125 matches
-
să fi participat la ceremonia care a marcat începutul conducerii directe a împăratului. Următorii doi ani au fost ocupați de o campanie împotriva suebilor și de războiul împotriva vizigoților, în 438 Aetius a câștigat o bătălie importantă, dar în 439 vizigoți l-a învins și ucis pe generalul său Litorius și "foederati" săi huni. Aetius a revenit în Galia după ce Vetericus a stabilizat situația, învingându-i și obținând un tratat. La întoarcerea sa în Italia, a fost onorat cu o statuie
Flavius Aetius () [Corola-website/Science/299089_a_300418]
-
în cale Invazia hunilor în Galia s-a oprit la Câmpiile Catalaunice, la Chalons, în nord-estul Franței. Armata lui Attila a luptat împotriva forțelor conduse de fostul său prieten și aliat, generalul român Aetius, însoțit de trupele de alanii și vizigoți conduse de Theodoric. Attila a fost învins de generalul roman.Regele vizigoților, Theodoric, a murit ucis în lupta la comanda secretă a lui Aetius.Hunii s-au retras ca să se regrupeze.Anul următor, Attila a început invazia în Italia, îndreptându
Attila () [Corola-website/Science/299098_a_300427]
-
cu secol IX î.Hr., celții, fenicienii, grecii și cartagii au intrat în Peninsula Iberica, urmați de Republică Română, care a ajuns în secolul ÎI î.Hr.. Limba de acum a Spaniei, religia și sistemul juridic dăinuie din perioada română. Cucerita de vizigoți în secolul V d. Hr. și atacată de mai multe ori în 711 de maurii nord-africani islamici, Spania modernă a început să se formeze după Reconquista, eforturile de a-i elimina pe mauri, care au rămas aici până în 1492. În timpul
Istoria Spaniei () [Corola-website/Science/298458_a_299787]
-
Mai târziu, așezarea a devenit capitala Romei Aquitaniene, cu o mare înflorire în perioada Dinastiei Severane (Secolul al III-lea). În 276 a fost devastată de către Vandali. Alte devastări au fost provocate de aceeași Vandali în anul 409, apoi de Vizigoți în 414 și de Franci în 498, condamnând orașul la o perioadă de obscuritate. La sfârșitul secolului al VI-lea, orașul revine la titlul de "Scaun al țării" și ca arhiepiscopie a Regatului Merovingian a Francilor, dar puterea regală a
Bordeaux () [Corola-website/Science/307911_a_309240]
-
zonă. În 381, cu puțin timp înainte de moartea sa, Athanaric a fost primul rege barbar care a vizitat capitala Constantinopol. A încheiat un tratat de pace cu noul împărat Teodosie cel Mare (Flavius Theodosius), tratat prin care a obținut pentru vizigoți statutul de aliați oficiali ai imperiului. Astfel, poporul nou colonizat a primit o autonomie cum nu fusese niciodată permisă popoarelor supuse de romani. La câteva săptămâni a survenit decesul regelui vizigot, însă tratatul bilateral a rămas în vigoare până la moartea
Athanaric () [Corola-website/Science/302053_a_303382]
-
autonomie cum nu fusese niciodată permisă popoarelor supuse de romani. La câteva săptămâni a survenit decesul regelui vizigot, însă tratatul bilateral a rămas în vigoare până la moartea împăratului Teodosie, în 395. Pe planul politicii interne, în timpul domniei lui Athanaric, printre vizigoți au apărut tulburări din motive religioase, cauzate de împrejurarea că o parte a populației a fost convertită la arianism.. Liderul got Fritigern, dar și împăratul roman Valens erau aderenți ai acestui curent confesional. Continuator al credințelor și tradițiilor germanice păgâne
Athanaric () [Corola-website/Science/302053_a_303382]
-
Clovis nu a reușit să subjuge regatul burgund. Se pare că a câștigat cumva sprijinul armoricanilor în anii următori, deoarece aceștia l-au ajutat să înfrângă regatul vizigot de la Toulouse în Bătălia de la Vouillé (507), această victorie izolându-i pe vizigoți în Spania și adăugând cea mai mare parte a Aquitaniei regatului lui Clovis. El și-a stabilit apoi capitala la Paris, ridicând o biserică dedicată "Sfinților Petru și Paul" pe malul sudic al Senei. Din acea mare biserică a mai
Clovis I () [Corola-website/Science/303235_a_304564]
-
inițiale erau inversate, la începutul migrațiilor lor din secolul precedent, când cele două ramuri ale goților se aflau pe malurile Pontului Euxin. În realitate, studiul lingvistic al rădăcinilor lexicale dă o interpretare mai puțin prozaică celor doi termeni: cel de vizigot provine din "vizi" („înțelept”) și "got", respectiv termenul ostrogot provine din "ostro" („strălucitor”) și "got". În pofida acestor semnificații, semnificația tradițională, „goți din vest”, s-a răspândit, prin coruperea termenului, în limba germană, unde ea s-a impus sub forma de
Ostrogoți () [Corola-website/Science/302422_a_303751]
-
inițiale erau inversate, la începutul migrațiilor lor din secolul precedent, când cele două ramuri ale goților se aflau pe malurile Pontului Euxin. În realitate, studiul lingvistic al rădăcinilor lexicale dă o interpretare mai puțin prozaică celor doi termeni: cel de vizigot provine din "vizi" („înțelept”) și "got", respectiv termenul ostrogot provine din "ostro" („strălucitor”) și "got". În pofida acestor semnificații, semnificația tradițională, „goți din vest”, s-a răspândit, prin coruperea termenului, în limba germană, unde ea s-a impus sub forma de
Vizigoți () [Corola-website/Science/302423_a_303752]
-
Mela afirmă că era unul din cele mai importante orașe din provincia romană "Hispania Tarraconensis". Orașul a fost fondat de către romani în anul 137 î.Hr., pe situl unui fost oraș iberic, pe râul Turia. Orașul a fost ocupat apoi de către vizigoți, mauri sau aragonezi. Abdelazid, fiul lui Muzza, a cucerit orașul, și, nerespectând termenii capitulării, l-a pândărit. Rodrigo Díaz de Vivar ("El Cid") a recucerit pentru prima dată Valencia pe 15 iunie 1094, a transformat cele nouă moschei în biserici
Valencia () [Corola-website/Science/302941_a_304270]
-
păgâne. În 376, a adus coloniști vizigoți în Tracia, însă aceștia au migrat spre sud, în Grecia. Războiul a devenit iminent, iar nepotul lui Valens, Grațian, a adus trupe imperiale. Valens nu a așteptat ajutorul și a fost înfrânt de vizigoți în 378 la Adrianopol, unde a fost ucis. Goții au cucerit Europa de Est. Succesorul lui Valentian în Vest a fost fiul sau, Grațian, dar generalul Teodosiu I a deținut puterea politică, astfel Grațian l-a numit augustus al estului în 379
Dominat () [Corola-website/Science/299488_a_300817]
-
necesară și astfel treptat a fost asimilată de aristrocrațiile locale, ce erau cunoscătoare a limbii oficiale și interetnice - limba latină. După ce administrația romană a părăsit în 271 Dacia, ostrogoții s-au stabilit în stepele Ucrainei. Scindarea goților în ostrogoți și vizigoți a avut loc după ce armata romană i-a înfrânt la Naissus (Niș) în anul 269 în timpul domniei împăratului Claudius Gothicus Ca urmare, triburile gotice ajunse (pînă în 200 din Scandinavia) în nordul Mării Negre se aflau după 269 situate la est
Regate germanice () [Corola-website/Science/304224_a_305553]
-
aflate sub controlul strict al Romei erau coasta mediteraneană, o fâșie pornind de la Aurelianum (orașul Orléans de astăzi) în susul Loirei și una în josul Ronului. Istoricul Jordanes spune că Attila a fost momit de regele vandalilor, Gaiseric, să-i atace pe vizigoți. În același timp Gaiseric a încercat să semene vrajbă între vizigoți și Imperiul Roman de Apus ("Getica" 36.184-6). Câțiva autori contemporani oferă un motiv diferit: "Honoria", dificila soră a împăratului Valentinian al III-lea, era căsătorită de câțiva ani
Bătălia de pe Câmpiile Catalaunice () [Corola-website/Science/304235_a_305564]
-
pornind de la Aurelianum (orașul Orléans de astăzi) în susul Loirei și una în josul Ronului. Istoricul Jordanes spune că Attila a fost momit de regele vandalilor, Gaiseric, să-i atace pe vizigoți. În același timp Gaiseric a încercat să semene vrajbă între vizigoți și Imperiul Roman de Apus ("Getica" 36.184-6). Câțiva autori contemporani oferă un motiv diferit: "Honoria", dificila soră a împăratului Valentinian al III-lea, era căsătorită de câțiva ani cu senatorul Herculanus, loial Romei. Acest mariaj aranjat a ținut-o
Bătălia de pe Câmpiile Catalaunice () [Corola-website/Science/304235_a_305564]
-
ar fi devenit o amenințare mai gravă. Aetius l-a convins pe Thorismund să se întoarcă rapid acasă și să asigure tronul pentru el însuși, înainte ca frații lui să-l preia. În caz contrar, ar rezulta război civil printre vizigoți. Thorismund a revenit rapid la Tolosa (azi Toulouse) și a devenit rege fără nici o rezistență. Grigorie de Tours ("Historia Francorum", 2.7) susține că Aetius a folosit aceeași stratagemă ca să-și respingă aliații săi, franci, și să colecteze prada de
Bătălia de pe Câmpiile Catalaunice () [Corola-website/Science/304235_a_305564]
-
aflate sub controlul strict al Romei erau coasta mediteraneană, o fâșie pornind de la Aurelianum (orașul Orléans de astăzi) în susul Loirei și una în josul Ronului. Istoricul Jordanes spune că Attila a fost momit de regele vandalilor, Gaiseric, să-i atace pe vizigoți. În același timp Gaiseric a încercat să semene vrajbă între vizigoți și Imperiul Roman de Apus ("Getica" 36.184-6). Câțiva autori contemporani oferă un motiv diferit: "Honoria", dificila soră a împăratului Valentinian al III-lea, era căsătorită de câțiva ani
Bătălia de pe Câmpiile Catalaunice () [Corola-website/Science/304377_a_305706]
-
pornind de la Aurelianum (orașul Orléans de astăzi) în susul Loirei și una în josul Ronului. Istoricul Jordanes spune că Attila a fost momit de regele vandalilor, Gaiseric, să-i atace pe vizigoți. În același timp Gaiseric a încercat să semene vrajbă între vizigoți și Imperiul Roman de Apus ("Getica" 36.184-6). Câțiva autori contemporani oferă un motiv diferit: "Honoria", dificila soră a împăratului Valentinian al III-lea, era căsătorită de câțiva ani cu senatorul Herculanus, loial Romei. Acest mariaj aranjat a ținut-o
Bătălia de pe Câmpiile Catalaunice () [Corola-website/Science/304377_a_305706]
-
ar fi devenit o amenințare mai gravă. Aetius l-a convins pe Thorismund să se întoarcă rapid acasă și să asigure tronul pentru el însuși, înainte ca frații lui să-l preia. În caz contrar, ar rezulta război civil printre vizigoți. Thorismund a revenit rapid la Tolosa (azi Toulouse) și a devenit rege fără nici o rezistență. Grigorie de Tours ("Historia Francorum", 2.7) susține că Aetius a folosit aceeași stratagemă ca să-și respingă aliații săi, franci, și să colecteze prada de
Bătălia de pe Câmpiile Catalaunice () [Corola-website/Science/304377_a_305706]
-
fost responsabil pentru asasinarea lui Flavius Aetius. După asasinate, senatorul roman Petronius Maximus s-a proclamat împărat. Petronius, cu toate acestea, a fost ucis de un grup de romani imediat înainte de jefuirea vandală a orașului în 455. După jefuire, regele vizigot Theodoric al II-lea l-a proclamat ca împărat pe Avitus, comandantul militar roman în Galia. În schimbul sprijinului lui Theodoric, Avitus a fost de acord să permită vizigoților de a intra în Hispania controlată de suebi. Avitus, noul împărat, cu
Ricimer () [Corola-website/Science/312101_a_313430]
-
în 507. Francii au reușit să smulgă controlul Aquitaniei de la vizigoții, altfel Theodoric a fost capabil să învingă incursiunile lor. Realizările lui Thedoric au început să se destrame, chiar înainte de moartea sa. El și-a căsătorit fiica, Amalasuntha, cu regele vizigot Eutharic, dar Eutharic a murit în august 522/523, astfel încât nici o legătură de durată dinastică al ostrogoților și a vizigoților a fost stabilit. În 522, regele catolic burgund Sigismund și-a ucis propriul fiu, nepotul lui Theodoric, Sergeric. Theodoric s-
Theodoric cel Mare () [Corola-website/Science/308969_a_310298]
-
376,vizigoții au solicitat permisiunea de a pătrunde și a se stabili în imperiu datorită presiunii hunilor. Odată ce au primit permisiunea și au traversat fluviul, la sud, în Balcani, au început să jefuiască. În 378, forțele române sunt învinse de vizigoți în Bătălia de la Adrianopol, Valens fiind ucis și succedat de Teodosiu, ce a reunificat imperiul. În 395, la moartea împăratului Teodosiu, imperiul a fost divizat între cei doi fii ai săi, Arcadius luând partea de răsărit, iar Honorius luând partea
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
române de la Dunăre. După două decenii de lupte cu ostrogoții până la moartea lui Ermanaric, ostrogoții s-au refugiuat la sud de Dunăre, iar hunii s-au impus ca factor politic decisiv la frontierele imperiului. În toamna 376, o parte dintre vizigoți s-au refugiat la sud de Dunăre, fiind urmați și de ostrogoți. În calitate de "foederati", vizigoții s-au stabilit în Moesia, unde foametea și impozitele i-au făcut să se răscoale sub conducerea lui Frithigern în 377. Pe 9 august 378
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
lui Frithigern în 377. Pe 9 august 378, vizigoții au înfrânt armata română în Bătălia de la Adrianopol, unde a fost ucis însuși împăratul român de est, Valens. Noul împărat, Teodosiu, a încercat să reprime răscoală și i-a alungat pe vizigoți la nord de Dunăre și i-a așezat pe ostrogoți că foederati în Pannonia, în 380, si pe vizigoți în Moesia, în 382, fiind acceptați oficial în imperiu, primind statut semiautonom, pământuri și obligația plății taxelor, precum și programe de instruire
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
fost ucis însuși împăratul român de est, Valens. Noul împărat, Teodosiu, a încercat să reprime răscoală și i-a alungat pe vizigoți la nord de Dunăre și i-a așezat pe ostrogoți că foederati în Pannonia, în 380, si pe vizigoți în Moesia, în 382, fiind acceptați oficial în imperiu, primind statut semiautonom, pământuri și obligația plății taxelor, precum și programe de instruire pentru a se înrola în armată română. În 399, sub conducerea lui Alaric I, vizigoții luptau deja în soldă
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
conducerea lui Respendial, s-a alăturat vandalilor care i-au urmat până în Spania, în [[409]]. Alții au rămas în regiunea Ronului, lângă Vălence, sub conducerea regelui Sambida. Au fost încartiruiți pe cursul mijlociu al Loarei pentru a-i opri pe vizigoți și pe huni. Au intrat în Spania în 409, în regiunea Vendome, iar în [[411]], au primit Lusitania și Carthaginiensis. În [[418]] și-au pierdut independența din cauza vizigoților trimiși de români împotriva acestora. Resturile alanilor s-au aliat cu vandalii
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]