92 matches
-
să le audă cântând mulți dintre cei care au participat la aceste proiecte nu au supraviețuit abuzuri ale unor preoți reformați cred că cea mai bună definiție a ereziei este aceasta absolutizarea relativului și relativizarea absolutului prizonierii au fost victimele vivisecțiilor efectuate fără anestezie burton explică apariția zăpezii în orașul unde ia naștere opera unui inventator bătrân căsătoria reciprocă între conducătorii ei era un mijloc de supraviețuire o parte din români au aderat la revoluția burgheză maghiară zona este de asemenea
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
în cercetarea medicală. A respins orice prejudecată și s-a bazat numai pe experiment. Contrar contemporanilor săi, susținea ideea conform căreia evoluția ființelor vii se supune acelorași legi ale materiei (unitatea lumii materiale). Una din metodele sale de cercetare era vivisecția. Bernard susținea că progresul medicinei și necesitatea ușurării suferinței umane ar justifica suferința animalelor, care era puternic contestată chiar și de către soția sa. Aceasta (ca și fiica lor, de altfel) și-a manifestat în nenumărate rânduri indignarea. Cei doi s-
Claude Bernard () [Corola-website/Science/312695_a_314024]
-
ar justifica suferința animalelor, care era puternic contestată chiar și de către soția sa. Aceasta (ca și fiica lor, de altfel) și-a manifestat în nenumărate rânduri indignarea. Cei doi s-au despărțit, iar ea a devenit o luptătoare împotriva practicii vivisecției. Claude Bernard a fost primul (în 1865) care a observat că parametrii fiziologici ai corpului uman, precum temperatura, presiunea arterială etc., tind să-și mențină stabilitatea astfel încât organismul să se mențină în echilibru. Această proprietate a fost denumită ulterior de către
Claude Bernard () [Corola-website/Science/312695_a_314024]
-
cristalinului, un fel de seringă, pe care o retrăgea ușor pentru a îndepărta opacitatea acestuia. Cea mai mică eroare ar fi condus la orbirea pacientului. Ajuns la maturitate, datorită reputației câștigate, i se permitea să efectueze testări pe animale vii (vivisecții) sau pe cadavre (disecții). Printre obiectivele urmărite, putem enumera: studiul măduvei spinării și a funcționării rinichilor. Unul din animalele folosite cu predilecție era macacul ("Macaca sylvanus", o maimuță specifică Gibraltarului). Printre descoperirile sale, putem enumera: În ceea ce privește concepțiile sale, Galenus a
Galenus () [Corola-website/Science/312155_a_313484]
-
fost considerată la început de către membrii unității o „glumă”, de vreme ce autoritățile locale știau că în cadrul unității funcționa un gater. Printre persoanele folosite pe post de cobai umani s-au numărat copii, femei gravide sau femei în vârstă. Numeroase experimente și vivisecții au fost efectuate fără utilizarea niciunui anestezic, deoarece se presupunea că folosirea lor ar fi denaturat rezultatele sau pentru că nu era necesar, dat fiind faptul că victimele erau legate. În anul 2007, doctorul Ken Yuasa a mărturisit în ziarul "Japan
Unitatea 731 () [Corola-website/Science/310326_a_311655]
-
presupunea că folosirea lor ar fi denaturat rezultatele sau pentru că nu era necesar, dat fiind faptul că victimele erau legate. În anul 2007, doctorul Ken Yuasa a mărturisit în ziarul "Japan Times" că „Mi-a fost frică în timpul primei mele vivisecție, dar în cazul celei de-a doua mi-a fost mult mai ușor. Începând cu a treia oară eram dispus să o fac”. El a apreciat că cel puțin 1.000 de persoane, inculusiv chirurgi, au fost implicați în vivisecții
Unitatea 731 () [Corola-website/Science/310326_a_311655]
-
vivisecție, dar în cazul celei de-a doua mi-a fost mult mai ușor. Începând cu a treia oară eram dispus să o fac”. El a apreciat că cel puțin 1.000 de persoane, inculusiv chirurgi, au fost implicați în vivisecții în cadrul lagărelor din China continentală. Cercetătorii japonezi au efectuat teste asupra prizonierilor infectându-i cu ciumă, holeră, variolă, botulism și altele. Aceste cercetări au dus la producerea bomba cu bacili de defoliere și bombei cu purici, amândouă folosite la răspândirea
Unitatea 731 () [Corola-website/Science/310326_a_311655]
-
De asemenea, Plinius cel Batrân s-a făcut remarcat pentru cunoștintele sale privind plantele și animalele, fiind considerat unul dintre cei mai prolifici compilatori în domeniul zoologiei. În perioada elenistică, Herophilos din Calcedonia și Erasistrate din Keos, efectuând disecții și vivisecții, au reușit să aducă unele corecții teoriilor lui Aristotel din domeniul fiziologiei. Astfel, Herophilos consideră că sediul inteligenței se află în creier, nu în inimă, cum susținea Aristotel; conștientizează, de asemenea, legătura dintre sistemul nervos, mișcare și senzații. Herophilos și
Istoria biologiei () [Corola-website/Science/314484_a_315813]
-
organice. Ulterior, la sfârșitul secolului al XIX-lea, se descoperă enzimele, catalizatori ai reacțiilor biochimice — reacții complexe la care teoriile cineticii chimice vor putea fi aplicate abia înspre sfârșitul secolului al XX-lea. Fiziologi ca Claude Bernard au explorat (prin vivisecție sau alte metode experimentale) funcțiile fizice și chimice ale organismelor punând bazele endocrinologiei (domeniu care s-a dezvoltat rapid după descoperirea primului hormon, secretina, în 1902), biomecanicii, precum și studiului nutriției și digestiei. Importanța și diversitatea metodelor experimentale de studiu al
Istoria biologiei () [Corola-website/Science/314484_a_315813]
-
(1896) (titlu original "The Island of Doctor Moreau") este un roman științifico-fantastic scris de H. G. Wells. La data scrierii romanului, societatea europeană era preocupată de degenerare, comunitatea științifică britanică dezbătând pe larg problema vivisecției animalelor. S-au format grupuri de interese pentru a stopa problema: la doi ani de la publicarea romanului a fost creată Uniunea britanică pentru abolirea vivisecției. Cartea începe cu protagonistul, un gentleman din clasa superioară numit Edward Prendick, naufragiat pe ocean
Insula doctorului Moreau () [Corola-website/Science/321285_a_322614]
-
scrierii romanului, societatea europeană era preocupată de degenerare, comunitatea științifică britanică dezbătând pe larg problema vivisecției animalelor. S-au format grupuri de interese pentru a stopa problema: la doi ani de la publicarea romanului a fost creată Uniunea britanică pentru abolirea vivisecției. Cartea începe cu protagonistul, un gentleman din clasa superioară numit Edward Prendick, naufragiat pe ocean. Un vas aflat în trecere îl ia la bord, iar un bărbat pe nume Montgomery îl readuce la viață. Acesta îi povestește că vasul, încărcat
Insula doctorului Moreau () [Corola-website/Science/321285_a_322614]
-
interiorul complexului, fără a explica motivul. La un moment dat, Prendick își amintește că a auzit de Moreau, care fusese un medic londonez eminent înainte ca un ziarist să dea în vileag oribilele experimente pe care le făcea în domeniul vivisecției. În ziua următoare, Moreau începe să lucreze asupra unei pume, ale cărei urlete înfiorătoare îl determină pe Prendick să plece în junglă. În plimbarea sa, el dă peste un grup de ființe care par umane, dar au caracteristici porcine evidente
Insula doctorului Moreau () [Corola-website/Science/321285_a_322614]
-
dea un răspuns lămuritor. A doua zi, Prendick găsește descuiată poarta către interiorul complexului, descoperind o formă umanoidă care zace bandajată pe o masă. Imediat apare Moreau, care, șocat și furios, îl dă afară, Prendick fiind convins că doctorul realizează vivisecții pe oamenii și că el este următorul subiect. Fugind în junglă, este găsit de un om-maimuță care îl duce într-o colonie de ființe jumătate-om jumătate-animale. Conducătorul îl obligă să recite o litanie ciudată, numită Legea, care implică interzicerea
Insula doctorului Moreau () [Corola-website/Science/321285_a_322614]
-
ridică în slăvi pe Moreau. Când doctorul apare în colonie, Prendick fuge către ocean, în care plănuiește să se înece, pentru a nu deveni subiect al experimentelor. Prins de Moreau și de Montgomery, află că aceștia fac de unsprezece ani vivisecții care să permită transformarea completă a animalelor în oameni. Într-o zi, în timp ce se plimbă pe insulă cu Montgomery, Prendick găsește un iepure pe jumătate mâncat. Una dintre cele mai importante interdicții ale Legii o constituie mâncarea cărnii și gustarea
Insula doctorului Moreau () [Corola-website/Science/321285_a_322614]
-
Serena este capturată de titanul Barbarossa și pusă sub supravegherea lui Erasmus, un robot independent care încearcă să înțeleagă în amănunt oamenii, astfel încât mașinile gânditoare să le poată fi superioare în întregime. Din nefericire, metodele sale de studiu implică deseori vivisecții și torturarea sclavilor săi. Lui Erasmus îi place de Serena, la fel cum i se întâmplă și tânărului Vorian Atreides. Când Serena își dă seama că este însărcinată cu băiatul lui Xavier și, ulterior, îl naște pe Manion, Erasmus e
Dune: Jihadul butlerian () [Corola-website/Science/320729_a_322058]
-
la Procesul de la Nuremberg unde pentru a preveni ca în viitor să se mai întâmple așa ceva, s-au introdus Codurile de la Nuremberg. Medicii japonezi în Unitatea 731 (codul unității medicale care făcea cercetări medicale) au făcut un număr mare de vivisecții și experiențe, în principal asupra prizonierilor chinezi. Printre descoperirile științifice și tehnologice care au revoluționat industria militară pot fi amintite:
Noi tehnologii în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/328781_a_330110]
-
după o absență de 12 ani, pentru a-și anunța familia că urmează să moară. Gaspard Ulliel Cineastul canadian reia și de data aceasta tema sa de predilecție, familia disfuncțională. Filmul este un tratat clinic al nebuniei unei familii, o vivisecție a rătăcirii dragostei în favoarea ambiguității și resentimentului. Personajul principal nu lasă pe nimeni indiferent, iar acest al șaselea lungmetraj Camera de filmat scrutează privirile pierdute în gol, elanurile frânte, frustrările acumulate... Regizorul filmează de aproape surâsurile fugare sau gânditoare, reținerea
Marion Cotillard și Vincent Cassel în filmul lui Xavier Dolan, “Doar sfârșitul lumii” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105870_a_107162]