567 matches
-
F.Saraga și Kissing și putem presupune că de editarea acestei medalii s-a ocupat tot familia Saraga. Plecând de la informația că o asemenea activitate economică s-a organizat cu prilejul serbărilor jubiliare ale Universității ieșene din anul 1911, „Societatea viticultorilor încă a contribuit la această prin aranjarea unei expoziții regionale într-un frumos pavilion construit la locul cel mai frumos al orașului și în apropierea caselor ce aveau să găzduiască familia regală și princiara”{\cîte 25}, putem accepta ideea că
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
portaltoiul. În plantațiile pe rod, sunt atacați ciorchinii, coardele și lăstarii ce prezintă lovituri mecanice (grindină sau răniri date de insecte etc.), miceliul și sporii constituind o puternică sursă de infecție a strugurilor spre toamnă. Atacul cel mai cunoscut de viticultori apare toamna, pe struguri, după ce se acumulează suficient zahăr în celule. Pielița este brunificată, se desprinde ușor de pulpă și întreaga boabă putrezită, se acoperă cu un puf cenușiu. Boala se răspândește cu rapiditate, cuprinzând întregul ciorchine, ce putrezește în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
țesuturilor. Pielița boabelor se stafidește, capătă o culoare vineție, iar ciuperca nu mai fructifică. Mustul obținut are o aromă deosebită iar concentrația ridicată în zahăr duce la obținerea vinurilor licoroase, tari, de o deosebită calitate. Acest "mucegai nobil" dorit de viticultori scade însă producția cu peste 40 %. În unele toamne secetoase, pe colinele expuse insolației, se constată același fenomen și în podgoriile din țara noastră, obținându-se astfel vinuri licoroase din soiurile: Grasă de Cotnari, Tămâioasă românească ș.a. Atacul pe frunze
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
speciei umane (Facerea 1, 19). Odată cu descendenții lui Noe, meniți să populeze întreg pământul, vița de vie a prins rădăcini pe muntele Ararat înainte de a porni 20 la cucerirea lumii. Osiris (în vechime Sairi Siri) a fost venerat drept primul viticultor, chiar mai mult decât Noe. Osiris era văzut ca un zeu civilizator care i-a învățat pe egipteni cultura viței de vie. Vinul era privit ca un dar al lui Osiris. Un mit21 povestea că primele boabe de strugure s-
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
urmat deciziilor luate la conciliul de la Aix-la-Chapelle (816) privind posesiunile viticole ale episcopilor și ale canonicilor. Urmând prescripțiile conciliului, viticultura religioasă s-a dezvoltat pornind de la locul de reședință al episcopilor. Cel mai important personaj al orașului și cel dintâi viticultor (calificat drept pater vinearum, "tată al viilor"), episcopul trebuia să mențină o vie de calitate intra-muros (mergând uneori până la a muta sediul episcopatului pentru a găsi o mai bună amplasare viticolă). La inițiativa episcopilor, canonicii întrețineau și ei vii, de
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
data la care fiecare sfânt este prăznuit corespunde unor momente "critice" ale ciclului vegetativ, ceea ce presupune invocarea unei protecții speciale: astfel, spre exemplu, sfântul Vincent (diacon în Zaragoza, în Spania, martirizat în 304)92 era invocat la 22 ianuarie de către viticultorii francezi în așteptarea reînnoirii și urcării sevei; sfântului Werner sau Wernher 93, podgorenii germani (în special cei din Renania) îi cereau pe data de 19 aprilie o protecție contra înghețurilor tardive și îl rugau să le asigure o bună înflorire
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
pentru a rezolva cutare sau cutare problemă particulară. Pietatea populară aștepta de altfel o protecție reală și eficientă din partea sfântului tutelar. Nu era ceva neobișnuit ca acesta să suporte represalii dacă nu-și îndeplinea cum trebuie funcția. În acest caz, viticultorii îi aruncau statuia în apa râului celui mai apropiat (pedeapsă dublă, întrucât sfântul este consacrat vinului) sau o întorceau pe piedestalul său din biserică, sfântul fiind astfel nevoit să stea cu fața la zid tot restul anului, ca un școlar pus la
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
care alimentează o clientelă populară și urbană și, în sfârșit, podgoriile aristocrate și burgheze. Impactul socio-cultural foarte variabil al acestor podgorii diferite, structurile politice diverse (state foarte centralizate, state federale sau marcate de particularități regionale) au generat raporturi variate între viticultori și putere. Au rezultat de aici legislații cu greu compatibile, care opun, la modul schematic, podgoriile "integrate" (Franța, Portugalia) și podgoriile de "liberă concurență" (Italia, Germania, Spania). Către 1960, în Europa, chestiuni precum cunoașterea producției, controlul pieței și al prețurilor
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
întâi conjuncturale și facultative, devin permanente și constrângătoare (distilări obligatorii). În speță, ajutoarele pentru stocarea privată a vinurilor de masă și a mustului de struguri au drept scop înghețarea disponibilităților existente pe piață pe parcursul unei anumite perioade, stimulându-i pe viticultori să stocheze folosindu-se de ajutoare. Pentru distilările care sunt rezervate producătorilor, un preț minimal de cumpărare este garantat pentru vinul livrat distilatorului. Când acesta aduce dovada că prețul minimal a fost plătit, primește un ajutor pentru desfacerea alcoolului produs
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
bună calitate pe care uneori îl vindeau lucrătorilor podgoriei sau primilor coloniști spanioli din regiune. În 1833 guvernul mexican a decis secularizarea tuturor așezămintelor religioase și, între 1834-1835, misiunile din California au fost suprimate. În 1837, secularizarea era încheiată. Primul viticultor din regiunea Los Angelesului a cărui identitate o cunoaștem a fost Antonio Mario Lugo, un spaniol care a servit în armata acestei țări europene. A început în 1809, plantând cu viță de vie 8 acri în spatele casei sale, situată în
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
s-au dovedit foarte favorabile exploatărilor viticole. Văile Napa și Sonoma s-au dovedit a fi mai potrivite culturii viticole decât bazinul Los Angelesului. La sfârșitul secolului al XIX-lea, vița de vie făcea parte din peisajul californian. În 1890, viticultorii americani produceau deja aproape 1 milion de hl de vin. Însă, către sfârșitul secolului al XIX-lea, filoxera își face apariția. După ce a distrus viile din estul Statelor-Unite, filoxera 126, vehiculată prin intermediul căii ferate, a atacat podgoriile de pe coasta vestică
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
obiectivul era acela de a exporta vinuri către Anglia. În 1815, căpitanul John Mac Arthur s-a dus în Europa pentru a selecționa cele mai bune soiuri și pentru a se informa asupra cultivării lor. Acesta a adus în Australia viticultori europeni. Încă din 1822, vinurile din regiunea Sydney s-au distins la Londra, obținând medalii cu ocazia unei expoziții. Însă "părintele" podgoriilor australiene a fost James Busby, profesor la un orfelinat, care la cursurile sale a adăugat și lecții de
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
vezi cum în bucătărie Se frig curcanii, pulpele Zău, chiar ar fi neghiobie Să nu-i luăm în seamă..." Tradiție a sanculoților, preluată în 1907 de către comunitatea viticolă din sudul Franței, care se va revolta pe aria răzbunătoare a Marsiliezei viticultorilor, acest cântec de război pentru armata vinului: "Haidem, viticultori, Țara ne piere. Să ne unim Și să strigăm Pâine la podgoreni." În Spania, Miguel de Cervantes (1547-1616) situează acțiunea din Don Quijote de la Mancha (o întinsă regiune viticolă!) într-o tavernă
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
chiar ar fi neghiobie Să nu-i luăm în seamă..." Tradiție a sanculoților, preluată în 1907 de către comunitatea viticolă din sudul Franței, care se va revolta pe aria răzbunătoare a Marsiliezei viticultorilor, acest cântec de război pentru armata vinului: "Haidem, viticultori, Țara ne piere. Să ne unim Și să strigăm Pâine la podgoreni." În Spania, Miguel de Cervantes (1547-1616) situează acțiunea din Don Quijote de la Mancha (o întinsă regiune viticolă!) într-o tavernă pe care "Cavalerul Tristei Figuri" a luat-o drept
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
găsește inspirația mai degrabă în pulsiunile specifice unui autor care va putea, în funcție de mediul lui, să descrie o podgorie sau plăcerea de a bea. De-a lungul secolelor, mari artiști au consacrat câteva pagini din scrierile lor viei, vinului sau viticultorilor; însă acești scriitori sunt relativ puțini la număr. Să părăsim vinul și penița pentru artele plastice și alte forme de reprezentări bahice care, spre deosebire de literatură, ocupă un loc foarte important în creația artistică de inspirație vitivinicolă. Aceste multiple și diverse
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
nu s-a exercitat în domeniul maritim, comercial, colonial, ba chiar nici în cel politic din aceste puncte de vedere, ar fi mai degrabă secolul Angliei -, ci în cel cultural și artistic. Tema viței de vie, a vinului și a viticultorilor o regăsim în pictura franceză a secolului al XVIII-lea sub formă de diptic. Pe placa stângă, grație lui François Boucher (1703-1770) și lui Nicolas Lancret (1690-1743), iată-ne iar în fața Amorașilor culegători (Les Amours vendangeurs) sau în mijlocul unei societăți
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Bourdelle (1861-1929); acesta ne conduce spre un desfrâu alcătuit din nimfe, Peter Pan, satiri și altele. Scriitorul elvețian de expresie franceză, Charles Ferdinand Ramuz (1878-1947), a situat unele dintre romanele și eseurile sale (printre care și La Fête des VigneronsSărbătoarea viticultorilor, 1929) în regiunea Vaud. Temele abordate de Ramuz le sunt dragi viticultorilor elvețieni și se desăvârșesc în celebra Sărbătoare a Viticultorilor din Vevey. Sărbătoarea din Vevey, orășel elvețian din cantonul Vaud situat pe malul drept al lacului Léman, reunește tot
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Pan, satiri și altele. Scriitorul elvețian de expresie franceză, Charles Ferdinand Ramuz (1878-1947), a situat unele dintre romanele și eseurile sale (printre care și La Fête des VigneronsSărbătoarea viticultorilor, 1929) în regiunea Vaud. Temele abordate de Ramuz le sunt dragi viticultorilor elvețieni și se desăvârșesc în celebra Sărbătoare a Viticultorilor din Vevey. Sărbătoarea din Vevey, orășel elvețian din cantonul Vaud situat pe malul drept al lacului Léman, reunește tot ceea ce înseamnă operă literară, plastică, muzicală și dramatică, revigorând sufletul unei regiuni
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Charles Ferdinand Ramuz (1878-1947), a situat unele dintre romanele și eseurile sale (printre care și La Fête des VigneronsSărbătoarea viticultorilor, 1929) în regiunea Vaud. Temele abordate de Ramuz le sunt dragi viticultorilor elvețieni și se desăvârșesc în celebra Sărbătoare a Viticultorilor din Vevey. Sărbătoarea din Vevey, orășel elvețian din cantonul Vaud situat pe malul drept al lacului Léman, reunește tot ceea ce înseamnă operă literară, plastică, muzicală și dramatică, revigorând sufletul unei regiuni, al unei țări, și celebrând înțelepciunea pământeană și spiritualistă
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
face parte din obiceiurile locale, însoțind mesele de zi cu zi în urcioare ori în pahare cu sau fără picior, foarte rar decorate. În schimb, în Alsace, Bourgogne sau Mâconnais, recipientele pentru vin sunt decorate artistic și predomină în locuințele viticultorilor. În țările viticole, arhitectua castelelor din secolul al XVII-lea sau a caselor simple din piatră, locuite de umilii "lucrători la vie" exprimă caracterul sedentar și durabil al activităților agricole. Locuința viticolă e aproape de pământ. Piatra este folosită ca material
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
simple din piatră, locuite de umilii "lucrători la vie" exprimă caracterul sedentar și durabil al activităților agricole. Locuința viticolă e aproape de pământ. Piatra este folosită ca material de construcție de bază al așezării. Adesea, intrarea cu boltă largă a casei viticultorilor reprezintă ornamentul principal al fațadei. Oricare ar fi natura edificiului, din lemn si piatră sau zidărie, pivnița este mereu concepută la fel peste tot: o construcție masivă, extinsă, din piatră naturală. Struguri și vrejuri ornează adesea ușile, grinzile, ba chiar
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Franța, arhitectura casei viticulorului este determinată de relațiile diverse care există între practicile legate de muncă și necesitățile economice. Desigur, această formă se modifică de la o regiune la alta, ba chiar în funcție de gradul de înstărire și de poziția socială a viticultorului, însă întotdeauna se deosebește net de casele tărănești și de alte tipuri de locuințe rurale. Pivnița, care constituie în mare parte fundamentul în sine al întregului edificiu, nu numai că determină aspectul locuinței viticultorului, ci este și o dovadă a
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
înstărire și de poziția socială a viticultorului, însă întotdeauna se deosebește net de casele tărănești și de alte tipuri de locuințe rurale. Pivnița, care constituie în mare parte fundamentul în sine al întregului edificiu, nu numai că determină aspectul locuinței viticultorului, ci este și o dovadă a stării acestuia, grație decorațiunilor inspirate de cele ale clădirilor urbane, ba chiar grație locului și importanței pe care o ocupă în casă154. În Alsace, de exemplu, pivnița ocupă tot parterul casei de locuit, a
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
a fost construit și inițialele proprietarilor. Aceste case alsaciene, cu frontoane sau fațade care dau înspre stradă, sunt dispuse adunat în sate fortificate cu străzi abrupte 155. La fel este și în cazul podgoriei elvețiene din cantonul Vaud, unde casele viticultorilor sunt aproape peste tot adunate una lângă cealaltă. Fiind înguste și înalte, vârful lor este de regulă paralel cu strada, iar acoperișul este înălțat de o boltă prevăzută cu un arc cu pârghie pentru a ridica până la acoperiș vrejurile și
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
largă, în casă se regăsește și teascul, cu plafonul său format din grinzi groase, învecinându-se cu pivnița boltită. Dacă e îngustă și înaltă, pivnița este îngropată în panta ascunsă în spatele teascului. Însă odinioară, via nu reprezenta singura resursă a viticultorului din Vaud. Acesta deținea de multe ori un domeniu agricol pe munte și creștea vite, adăpostite uneori în dependințe. Lucrurile stau diferit în alte țări europene. Astfel, în Austria, Moravia, Slovacia, Ungaria sau România, vinul este păstrat în pivnițe independente
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]