pref. Victor Rusu, Craiova, 1978. Repere bibliografice: Ion Gorun, „Vitejești”, „Revista noastră”, 1906, 4; Iorga, O luptă (1979), II, 305, 393; N. I. Apostolescu, „Vitejești”, LAR, 1906, 2; D. Tomescu, Atitudini politice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290667_a_291996]
-
Eminescu, multe din oțeliturile acestea sunt, prin asprime și stângăciile lor, de natură încă rudimentară și nu au nici rotunzimea exterioară unui meșter de talent”. SCRIERI: Vitejești, Craiova, 1906; Stihuri oțelite, Craiova, 1909; Vitejești, pref. C. Ș.-Făgețel, Craiova, 1925; Vitejești, îngr. și pref. Victor Rusu, Craiova, 1978. Repere bibliografice: Ion Gorun, „Vitejești”, „Revista noastră”, 1906, 4; Iorga, O luptă (1979), II, 305, 393; N. I. Apostolescu, „Vitejești”, LAR, 1906, 2; D. Tomescu, Atitudini politice și literare, Craiova, [1932], 291-292; Pușcariu, Cinci
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290667_a_291996]
-
natură încă rudimentară și nu au nici rotunzimea exterioară unui meșter de talent”. SCRIERI: Vitejești, Craiova, 1906; Stihuri oțelite, Craiova, 1909; Vitejești, pref. C. Ș.-Făgețel, Craiova, 1925; Vitejești, îngr. și pref. Victor Rusu, Craiova, 1978. Repere bibliografice: Ion Gorun, „Vitejești”, „Revista noastră”, 1906, 4; Iorga, O luptă (1979), II, 305, 393; N. I. Apostolescu, „Vitejești”, LAR, 1906, 2; D. Tomescu, Atitudini politice și literare, Craiova, [1932], 291-292; Pușcariu, Cinci ani, 102; Emil Nicolau, Cum muri căpitanul Vulovici, U, 1916, 260; Chendi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290667_a_291996]
-
Vitejești, Craiova, 1906; Stihuri oțelite, Craiova, 1909; Vitejești, pref. C. Ș.-Făgețel, Craiova, 1925; Vitejești, îngr. și pref. Victor Rusu, Craiova, 1978. Repere bibliografice: Ion Gorun, „Vitejești”, „Revista noastră”, 1906, 4; Iorga, O luptă (1979), II, 305, 393; N. I. Apostolescu, „Vitejești”, LAR, 1906, 2; D. Tomescu, Atitudini politice și literare, Craiova, [1932], 291-292; Pușcariu, Cinci ani, 102; Emil Nicolau, Cum muri căpitanul Vulovici, U, 1916, 260; Chendi, Schițe, 161-162; C. Ș. Făgețel, Căpitanul N. Vulovici, R, 1920, 1; N. Iorga, Războiul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290667_a_291996]
-
1932], 291-292; Pușcariu, Cinci ani, 102; Emil Nicolau, Cum muri căpitanul Vulovici, U, 1916, 260; Chendi, Schițe, 161-162; C. Ș. Făgețel, Căpitanul N. Vulovici, R, 1920, 1; N. Iorga, Războiul nostru în note zilnice, II, Craiova, 1922, 137-138; Eugen Constant, „Vitejești”, „Năzuința”, 1925, 1; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., I, 63-64; Ion Agârbiceanu, Meditație în septembrie, Cluj, 1971, 70-71; Iorga, Ist. lit. cont. (1986), II, 144, 226; Predescu, Encicl., 914; Augustin Z.N. Pop, Despre scriitorul soldat N. Vulovici, „Revista Bucovinei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290667_a_291996]
-
zisele "fapte de vitejie" etc., iar de acum încolo, cele două opere vor fi tipărite împreună, în ordinea cronologic firească. Rabelais continuă însă și, în 1545, va obține privilegiul regal de tipărire a Cărții a treia despre faptele și pildele vitejești ale bunului Pantagruel, la a cărei lectură vom constata un conținut net diferit de cele scrise până atunci, totul învârtindu-se în jurul temei căsniciei, care suscită discuții din cele mai amuzante (antifeministe!) în urma hotărârii luate de Panurge de a se
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Italia, Grecia: trei cazuri diferite, cărora partidele le determină în mică măsură destinul. Toate cele trei partide ating atunci apogeul lor, aureolate de victoriile Armatei Roșii, respectate pentru martiriul lor, puternice prin fronturile ce le asigură simpatizanți, admirate pentru faptele vitejești ale partizanilor lor. Cu mulți aderenți și conștiente de forța morală ce le-o conferă rezistența, toate își pun problema participării la putere. ELIBERAREA Bucuria și euforia populară ce marchează zilele de eliberare nu poate anula faptul că războiul împotriva
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
decât lumina ochilor. Vrăjitoarea Încearcă să-l determine să rămână lângă ea. În cele din urmă, el o Închide pe vrăjitoare În interiorul peșterii În care ea ascunsese trupurile neînsuflețite ale nou născuților uciși. Eroul Înfăptuiește apoi o serie de fapte Vitejești: salvează o fecioară neprihănită din ghearele balaurului, o alta de la un uriaș puternic supus lui Mahomet, smulge sabia. minunată vrăjită din grădina fermecată a lui Osmadine. Împreună cu Sâbia, prințesa pe care o salvase de regele negru al Marocului, merge În
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
de vreme ce sorțul firesc la mine știut, așteptat și în samă nebăgat ieste, cu cât mai vârtos sorțul tâmplătoriu (a căruia punct neînsămnat ieste), în samă mai nebăgat și mai înfruntat va fi, pre carile îndrăptnică furtuna aducându-l, scutul sufletului vitejesc a-l sprijeni i să cade. Adevărat dară amară întristare inima mi-ar fi simțit când nepriieti nul pentru a mea lenevire sau proastă socoteală m-ar fi amăgit (căci cu bună samă atuncea să cade cuiva a să întrista
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cheie creștină: "Este atitudinea plină de demnitate a stoicului, atât de deosebită de umilința creștină, care își pune nădejdea în primul rând în sine însuși, în rațiunea și în voința sa, care, singur în fața "fortunei", opune loviturilor ei "scutul sufletului vitejesc", statornicia pe care nimic nu o poate clinti"85. Prin urmare, am fi tentați să spunem, dacă Inorogul este un înțelept (rămâne de văzut...), dacă el are forța necesară de a se ridica deasupra tuturor nedreptăților a căror victimă este
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
adevărate cataclisme cosmice. Conform acestei concepții, același lucru ar trebui să se petreacă și în cazul Monocheroleopardalului, care "ajunge să joace un rol pentru care nu era destinat prin naștere, ieșind în afara tagmei lui, cea a jigăniilor lipsite de "duh vitejesc sau inimos""3. În acest moment intră în joc abilitatea lui Cantemir. Cum poate el rezolva o atare "inadecvare" pe care o acuză în cazul personajelor negative? Mai ales că în carte există, e drept că abia amintit, un alt
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
se rețin câteva detalii asupra împrejurărilor în care s-au cules baladele, a ocaziilor în care acestea se cântă, precum și observații privind melodiile cântecelor bătrânești, formulele lor finale, reacția ascultătorilor. Alături de balade fantastice, dintre cele mai vechi, numeroase sunt baladele vitejești, din care cel mai bogat reprezentat este ciclul Novăceștilor: Gruia lui Novac, Turcul și Novăceștii, Novac vinde pe Gruia. Prin tematică și circulație, unele balade sunt caracteristice Banatului: Roman Voinicul, Stoican, Rozan etc. Chiar balade cunoscute au variante specifice acestei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286414_a_287743]
-
alte subiecte în afară de dragoste și femei. Pentru că pe acestea se mulau perfect vocea și temperamentul său. Emana din cele mai simple gesturi fragilitate și emoție, i-a și spus Fernic atunci că n-ar trebui să mai încerce vreodată cântece vitejești, de patrie, chiar dacă erau pentru amintirea lui taică-su și avea un braț întreg de astfel de doine, și nici pe cele umoristice sau satirice, pentru că nu i se potrivesc deloc. Era de parcă s-ar amesteca „o prăjitură nemaipomenit de
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
Nicolescu a lansat un apel către cetățeni în care se afirma: "Ziua de 14 noiembrie fiind o zi de sărbătoare națională a cetății Tulcea, spre amintirea realipirii Dobrogei la patria mamă în urma glorioaselor fapte ale armatei române sub înțeleapta și vitejeasca conducere a Majestății Sale Regele Carol I al României, zi în care M. S. Regele, prin proclamația sa, a dat acestei provincii legile țării care garantează libertatea, siguranța, egalitatea întregii populații a Dobrogei, se va sărbători printr-un Te Deum
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]