1,808 matches
-
Zburdalnici și drăgălași. Toți se dau cu săniuțe, Unii chiar și pe hăinuțe, Veseli și îmbujorați, Nu simt că sunt înghețați. Eu cobor pe derdeluș, Ca săgeata zbor acuș, Mai greu este la urcat, Căci sunt foarte îmbrăcat. Dar cu vitejia-mi mare, Nu îmi stă nimic în cale. Îmi iau sănioara-n spate Și urc derdelușul, frate! Uite-așa, când sus, când jos, Săniușul e frumos, Copiii sunt fericiți, Spre casă nu merg grăbiți. (din volumul "Universul copilăriei", Editura Emma
MARIOARA ARDELEAN by http://confluente.ro/articole/marioara_ardelean/canal [Corola-blog/BlogPost/375923_a_377252]
-
copilașiZburdalnici și drăgălași.Toți se dau cu săniuțe,Unii chiar și pe hăinuțe,Veseli și îmbujorați,Nu simt că sunt înghețați.Eu cobor pe derdeluș,Ca săgeata zbor acuș,Mai greu este la urcat,Căci sunt foarte îmbrăcat.Dar cu vitejia-mi mare,Nu îmi stă nimic în cale.Îmi iau sănioara-n spateși urc derdelușul, frate!Uite-așa, când sus, când jos,Săniușul e frumos,Copiii sunt fericiți,Spre casă nu merg grăbiți.(din volumul "Universul copilăriei", Editura Emma, Orăștie
MARIOARA ARDELEAN by http://confluente.ro/articole/marioara_ardelean/canal [Corola-blog/BlogPost/375923_a_377252]
-
un oropsit al sorții și-l luară cu ei. Erau oamenii lui Dragu. Intuind calitățile tânărului, acesta îl ține mai mult pe lângă el, inițiindu-l în tainele armelor. Cu timpul, Băilă, confirmă a fi un băiat de ispravă, dovedind curaj, vitejie și mai ales loialitate față de Dragu și oamenii săi. Toate aceste calități îl fac omul de încredere al lui Dragu și al lui Grădea. * Dragu, prin felul său de a fii, zdrobise multe inimi prin Oltenia. Multe fete, văduve sau
HAIDUCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1492664881.html [Corola-blog/BlogPost/369497_a_370826]
-
lupte cu puterile oculte... X. LA MULȚI ANI, LIMBĂ ROMÂNĂ!, de Virgil Ciucă, publicat în Ediția nr. 2076 din 06 septembrie 2016. La Mulți Ani, limbă română! La mulți ani pentru vecie La mulți ani români La mulți ani cu vitejie Ai țării stăpâni La mulți ani cu arma-n mână Să ne-apărăm glia La mulți ani, căci ești o zână Mamă România La mulți ani, limbă română Țării să-i fii scut La mulți ani vocea-ți răsună Dincolo de
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/virgil_ciuc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
să ne ocupăm locurile în balcon, așa cum se cuvine unor doamne din lumea bună când sunt invitate la banchet. Hai, că vom fi servite și noi cu vin, vom asculta menestrelii cei vestiți din Francia, care vor cânta faptele de vitejie ale rigăi Arthur, iar mai târziu, dar nu prea, ne vom bucura de atenția nobililor războinici. Contesa, cuprinsă parcă de un pârjol interior, bârâia neîntrerupt și o trăgea de mână pe protejata ei, înfiorată de secrete plăceri și nerăbdătoare, ca
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1400141119.html [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
de noblețe în suflet, cunoscându-și și păstrându-și locul, adică fiind modest. Nu a fost lacom, nu s-a bătut niciodată pentru pământ străin, dar și-a apărat și a luptat pentru ceea ce a fost și este al lui. Vitejia și-a înscris-o în istorie. Nu vorbim de existența celor răi, a trădătorilor, care au existat și ei, răsturnând de multe ori mersul istoriei dorit. Vorbim de majoritatea celor care formează poporul și nu despre „uscături”. Ferească-ne Dumnezeu
Reflecţii : Bunătatea vs. rãutate by http://uzp.org.ro/reflectii-bunatatea-vs-rautate/ [Corola-blog/BlogPost/92687_a_93979]
-
barbari plătiți și dotați cu tehnică de luptă superioară. Despre toate aceste mizerii ale istoriei s-a hotărât să spună adevărul ȘTEFAN JURJA, căpitanul-erou din războiul contra nistrenilor lui Smirnov, care a rupt Transnistria din trupul Moldovei. Erou decorat pentru vitejia sa cu Ordinul „Ștefan cel Mare” și din trupul căruia au fost scoase 19 schije (două sau trei, încă le mai poartă-n plămâni). Cartea sa „În căutarea luminii”include povestea vieții sale, împletită în ultima sa parte cu evenimentele
ÎNTRE TRĂDARE ŞI PATRIOTISM de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1425325080.html [Corola-blog/BlogPost/382720_a_384049]
-
Izvoraș-împărat de...Chiar, de cine îl păzeau? Cum, de cine? De dușmani. Nu știți că împărații au totdeauna dușmani? Așa că Izvoraș, ca orice împărat care se respectă și-a făcut rost de niște viteji uriași care să-l păzească. Iar vitejii și-au făcut rost de niște soldați, strașnic înarmați, care să se lupte și să moară pentru împărat. După ce dușmanii împăratului erau vlăguiți în lupta cu soldații, atunci se repezeau asupra lor vitejii cu buzduganele și-i făceau zob. Cam
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1449605072.html [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
viteji uriași care să-l păzească. Iar vitejii și-au făcut rost de niște soldați, strașnic înarmați, care să se lupte și să moară pentru împărat. După ce dușmanii împăratului erau vlăguiți în lupta cu soldații, atunci se repezeau asupra lor vitejii cu buzduganele și-i făceau zob. Cam așa gândea Tudorel că stau treburile în cetatea lui Izvoraș împărat. Uite cât sunt de semeți vitejii săi! Acela cu pieptul lat și căciula mare, ascuțită, este Țuguiatul. Celălalt, cu picioare uriașe și
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1449605072.html [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
Izvoraș-împărat de...Chiar, de cine îl păzeau? Cum, de cine? De dușmani. Nu știți că împărații au totdeauna dușmani? Așa că Izvoraș, ca orice împărat care se respectă și-a făcut rost de niște viteji uriași care să-l păzească. Iar vitejii și-au făcut rost de niște soldați, strașnic înarmați, care să se lupte și să moară pentru împărat. După ce dușmanii împăratului erau vlăguiți în lupta cu soldații, atunci se repezeau asupra lor vitejii cu buzduganele și-i făceau zob. Cam
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1449605072.html [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
viteji uriași care să-l păzească. Iar vitejii și-au făcut rost de niște soldați, strașnic înarmați, care să se lupte și să moară pentru împărat. După ce dușmanii împăratului erau vlăguiți în lupta cu soldații, atunci se repezeau asupra lor vitejii cu buzduganele și-i făceau zob. Cam așa gândea Tudorel că stau treburile în cetatea lui Izvoraș împărat. Uite cât sunt de semeți vitejii săi! Acela cu pieptul lat și căciula mare, ascuțită, este Țuguiatul. Celălalt, cu picioare uriașe și
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1449605072.html [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
cunoscute îndeosebi ca Țara Românească cu domnitor comun), erau sub autoritatea imperiului Otoman care numea sau accepta domnitorii în schimbul unui „haraci” o îndatorare substanțială în aur și hrană obținută de la populație care trăia incomparabil mai greu ca frații lor transilvăneni. Vitejia unor domnitori a intrat în istorie prin învingerea trupelor otomane trimise să „pedepsească” acțiunile lor de ușurare a jugului pus pe pălmași, în majoritate aduși în condiția de sclavi. Mântuirea lor era considerată numai un har ceresc cerut in mod
CULTURA ŞI DIVINITATEA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1464516883.html [Corola-blog/BlogPost/385117_a_386446]
-
în domeniul respectiv și nu aveau nici cea mai mică șansă, în fața doamnei Marghioala Cobe, fosta muncitoare. Numai dumneai era considerată competentă și acceptată. să conducă conceperea programelor școlare noi și a proiectele educaționale. Benedict, săracul, s-a ținut cu vitejie pe poziție și nu a răspuns cerințelor inspectoarei. Ca urmare Doamna Cobe nu l-a primit ca profesor în liceul unde funcționa ea, cu catedra și unde Benedict se titularizase prin concurs. „Ori ìmi acceptă avansurile și mi se supune
“HĂRŢUIT SEXUAL” SAU „PATIMILE PROFESORULUI BENEDICT PREDICĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1948 din 01 mai 2016 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1462068098.html [Corola-blog/BlogPost/378379_a_379708]
-
îndeplinească această misiune. Te sfătuiesc să-i dai o decorație înainte de plecare, ca să lupte cu elan. - Că bine zici! Ia să plece Viscorilă și Nămețilă cu ale lor armate, că tot nu pot să-i sufăr! Prea fac ei pe vitejii și locul vor să-mi ia. - Bine-ai gândit! îi spuse Negru-Cioară. Și nu uita că ei se dușmănesc și, atunci când sunt în luptă, ca proștii, mereu se-mpotrivesc. Mai e ceva. Dă-i unuia o decorație mai mare decât
MĂRŢIŞOR-17 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1424638210.html [Corola-blog/BlogPost/382384_a_383713]
-
împărăția noastră e în pericol mare! Nemernicul de Soare-Împărat ne-a trimis o hoardă de tâlhari, care ne-a călcat hotarele. Ucid și jefuiesc totul în calea lor. Și în aceste clipe grele, împărăteasa noastră s-a gândit că numai vitejia voastră va fi salvarea împărăției. - Dar alții nu puteau să plece? mormăi Nămețilă. - Împărăteasa și-a pus toate speranțele în bărbăția și priceperea voastră! mai zise generalul viclean. Cei doi tăcură, neștiind ce să creadă. Văzându-i nehotărâți, generalul adăugă
MĂRŢIŞOR-17 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1424638210.html [Corola-blog/BlogPost/382384_a_383713]
-
se integrează în credința ortodoxă, așa cum Paul Claudel se integrează în catolicism...” Primele lui creații tratează despre marile teme etnice: mila, supunerea, suferința, binele și răul, divinitatea, idealul, arta etc., în manieră semănătoristă. În volumul „Din țara Zimbrului”- 1918- glorifică vitejia ostașilor români în războiul reîntregirii: „Copii, luptați până la unul, cu noi e însuși Dumnezeu”. Spiritul religios al poetului se lasă ghicit încă de pe acum. Îngerii intervin în lupte, natura e un altar, în care duhul iubirii săvârșește „ o taină fără
VASILE VOICULESCU-POETUL ORTODOXISMULUI ROMÂNESC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1427442083.html [Corola-blog/BlogPost/377179_a_378508]
-
falnică de bravi Români care-și apără țara cu sângele lor roșu chiar dacă arma nu mai are decât baionetă, gloanțele fiind de mult terminate. Mărășești 1916 ar fi un edificator exemplu. Oare așa își apără PREȘEDINȚII țara? Nu mai au vitejia Domnitorilor. Președinții își apără și cu dinții nevoile, prietenii și banul. N-au timp să se gândească măcar la Țară și Poporul ei. Ei bine, a apărut așa din neant, un Președinte la fel de bun ca Regii pe care, sincer să
IMNUL PATRIEI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1437653440.html [Corola-blog/BlogPost/373175_a_374504]
-
expansiunea otomană care atrăgea pe rând în plasa imperiului statele creștine din Balcani. Ajutat mai puțin de documente istorice atât de rare despre aceste vremi învăluite în negură, despre acest timp dramatic, autorul dă frâu liber imaginației reconstituind fapte de vitejie ale unor bărbați din alte vremi, portrete de domnitori, de căpitani de oști ce descind din baladă, ceremonii de curte, scene bahice ospețe, nunți domnești, înmormântări și procesiuni de înscăunare a voievozilor, incursiuni de pradă ale hoardelor tătărești, toate realizate
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ion_dobreanu_1483340510.html [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
de proporții între forțele binelui și ale răului: războinicul Sligon, conducătorul regatului Thule, a pus mâna pe sabia magică Excalibur și are planuri sângeroase. Însă Valiant, care se dovedește a fi moștenitorul de drept al regatului Thule, își va demonstra vitejia și, în final, va fi răsplătit și cu dragostea prințesei Ilene. Sâmbătă, 26 decembrie, de la ora 23.10 (în simulcast la TVR HD) - Omul fără chip (THE MAN WITHOUT A FACE - SUA, 1993). Regia: Mel Gibson Cu: Mel Gibson, Nick
Crăciun Fericit la TVR2! by http://revistaderecenzii.ro/craciun-fericit-la-tvr2/ [Corola-blog/BlogPost/339249_a_340578]
-
publică a Grecilor care facea din acest popor de la Dunăre (Geții) un fel de națiune cu totul superioară celorlalte și chiar grecilor, prin rara ei înțelepciune populară”. Deci, în cazul Geto-Dacilor nu e vorba numai de stăpănirea artei războiului, de vitejia lor care uimea adversarul, de diplomație și spirit politic practic, ci și de o anumită spiritualitate înaltă care stătea la baza modului lor de viață, de înțelegere a universului și a legilor acestuia. ”Zalmoxe a fost Mare Preot în Dacia
2, PROF. ANICA TĂNASĂ, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1459458382.html [Corola-blog/BlogPost/375060_a_376389]
-
i și le vopsesc Ca de obicei Stârnesc dorințe Și vise la mare Păsări în cer În această lume... Aicuna a părăsit turma Lasându-le Ciorapii în sârmă A devenit hacker A spart paswordul meu Și când a văzut Cum trădează vitejii Funie sau stejar N-a găsit nicăieri. Până-ntr-o zi Pe neașteptate A apărut frumoasă Pe ecran Făcând reclamă prezervativelor Companiei “My Love” Referință Bibliografică: Poezie albaneză din Kosova Lulzim Tafa / Baki Ymeri : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
POEZIE ALBANEZĂ DIN KOSOVA LULZIM TAFA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1592 din 11 mai 2015 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1431324118.html [Corola-blog/BlogPost/350885_a_352214]
-
viețuitoare cu excepția miilor de iepuri prinși în plase pe care îi cumpără pentru a-și popula propriile terenuri și unde-i căsăpesc de îndată. Păi, când mai vine câte unul dintre acești vajnici „vânători de ogradă” care foarte mândru de vitejia lui relatează reporterei că în ziua respectivă a împușcat nu mai știu câte zeci de mistreți ori sute de gâște ori rațe momite cu chemători electronice super sofisticate astfel că respectivele zburătoare nu mai au absolut nici o șansă ca să scape
CINEGETICA de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1421668220.html [Corola-blog/BlogPost/376888_a_378217]
-
moartea din credință religioasă, pentru libertate, pentru dreptate dar NU ...pentru divertismentul altora. A ajuns Omenirea la acest stadiu, de abolirea vieții, acest minunat dar al Naturii..... doar pentru diverstisment ? Tendința milenară existentă la tineret de mii de ani, de vitejie, de luptă pentru cauze nobile, pentru progres, cântată, descrisă, povestită de mii de generații va ajunge să degenereze în așa hal ? Intotdeauna tineretul a fost maleabil și manevrabil, fiind folosit de clasa de la putere sau a unor pseudoscriitori, mistici sau
DE LA JULES VERNE LA ...... BALENA ALBASTRĂ de RADU OLINESCU în ediţia nr. 2301 din 19 aprilie 2017 by http://confluente.ro/radu_olinescu_1492586629.html [Corola-blog/BlogPost/375332_a_376661]
-
descoperite, adunate și puse în slujba neamului nostru și îndeosebi a localnicilor”, scrie prof. Petre Chircea. „Din veacurile cele de demult, grija înțelepților neamului nostru să păstreze cu drag și să transmită nepoților și strănepoților, dovezile noastre de românie și vitejie...Plaiul Rucărului este însuflețit și trăiește în fiecare exponat al acestui muzeu - pasiunea prof.dr.Gh. Pârnuță, în fața căruia ne înclinăm ciu admirație și respect” (semnează pionierii din Tabăra Tg.Jiu de la Rucăr). În concluzie, pentru a parafraza din modesta monografie tipărită
LA RUCĂR-MUSCEL, UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 by http://confluente.ro/La_rucar_muscel_un_muzeu_particular_mai_putin_cunoscut_iii_.html [Corola-blog/BlogPost/371262_a_372591]
-
o societate modernă, dar și evoluția noastră istorică privită în raport cu așezarea străinilor în teritoriile românești. Mihai Eminescu a iubit România și, ca orice romantic, totdeauna trecutul i-a părut mai frumos, mai plin de oameni mari, de figuri aureolate de vitejie și eroism. De aceea, vorbind despre poporul român se vede în textele lui totdeauna o undă de durere când se raportează la prezent și o înflăcărare când își amintește de marii bărbați ai istoriei noastre: Mircea cel Bătrân, Ștefan cel
DESPRE MIHAI EMINESCU, CREDINŢA CREŞTINĂ ŞI BISERICA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_mihai_eminescu_credinta_crestina_si_biserica_ortodox_stelian_gombos_1326809445.html [Corola-blog/BlogPost/361274_a_362603]