491 matches
-
Eugeniu a adăugat la prima carte a operei Cîntecul de reparație, scurtîndu-l și pe acesta și numerotîndu-l ca a doua carte. Această versiune începea cu o prefață în proză și cu o introducere de douăzeci și cinci de versuri, ambele dedicate regelui vizigot. Bibliografie. Ediții: MGH, Auctores Antiquissimi 14, 1905 (Fr. Vollmer); Poetae Latini Minores V, Teubner, Leipzig, 1914 (Fr. Vollmer); De laudibus Dei (F. Corsaro, Centro di Studi sull’Antico Cristianesimo, Catania, 1962); Les Belles Lettres I, 1985 (Louanges de Dieu, livres
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
barbari, într-o perioadă cînd provincia în care trăia Salvian însuși era supusă unor continue amenințări, poate fi și rezultatul unui moralism îngust, dar e posibil și ca atitudinea filobarbară a scriitorului să se înscrie în cadrul politic al epocii, regatul vizigot avînd, în acea vreme, mulți simpatizanți în Gallia. Sigur, Salvian aparține grupului de literați care, în loc să adopte o izolare totală față de barbari, își doresc să ajungă la o înțelegere cu aceștia, iar necesitatea de a menține autonomia Bisericii îl face
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
faimos atît pentru doctrina sa, cît și pentru viața ascetică; în perioada episcopatului său s-a întors deseori la Lerin, unde a avut grijă să mențină rigoarea vieții monastice. Datorită renumelui său, a fost însărcinat de împărat să trateze cu vizigoții care, conduși de regele Euric, invadaseră Gallia Narbonensis. însă în 477 cînd Euric a pus stăpînire pe această provincie, Faustus a trebuit să plece în exil, de unde s-a întors probabil după moartea regelui barbar, survenită în 485. Data morții
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
468 a fost numit în funcția de prefect al Romei. însă la puțin timp după aceea și pe neașteptate, el a fost desemnat episcop al orașului Arverna, astăzi Clermont-Ferrand, și în această calitate a trebuit să organizeze rezistența împotriva invaziei vizigoților în regiunea sa. în 474 însă, Euric, regele barbarilor, a cucerit Arverna și l-a întemnițat pe Sidonius. Eliberat cîțiva ani mai tîrziu, acesta s-a reîntors pe scaunul episcopal și a murit în 489. Producția literară a lui Sidonius
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
plan politic, unele dintre ele, ca acela al vandalilor din Africa și acela al ostrogoților din Italia, sînt distruse încă din prima jumătate a secolului al VI-lea în urma expansiunii bizantine promovate de împăratul Iustinian, astfel încît doar cel al vizigoților, în Spania, și cel al francilor rămîn intacte, în interiorul fiecăruia dintre ele se născuse o literatură pe care o putem numi „națională”, nu în sensul că ar exprima o idee de națiune precisă și specifică pentru țara respectivă (o idee
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
și să conducă el însuși, începînd din 499, o mănăstire. în 502 a devenit episcop de Arles și a rămas aici în ciuda ostilității pe care a trebuit s-o îndure în primii ani din partea lui Alaric al II-lea, regele vizigoților stabiliți în actuala Provence, care l-a trimis la Bordeaux. Cezar a fost însă reînscăunat ca episcop de Arles de către un sinod în 506; în 507, Alaric a fost înfrînt de Clovis și Arles a intrat în componența regatului francilor
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Gregorio di Tours e il suo tempo, Actele celui de-al XII-lea Congres despre spiritualitatea medievală, Todi, 1971; B. Vetere, Strutture e modelli culturali nella società merovingia. Gegorio di Tours: una testimonianza, Congedo, Galatina, 1979. IV. SCRIITORI DIN REGATUL VIZIGOT în raport cu celelalte regiuni ale Occidentului roman, Peninsula Iberică s-a bucurat de o relativă prosperitate în secolul al VI-lea; invazia goților în secolul al V-lea fusese fără îndoială opresivă și devastatoare, dar nu se asociase cu o persecuție
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
nu se asociase cu o persecuție propriu-zisă, așa cum se întîmplase în Africa, unde creștinii înduraseră prigoana vandalilor. Ca atare, treptat, consecințele ei fuseseră depășite și, dacă în secolul al V-lea și în prima jumătate a secolului următor în regatul vizigoților n-au apărut scriitori importanți, tocmai din cauza devastărilor provocate de invazie, începînd cu a doua jumătate a secolului al VI-lea, cultura vizigotă produce personalități, ale căror scrieri conțin motive și idei autonome și originale; producția literară a regatului vizigot
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
vizigoților n-au apărut scriitori importanți, tocmai din cauza devastărilor provocate de invazie, începînd cu a doua jumătate a secolului al VI-lea, cultura vizigotă produce personalități, ale căror scrieri conțin motive și idei autonome și originale; producția literară a regatului vizigot începe mai tîrziu, după cea din regatul franc, va continua cu energie și vivacitate pe toată durata secolului al VII-lea, cînd în Gallia și Italia se va lăsa tăcerea, și va constitui unul dintre elementele fundamentale ale culturii medievale
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
romano-vizigot sînt preocupați în secolul al VI-lea mai ales de religie și morală, spre deosebire de ceea ce s-a putut constata în Africa sau Italia. în cercurile hispano-creștine era resimțită ca o urgență de prim ordin convertirea la catolicism atît a vizigoților, cît și a populațiilor păgîne existente încă în acea regiune, ori, în fine, a iudeilor, foarte numeroși, care constituiau o comunitate bogată, activă și influentă. Convertirea vizigoților a avut și momente dramatice, cum s-a întîmplat cînd regele Leovigild, arian
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
era resimțită ca o urgență de prim ordin convertirea la catolicism atît a vizigoților, cît și a populațiilor păgîne existente încă în acea regiune, ori, în fine, a iudeilor, foarte numeroși, care constituiau o comunitate bogată, activă și influentă. Convertirea vizigoților a avut și momente dramatice, cum s-a întîmplat cînd regele Leovigild, arian, a trebuit să-l înfrunte pe fiul său, Ermenegild, convertit la catolicism, care se revoltase împotriva lui. Momentul era foarte periculos pentru regatul vizigot, avînd în vedere
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
și influentă. Convertirea vizigoților a avut și momente dramatice, cum s-a întîmplat cînd regele Leovigild, arian, a trebuit să-l înfrunte pe fiul său, Ermenegild, convertit la catolicism, care se revoltase împotriva lui. Momentul era foarte periculos pentru regatul vizigot, avînd în vedere și vecinătatea cu bizantinii care cuceriseră o mică parte din Spania de sud-est; era ușor de presupus că revolta lui Ermenegild fusese organizată în înțelegere cu dușmanii. Leovigild l-a asediat și l-a învins pe fiul
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
după moartea regelui arian, succesorul său, Reccared, s-a convertit în 589, iar Biserica Catolică din Spania s-a dezvoltat rapid și, în urma hotărîrilor celui de-al patrulea conciliu de la Toledo, din 633, și-a extins autoritatea și asupra regilor vizigoți și a stabilit o serie de canoane destinate societății spaniole. în același timp, s-a înregistrat o intensificare a activității literare a Bisericii, în care au fost implicați chiar și regii: regele Sesebut, de pildă, a fost un scriitor și
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
destinate societății spaniole. în același timp, s-a înregistrat o intensificare a activității literare a Bisericii, în care au fost implicați chiar și regii: regele Sesebut, de pildă, a fost un scriitor și un poet destul de cultivat. Prin urmare, convertirea vizigoților a fost un succes deplin al comunităților creștine din Spania și rezultatul activității lor energice. 1. Martin de Braga înainte de Isidor de Sevilia, cea mai însemnată personalitate din Spania a fost Martin de Bracara (astăzi Braga), care s-a născut
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
timpul botezului (Epistola ad Bonifacium episcopum de trina mersione): textul e interesant deoarece aflăm de aici că ritul catolic al triplei imersiuni de la botez, în numele celor trei Persoane ale Sfintei Treimi, era perceput de catolici ca o cedare față de ritul vizigoților arieni, căruia ei voiau să i se opună prin păstrarea ceremoniei tradiționale cu o singură cufundare; ne-a mai parvenit apoi un mic tratat Despre Paști (De Pascha), referitor la modalitatea de calcul a Paștilui. Folosind culegerile răspîndite în secolul
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
2. Leandru din Sevilia Printre scriitorii minori din Spania vizigotă îl putem aminti pe Leandru, originar din Cartagina, fratele mai mare al faimosului Isidor, episcop de Sevilia; Leandru a fost călugăr și a desfășurat o intensă activitate de convertire a vizigoților. El a fost sufletul conciliului din Toledo care a consfințit trecerea lor la catolicism ca urmare a convertirii regelui Reccared, în 589. Leandru fusese în 582 și la Constantinopol, unde îl cunoscuse pe Grigorie, care apoi avea să devină papă
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
de studiile erudite ale lui Isidor de Sevilia, mai precis de opera sa despre Bărbații vestiți. Bibliografie. Ediția: MGH, Auct. Antiquiss. 11, 1: Chronica Minora 2, 1, 1893 (Th. Mommsen). 5. Isidor de Sevilia Fără îndoială, dintre toți scriitorii regatului vizigot, cel mai important este Isidor de Sevilia, a cărui personalitate, încadrată în contextul culturii Spaniei vizigote, este emblema acesteia și constituie, în același timp, punctul de sosire al culturii precedente și momentul crucial al civilizației epocii sale; grație lui Isidor
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
cărui personalitate, încadrată în contextul culturii Spaniei vizigote, este emblema acesteia și constituie, în același timp, punctul de sosire al culturii precedente și momentul crucial al civilizației epocii sale; grație lui Isidor și autorității sale, respectate chiar și de regii vizigoți, cultura creștină din Spania s-a dezvoltat continuu pe toată durata secolului al VII-lea. Isidor s-a născut în jurul anului 560 într-o familie hispano-romană, așa cum dovedește numele tatălui său, Severianus; locul nașterii pare să fi fost Cartagina sau
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
proclamarea convertirii goților la catolicism, în 587-589, în cadrul conciliului de la Toledo. în 599, Isidor ocupă scaunul episcopal al Seviliei, ca succesor al fratelui său Leandru, și rămîne aici pînă la sfîrșitul vieții (636), bucurîndu-se de prietenia și de stima regilor vizigoți. Sigur de autoritatea sa, organizează al doilea conciliu provincial de la Sevilia în 619 și conduce marele conciliu de la Toledo din 633. Convertirea goților la catolicism a fost, nu încape nici o îndoială, un eveniment cu o semnificație majoră pentru istoria Spaniei
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Dar, odată așezați, s-au pomenit cufundați într-un ocean de civilizație și cultură greco-latină. Prinții burgunzi, vizigoți, ostrogoți și vandali din secolul al V-lea s-au contaminat repede. Unii erau deja mândri de relațiile lor cu romanitatea 11. Vizigoții, de exemplu, care se creștinaseră încă din secolul al IV-lea, se lăudau cu faptul că regele lor Alaric nu distrusese, din respect, în 410, Roma și că Athaulf, urmașul acestuia, se căsătorise cu Galla Placida, fiica împăratului Theodoric 12
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
urmașul acestuia, se căsătorise cu Galla Placida, fiica împăratului Theodoric 12. Că influența fusese profundă o dovedeau încercările repetate ale lui Athaulf de a reface Imperiul cu ajutorul goților și a se declara imperator; dar și faptul că, în continuare, regii vizigoți au apărat Roma de atacurile hunilor conduși de Attila 13. La fel și ostrogoții. Vreme îndelungată așteptaseră cuminți în Orient susținând sau chiar înrolându-se în legiunile romane; iar în 490, când împăratul Zenon le cere, ostrogoții lui Theodoric Amalul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Iberică și în Africa. În 476, Spania era împărțită între suebi și vizigoți. Însă existau zone întregi de populație romană care își ducea viața fără să aibă habar de apariția barbarilor. La aceasta s-a adăugat influența benignă a ostrogoților. Vizigoții au fost bătuți în 507 de către Clovis, dar au fost salvați de puternicul rege Theodoric. Ostrogotul Theudes a devenit regent și și-a stabilit capitala la Barcelona (până la moartea sa, în 548). Așa cum procedaseră în Italia, ostrogoții au readus regulile
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
devastările barbare - există o formulare categorică a lui Iordanes: Spoliant tantum non autem ut solent gentes in igne supporunt („Doar o jefuiesc, și nu îi dau foc, așa cum obișnuiesc alte neamuri”) (Getica, XXX, V, 156). Confirmări despre acest obicei al vizigoților apar la Sfântul Augustin (De civitate Dei, I, 1, XL) și la Paulus Orosius (Historiae adversus paganos, VII, 39, 45). Deci era un „obicei național”, nu un hatâr făcut Romei! 13. Sursa fundamentală este Orosius, op. cit., VII, 43, p. 559
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Coville, op. cit., p. 165. Într-adevăr, înlocuirea lui Odoacru cu Theodoric (în 493) nu a răvășit Italia, care a trăit în liniște până la moartea celui din urmă (în 526) și chiar după aceea. Tot așa, Euric, care a dus regatul vizigot la apogeu, i-a trecut coroana fiului său, Alaric al II-lea, în 484 în chip pașnic. Dar impresia cea mai puternică de pace a dat-o unificarea în 485 a celor două regate burgunde - Geneva și Lyon - de către Gundebad
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
parale în plus, descrie strigoii pe care-i vede și-i aude! Femeia rezistență, forță și cadență, are nasul pe ghivent și se tunde c-un patent, ronțăie sârmă ghimpată, doarme pe calea ferată, e scăpată de emoții când veniră vizigoții și-i la Roma vindecată de spaima de comeată, în fața dumneavoastră va fi înjunghiată și apoi reînviată! Prețul e mic circul e mare! Gospodari și domnișoare! Negustori și servitoare! Cine nu se grăbește rămâne în picioare! Intrarea nu e opt
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]