492 matches
-
Citește mai mult Cu mulți ani în urmă am demarat un Proiect care îmi ardea conștiința de mai mult timp și care era concretizarea unui vis mai vechi. Visul meu era să-i aduc acasă pe scriitorii care alungați de vitregia istoriei și de ingratitudinea românilor au fost obligați să ia calea exilului. Să mănânce pâinea amară a străinătății și să scrie în afara universului cultural românesc. Mă gândeam că prin aceasta le fac scriitorilor plecați din țară dreptate, că îi ajut
ŞTEFAN DUMITRESCU by http://confluente.ro/articole/%C5%9Etefan_dumitrescu/canal [Corola-blog/BlogPost/368474_a_369803]
-
15 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Acesta a fost și dezideratul demersului meu de a înființa o mică bibliotecă privată, donând fondul de carte al familiei comunității din satul bunicilor - un modest omagiu adus profesorilor vacanțelor mele, luptători perseverenți cu vitregiile vieții și ale destinului, în acea lume de la marginea timpului, convinsă fiind că ei vor continua să cultive și altor generații sentimentul necesității de lectură, să le învețe să creadă în înțelepciunea cuvintelor. Și dacă pe acel tărâm va fi
RECURS LA ÎNŢELEPCIUNE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 927 din 15 iulie 2013 by http://confluente.ro/Recurs_la_intelepciune_rodica_elena_lupu_1373889929.html [Corola-blog/BlogPost/343455_a_344784]
-
de roade, mișomorul de gutui ce păreau niște făclii aprinse în pomi, în plină zi. Pentru florile din zona muntoasă am avut dintotdeauna un respect aparte. Consideram a fi, din partea lor, un act de vitejie faptul că reușeau să înfrunte vitregiile climei muntoase. Chiar și culorile lor mi se păreau mai aprinse, mai concentrate, mai vii. Parcă erau menite tocmai pentru a alunga tristețea, apăsarea adusă de cenușiul norilor apăruți pe neașteptate și prea aproape de pământ. Ne apropiam vertiginos de locul
VULCANII NOROIOŞI , DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ioana_stuparu_1406312347.html [Corola-blog/BlogPost/349498_a_350827]
-
țărna înapoi,/ Că cerul nu ne-a vrut! Trufaș și rece,/ N-a vrut nici o centime să-și aplece/ Nici creștetul, nici poalele spre noi.// Pornisem dârji să dăm năvală-n el/ Și toată lumea s-o cărăm în stele,/ Dar vitregii, căderi și toate cele/ Pe suflet ni s-au pus ca un cârcel.// Dezamăgiți în primul nostru dor,/ Am vrut să poposim atunci în stele,/ Dar stelele nu ne-au voit nici ele,/ Geloase să nu fim asemeni lor.// C-
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1450955721.html [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
interdicții și pedepse, unde doar robii vor să șadă... E drept că nu va fi ușor să vă produceți toate cele, după ce-n rai ați trândăvit și v-ați format deprinderi rele. Dar n-aveți teamă, sunt cu voi și vitregia vom învinge, ca din țărână să răsară o dragoste ce nu se stinge. (Adam și Eva se relaxează vizibil și pe fața femeii chiar apare o umbră de zâmbet. Ispititorul îi privește cu mulțumire vicleană și continuă) Ispititorul: În schimbul dărniciei
TEATRU: FIAT VOLUNTAS TUA (POEM DRAMATIC) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_teatru_fia_george_petrovai_1375777525.html [Corola-blog/BlogPost/366626_a_367955]
-
și în celelalte două provincii românești, viața monahală, sub forme organizate, a existat încă de la începutul celui de-al doilea mileniu creștin și s-a dezvoltat pe parcurs, îndeplinind, așa cum am văzut, multiple roluri în viața poporului român, cu toate vitregiile pe care le-a întâmpinat în decursul veacurilor. Meritul autorului constă și în faptul că a adus la zi informația cu privire la problematica abordată, oferind posibilitatea specialiștilor, dar și publicului larg, să aprofundeze această problematică. Suntem convinși că Preacuviosul Părinte Macarie
PĂRINTELE ARHIM. DR. MACARIE MOTOGNA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_arhim_dr_macarie_stelian_gombos_1334913310.html [Corola-blog/BlogPost/362079_a_363408]
-
și colaborator, dispus oricând a da o mână de ajutor la rezolvarea diferitelor probleme bisericești, mai cu seamă a celor pastorale unde era un desăvârșit!... Tot din acest mesaj a reieșit demnitatea pe care a avut-o părintele indiferent de vitregiile și de situațiile cu care s-a confruntat fiindu-le, în acest sens preoților, călugărilor și dascălilor mai tineri un adevărat exemplu de caracter și onestitate și, nu în ultimul rând, de probitate morală!... Cuvintele noastre sunt puține și neputincoase
PATRU ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREA CUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT GRAVIIL STOICA DE LA MĂNĂSTIREA ZAMFIRA – PRAHOVA ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_patru_ani_de_la_savarsir_stelian_gombos_1345721249.html [Corola-blog/BlogPost/355253_a_356582]
-
aștepta să fie îndeplinită în Sicilia. Iată, în zorii unei zile de vară, corabia care-i purta pe Artemios și pe Teodoros ajunse în portul Siracusa. Călătorii se bucurară la vederea portului cel mare, mulțumind Cerului că au scăpat de vitregiile mării. Nu stătură mult timp la Siracusa, ci plecară mai departe, în inima insulei, până se văzură undeva aproape de Muntele Etna, într-o zonă foarte pitorească. Aici se și apucară de lucrarea pentru care veniseră. Era, însă, mult mai greu
PROVIDENŢA (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1431410164.html [Corola-blog/BlogPost/359838_a_361167]
-
Alexandru Basarab către anul 1360 și numărând foarte mulți monahi de origine română, a fost supranumită multă vreme " Marea Lavră a Țării Românești". Trebuie să fie vorba - după cum spune (și) scriitorul Răzvan Codrescu - într-un articol, mai degrabă, sau de vitregia istoriei (care i-a împiedicat pe români să se unească într-un singur stat puternic și într-o singură biserică autonomă), sau de o anume măsură (discreție) a manifestărilor noastre în lume (care, de pildă, pe plan religios, ne-a
DESPRE SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 409 din 13 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_schitul_romanesc_prodromu_din_sf_stelian_gombos_1329139732.html [Corola-blog/BlogPost/356346_a_357675]
-
Strigând că nici de moarte nu-i e frică, încăleca pe cal ce-n luptă-l ducea. Biruitor dorind să se întoarcă, săruta sabia și cruce-și făcea. N-a pregetat nicicând să cârmuiască Moldova cu destinul greu încercat de vitregii în vatra strămoșească. Purtând renume de domn neînfricat. Când neputința, grav îl copleșește, venind din bătrâneți apăsătoare, Bogdan-Vodă, fiul, se-nvrednicește să țină țara în străvechi hotare. De timp răpus, cu tâmple-ncărunțite, din trup și-a înălțat suflet la
COMEMORAREA SFÂNTULUI VOIEVOD ȘTEFAN CEL MARE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1435785023.html [Corola-blog/BlogPost/343361_a_344690]
-
poporul român. Ed. Humanitas, București, 2005, p. 104) Pământul fiind țărâna sfântă botezată în sângele martirilor străbuni, iar Codrul care-i frate cu Românul este Dumbrava copilăriei sale, cerdacul îndrăgostiților, lăcașul nașterii, bunăstarea gospodăriei, Altarul divin, platoșa și scutul în fața vitregiilor dușmane, Vatra haiducilor, imnul poeților, toiagul bătrâneților, Aurul verde al tuturor generațiilor care au fost și vor mai fi sub soarele Vetrei Străbune. Și atunci? Cum să ne ciopârțim Pădurea? Cum să ne ucidem Codrul în sânul căruia ne-am
RĂSPLATĂ PENTRU TRĂDARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1452674802.html [Corola-blog/BlogPost/370452_a_371781]
-
ziuă, masculul dominant, își luă întreaga comunitate de păsări grațioase și se ridică în zbor, îndreptându-se spre lacul Mangalia, lac cu apă mică, cu hrană și cu adăpostul oferit de pâlcurile de stuf. Aici, ele se puteau adăposti împotriva vitregiei vremii și aveau ca hrană peștișorii amorțiți de apa înghețată. Întregul cârd ateriză pe luciul lacului, grupându-se spre mal. Apoi, începu pescuitul, afundându-și ciocurile în mâl și căutând moluște sau peștișori. Gerul strângea tare și vântul sufla cu
PLANSUL PUIULUI DE LEBADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Plansul_puiului_de_lebada_stan_virgil_1388576519.html [Corola-blog/BlogPost/365721_a_367050]
-
Acasa > Poezie > Cantec > ZÂMBETUL CE-L ȘTIE... Autor: Valerian Mihoc Publicat în: Ediția nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Voioasă-i mereu, căci nimic nu o dărâmă, Vitregia găsește tristețea-i cât o fărâmă, Cum pășește neplăcerea-i a și fost nășită, De nici negarea n-are cum a nu-i fi spășită. Am cunoscut-o prin net -e fată frumoasă, Este radiantă, este net prea luminoasă, Pe
ZÂMBETUL CE-L ŞTIE... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1422651154.html [Corola-blog/BlogPost/374263_a_375592]
-
rănilor primite, iar azi are loc înmormântarea. Suntem îmbrăcați în mare ținută, așa cum se cuvine la înmormântarea unui conducător erou. Ne fixăm coifurile din argint pe cap, iar pe umeri punem hainele de blană, care trebuie să ne apere de vitregia naturii. Sting focul din vatră. Nesupravegheat, acesta ar putea să cuprindă toată așezarea. La ieșire legăm bine fîșiile de piele cu care asigurăm ușa. Ne îndreptăm spre încăperea mare, acoperită, în care va avea loc ceremonia funerară. Totul este pregătit
TIMPURI ANCESTRALE (REVIZUITĂ) de ŞTEFANA IVĂNESCU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Timpuri_ancestrale_revizuita_stefana_ivanescu_1357326147.html [Corola-blog/BlogPost/342323_a_343652]
-
și se ridică în zbor, îndreptându-se spre lacul „Saturn”, lac situat la marginea Mangaliei, între stațiunile Saturn și Venus, lac cu apă mică, cu hrană și cu adăpostul oferit de pâlcurile de stuf. Aici, lebedele se puteau adăposti împotriva vitregiei vremii și aveau ca hrană peștișorii amorțiți în apa înghețată. Întregul cârd ateriză pe luciul lacului, grupându-se apoi spre mal. Apoi, începu pescuitul, afundându-și ciocurile în mâl și căutând moluște sau peștișori. Gerul strângea tare și vântul sufla
PLÂNSUL PUIULUI DE LEBĂDĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444382472.html [Corola-blog/BlogPost/343207_a_344536]
-
feriți de boli și bătrâneți grăbite pe oameni. Ca-n vremi străbune trec și astăzi puternici prin viață. Dar ața vremii se scurtează, le șoptește vântul și le cântă amintirea. Totuși... Îndărătnici, puținii rămași pe-aici se sting aproape în vitregii hibernale, după ce s-au copt și răscopt în fierbintele iulie, după ce au tânjit să poată strânge roada până să plece cocorul, ca s-adăpostească trunchi de foc și pară, pentru a lupta iarăși cu hainul viscol și a renaște printre
DARUL NATALIEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1482660342.html [Corola-blog/BlogPost/371705_a_373034]
-
bine, de valorile noastre naționale. Ca atare, “în cuvântările și chiar în pastoralele sale simțea ca o sfântă datorie de conștiință, să demaște pericolul ateismului și să-I prevină pe credincioși, pregătindu-i pentru o dârză și neînfricată rezistență în fața vitregiilor, ce veneau necontenit, din partea stăpânitorilor fără de Dumnezeu. Vânturile care bat - scria Episcopul, nu împrăștie niciodată grâul cel greu și curat ca aurul, nici nu scot din rădăcini stejarii cei puternici, ci doar arborii cei găunoși și scorburoși. În fața vânturilor care
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PR. DR. IOAN MIRCEA GHITEA, EPISCOPUL MARTIR DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960). MONOGRAFIE ISTORICĂ, EDITURA “ROMÂNIA ÎN LUME”, 2012, 410 PAG de STELIAN by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_pr_stelian_gombos_1358255786.html [Corola-blog/BlogPost/348844_a_350173]
-
a mulți ierarhi și a Patriarhului de atunci al Ierusalimului, Benediktos. Încă de la venirea noastră aici, ne-am propus inițierea unor lucrări de restaurare și înfrumusețare a lui. Obiectivul următor a fost redimensionarea lui, căci după 60 de ani de vitregii și de folosire, se cerea regândit ca funcționalități interioare și extins. În conse �cință, primind binecuvântarea patriarhală, din anul 1994, am început studierea acestui proiect, mai întâi cu un arhitect local, iar apoi, după in �cluderea zonei în centrul administrativ
ŢARA SFÂNTĂ – LOCUL CEL SFÂNT SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT – INTERVIU CU P.CUV. PĂRINTE ARHIM. DR. IERONIM CREŢU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi by http://confluente.ro/Tara_sfanta_locul_cel_sfant_spre_stelian_gombos_1343393885.html [Corola-blog/BlogPost/351415_a_352744]
-
răspundea de securitatea persoanei și anturajului regal. Mihai I, succesorul la tronul României Într-o atmosferă extrem de tensionată, în dimineața zilei de 6 septembrie 1940, Carol al II-lea a a semnat un manifest în care aprecia: „Azi, zile de vitregie nespusă îndurerează țara, care se găsește în fața unor mari primejdii. Aceste primejdii vreau, din marea mea dragoste pentru acest pământ în care am fost născut și crescut, să le înlătur trecând astăzi fiului meu, pe care știu cât de mult
Abdicarea lui Carol al II-lea. Istoria trenului care l-a scos din țară și a tentativei de asasinat by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102829_a_104121]
-
Într-o atmosferă extrem de tensionată, în dimineața zilei de 6 septembrie 1940, Carol al II-lea a semnat un manifest, Proclamația către Români, în care aprecia: „Azi, zile de vitregie nespusă îndurerează țara, care se găsește în fața unor mari primejdii, scrie istoriepescurt.ro. Aceste primejdii vreau, din marea mea dragoste pentru acest pământ în care am fost născut și crescut, să le înlătur trecând astăzi fiului meu, pe care știu
Cum a plecat din țară Carol al II-lea. Tentativa de asasinat asupra sa - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102240_a_103532]
-
preamărit de creștinii balcaiunați, Cunoscătorii păcii realizate de - ”Steaua Răsăriteană” , N-au mai văzut un alt 'liant de izbăvire pământeană! Pe când striga atât de tare "moldoveni confrați!" Avântându-se-n câmpii de lupte far'a lui aliați, Chiar din a vitregiilor climaterice de nu se auzea, Inima de român limba-i singură și-o potrivea..! Își iubea limfa, limba, neamul, nevoile din țară, Că nu era doar ceea ce moștenise într-o doară, Inima bătându-i pentru simțirea românească, Ceea ce nu se
ODĂ PRIMULUI UNIFICATOR! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1623 din 11 iunie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1433973042.html [Corola-blog/BlogPost/370265_a_371594]
-
un privilegiu. A fi regina unei țări interzise cinci decenii este, cert, un destin neobișnuit, dar nu este cel mai la îndemână cadou pe care ți-l poate face viața. Declarația Reginei Ana ilustrează de fapt sursa forței sale în fața vitregiilor vieții: luciditatea. Deși pare o fire spontană și plină de naturalețe, Majestatea Sa este un om calculat. Nu a făcut niciodată cheltuieli nesăbuite, a refuzat categoric să-și cumpere rochii sau bijuterii scumpe, a respins orice tentativă de a merge
Majestatea Sa Regina Ana împlinește 92 de ani () [Corola-website/Journalistic/101820_a_103112]
-
CARTE Autor: Valerian Mihoc Publicat în: Ediția nr. 1537 din 17 martie 2015 Toate Articolele Autorului Dintr-o întâlnire de ideatică substanță a rezultat o prietenie, iar dintr-o simpatie a ideilor s-a născut o carte... Poate că, niciodată vitregiile prin care vor mai fi nevoite să treacă cele două neamuri surori fiind ele una dincolo și alta dincoace de Prut, râul ce sigur n-ar fi dorit el să despartă... spre exemplu o așezare românească de una moldovenească - Ungheni
PREZENTARE DE CARTE de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1426594600.html [Corola-blog/BlogPost/363004_a_364333]
-
trupul celui ce-a izvodit nu numai icoane, dar mai cu seamă dragoste și mângâiere în sufletele atâtor semeni. Blând și smerit, arzând drept ca o lumânare în fața noianului de suferințe, și-a purtat Crucea cu răbdare și supunere, biruind vitregiile și prigoana, pentru a se înalța la ceruri de ziua ei. Nu știu dacă Parintele Sofian a aflat până la urmă Chipul Domnului. Dar știu că această neîncetată căutare ne-a lăsat pe noi sa zărim în fuga timpului, încă din
DESPRE PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_arhim_sofian_boghiu_.html [Corola-blog/BlogPost/371242_a_372571]
-
Românii din Ucraina reprezintă, ca mărime, a doua comunitate etnică, după cea rusă, în condițiile în care vitregia vremurilor i-a încercat din greu pe conaționalii noștri din țara vecină. Istoria a vrut ca românii din regiunile Cernăuți (nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și ținutul Herța), Odesa (sudul Basarabiei și Transnistria) și Transcarpatia (Maramureșul de Nord), astăzi în număr
Vechi probleme, noi realităţi () [Corola-website/Journalistic/296382_a_297711]