34,906 matches
-
o hologramă(pseudo?) a capodoperei lui Cervantes: Don Quijotte de la Mancha, cel ce - în căutarea himericei sale iubite: Dulcineea del Toboso - nu se dă în lături nici de la a se lansa într-un turnir cu morile de vânt, care în viziunea sa sunt uriași amenințători chiar prin dimensiunile lor ieșite din comun. Totodată, prin setea de absolut, prin ,,o călărire în zori’’, alta în seară, în amurg și în miez de Lună Nouă, și prin foamea - fizică, metafizică - de cunoaștere, albumul
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-albumul-liric-fiind-365-1-iconosonete-de-theodor-rapan/ [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Portret > DESPRE DUHOVNICIE IN VIZIUNEA PARINTELUI TEOFIL PARAIAN... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 231 din 19 august 2011 Toate Articolele Autorului Despre concepția Părintelui Arhimandrit Teofil Părăian cu privire la Părintele duhovnicesc și importanța acestuia în viața creștinului ... Înainte de a intra în subiectul propriu-zis vom
DESPRE DUHOVNICIE IN VIZIUNEA PARINTELUI TEOFIL PARAIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_duhovnicie_in_viziunea_parintelui_teofil_paraian_.html [Corola-blog/BlogPost/364716_a_366045]
-
vor birui”!... Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească! Veșnică să-i fie pomenirea! Amin! Cu aleasă prețuire și multă recunoștință, Drd. Stelian Gomboș - Consilier la Secretariatul de Stat pentru Culte din cadrul Guvernului României. Referință Bibliografică: Despre duhovnicie in viziunea Parintelui Teofil Paraian... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 231, Anul I, 19 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Stelian Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
DESPRE DUHOVNICIE IN VIZIUNEA PARINTELUI TEOFIL PARAIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_duhovnicie_in_viziunea_parintelui_teofil_paraian_.html [Corola-blog/BlogPost/364716_a_366045]
-
recent sau este o reacție întârziată la ceva rămas în subconștient, aparținând unui cutremur lăsat de izbeliște, cu sau fără bună știință și manifestat, fără intervenția subiectului, pe principiul fizic al remanenței, ca cea magnetică, să zicem. Pare o aiureală viziunea mea dar, fără să vreau, sunt sclavul vechii mele profesii, de inginer de cercetare. Ar fi trebuit să-ți pun eu această întrebare. De ce?! Pentru că în vasta mea experiență de viață nu am reușit să ies din impas și poate
BORIS DAVID (III) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424698077.html [Corola-blog/BlogPost/383015_a_384344]
-
secat de dragostea de frate, cu libertate pe gustul nostru, de neam vechi și mândru. Vorba versului, ,,Asta ți-o doresc !...” Dar tu nu m-ai întrebat doar ce îmi doresc eu pentru viitorul României, ci cum văd acest viitor. Viziunea mea privind viitorul României pleacă inerent de la prezentul umilitor pe care-l trăim. Să ai în mână ”Revoluția de la Timișoara” și s-o deturnezi, cât ai bate din palme, să înscenezi evenimentele de la București, pentru a urma nu numai ambiția
BORIS DAVID (III) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424698077.html [Corola-blog/BlogPost/383015_a_384344]
-
Lumii Democrate, împotriva tuturor principiilor democrației. O țară cu o industrie distrusă de aberațiile unui Petre Roman, transformată într-o Grămadă de Fier Vechi, cu o libertate iluzorie de gândire strașnic păzită de fosta, dar aceeași securitate. Emilia Țuțuianu:O viziune deloc optimistă, încurajatoare... Boris David: Din păcate, mă fac să pierd speranța într-o Românie precum cea dorită. Drumul mă obligă să întrevăd un viitor deloc roz. O colonie subjugată economic. Primele mișcări au fost, se pare, făcute. Sumbră încheiere
BORIS DAVID (III) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424698077.html [Corola-blog/BlogPost/383015_a_384344]
-
în contextul în care actorul ori comediantul e oarecare și crede însuși că e actor sau comediant, deși știe că nu e! Există actori care speră că au de vânzare cerul spiritului, după cum există și public derutat care are o viziune întoarsă a scării. Realitatea dovedește că o scară nu se poate așeza cu spițele mici jos și cele mari sus, pentru că se răstoarnă! În cazul actorului Teatrului de Revistă „Constantin Tănase” din București și directorului acestuia, Vasile Muraru, scara stă
VASILE MURARU. PROTAGONIST AL UNUI SCURTMETRAJ CUCERITOR DE LAURI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1417751898.html [Corola-blog/BlogPost/371926_a_373255]
-
vestică, cu toate avantajele sale, are un defect cardinal: mereu judecă faptele după ,,concluzia lor logică”. Acest lucru tinde să promoveze forme de extremism intelectual sau înțelegere trunchiată la persoanele fără o experiență de viață variată, pentru a susține o viziune lărgită. Consecința unei astfel de raționalități este, aproape de fiecare dată, o minte excesiv de sofisticată sau culturalizată, care se inchide singură în artificialitatea sistemelor raționale. Semnele ei sunt rigiditatea principiilor, gustul pentru categorii și absolut etc. Printr-un conceptualism excesiv de ordonat
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
spațiul public legată de faptul că, pentru umanitate, efectele negative ale terorismului contemporan vor căpăta, practic, un caracter de banalitate în viitorul apropiat (banalitate la care contribuie din plin și selecția mediatică a evenimentelor sângeroase) nu reprezintă altceva decât o viziune reducționistă asupra unui fenomen periculos, anume acela de a se ajunge în punctul de acceptare a crimei de către comunitatea globală ca pe o formă de „normalitate” existențială. După cum se știe, explorând cronologic firul istoriei, creionarea oricărui construct planetar antisocial, fundamentat
GLOBALIZAREA, UN MODEL EŞUAT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1460208777.html [Corola-blog/BlogPost/380924_a_382253]
-
de acțiune au fost diferite. De ce răul a constituit tot timpul piatra de mormânt trântită asurzitor peste sufletul zbuciumat al istoriei lumii?!... Din simplul motiv că niciodată nu ar fi adus beneficii imediate (de putere personală și financiare) lipsiților de viziune pozitivă conducători ai planetei Pământ un proiect generos de pace globală, din structura căruia controlul abuziv și sclavizarea forțată a Ființei umane ar fi dispărut, bineînțeles, definitiv. Căci, dominați de foarte multe neajunsuri lăuntrice, printre care și cel neostoit al
GLOBALIZAREA, UN MODEL EŞUAT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1460208777.html [Corola-blog/BlogPost/380924_a_382253]
-
înspre istoria recentă a Europei secolului XX, merită să facem trimitere la atitudinea generalului Charles de Gaulle, care adopta, la vremea respectivă, o poziție singulară, dar fermă, în privința supranaționalității ca atare și a instituțiilor de acest gen, ambele neconsonante cu viziunea fostului președinte francez despre suveranitate națională. După atâția ani, se poate observa cu relativă ușurință un fenomen de o evidență clară, ce are în vedere ca acestei noțiuni fundamentale (suveranitatea națională) să i se reconfigureze definiția specifică prin mijloace felurite
GLOBALIZAREA, UN MODEL EŞUAT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1460208777.html [Corola-blog/BlogPost/380924_a_382253]
-
acești oameni arată imaginea unei Românii care merge înainte. Îi scoatem în față, le facem portretele, îi prezentăm pentru ca alții să își găsească inspirația în exemplele lor. De la ei vei învăța cum să faci un business, vei vedea ce înseamnă viziune, inovație și dorința de a reuși. După patru ani în China, Andreea Batros, 31 de ani, a pornit de curând, împreună cu prietena ei Flavia Scînteanu, 26 de ani, o afacere cu covoare din lână realizate manual, sub marca „Dare to
GENERAȚIA B. Andreea și Flavia vând covoare „hand-tufted”: lână din Noua Zeelenda, muncitori chinezi și design 100% românesc by https://republica.ro/generatia-b-andreea-si-flavia-vand-covoare-zhand-tufted-lana-din-noua-zeelenda-muncitori-chinezi-si-design [Corola-blog/BlogPost/338578_a_339907]
-
o lume nesi¬gură ca a noastră, în care trăiesc oameni cu simță¬minte de tot felul. Știm că mulți dintre noi nu au capacitatea de a înțelege și de a trăi iubirea, iar cei răi au cu siguranță o viziune greșită despre acest sentiment dumnezeiesc. Se spune că iubirea este o necesitate vitală pentru omenire și niciun efort nu este prea mare pentru a o păstra, iar pierderea ei ucide în noi bucuria de viață pentru o perioadă de timp
IUBIRI...ȘI IUBIRI de SILVIA KATZ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 by http://confluente.ro/silvia_katz_1470166448.html [Corola-blog/BlogPost/364785_a_366114]
-
părerea ta personală ? Tu, cum crezi că au dispărut copiii, în realitate ? întrebă Cornelia. În niciun caz nu au călătorit pe sub pământ, pentru a ieși apoi la suprafață, ca în minunata poveste a Fraților Grimm. Scriitorii, de obicei au o viziune idealistă a tot ce se întâmplă în realitate și caută ca urmare, un sfârșit fericit în povești. - Sunt la fel ca și tine, Cornelia, spuse Roland. -Într-adevăr , ca și mine, întări Cornelia spusele interlocutorului său. - Unii spun că povestea ar
FRAGMENT DE ROMAN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1470006193.html [Corola-blog/BlogPost/382539_a_383868]
-
care mi se par mai reușite și lasă mai multă deschidere. Acestea ar fi textele 1, 67, 79, 121, 312, 317 și 365. La primul dintre ele aș insista puțin, fiindcă acea deschidere de care vorbeam îmi permite o altă viziune, nu neapărat diferită: „cel ce ocolește suferința / moare încet pentru că nimeni și nimic / nu poate ocoli atingerea” (p. 7). Și totuși, conștient sau nu, omul caută eliberarea de suferință, dar, fără a o cunoaște, nu are cum să fie eliberat
GEORGE PAŞA DESPRE CARTEA;VITRALII PE UN INTERIOR SCOROJIT, DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 by http://confluente.ro/teodor_dume_1459697413.html [Corola-blog/BlogPost/381086_a_382415]
-
aceeași deschidere spre înțelegere: „a fi OM înseamnă să ai suflet de floare” (p. 29). Adică să te deschizi, să dăruiești oamenilor mireasma sufletului tău, conștient că în trecerea ta fulgurantă aceasta este singura compensație a veștejirii. Aforismul 121 aduce viziunea din ”Moartea, un fluture alb”, de fapt o „recăutare a tonului”: „moartea, o zbatere de fluture devorat / de dangătul straniu / al unui clopot” (p. 40). De fapt, dincolo de mai multe definiții date unor concepte: moartea, iubirea, ura, invidia, durerea, suferința
GEORGE PAŞA DESPRE CARTEA;VITRALII PE UN INTERIOR SCOROJIT, DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 by http://confluente.ro/teodor_dume_1459697413.html [Corola-blog/BlogPost/381086_a_382415]
-
Istoria Bisericească, și cursuri de Liturgică și Pastorală. Respectat și iubit de studenții săi pentru stilul său oratoric și exprimarea vie și spirituală a ideilor, Părintele Alexander Schmemann a rămas în amintirea celor ce l-au văzut și ascultat datorită viziunii sale asupra culturii contemporane a vieții Bisericii și a Liturghiei. Pentru el „Religia a devenit sinonimă cu o sobrietate, incompatibilă cu bucuria“ În toate prelegerile sale, Părintele Profesor Alexander Schmemann a căutat să adâncească înțelegerea Ortodoxiei, pe care a văzut
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
seca inima ori să slujim idolilor ... Pentru un emigrant care nu a văzut niciodată țara de origine a părinților săi, sentimentul dorului de „acasă“ era unul foarte intens. În discuțiile cu Soljenițân, Alexander Schmemann nu a fost de acord cu viziunea naționalistă a acestuia, care avea ca motto cuvintele „doar Rusia“, propunând o altă perspectivă: „Iisus Hristos nu a avut o casă a Lui nu pentru că ar fi disprețuit bucuriile simple - a avut și El o copilărie, o familie, o casă
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
găsite în acesta din urmă, după ce-l vom fi citit cu rezerve și îi vom fi corectat excesele, numeroase înțelesuri profunde din care vom avea mult de câștigat ... Concluzii finale și încheierea Așadar, importanța și semnificația Euharistiei (inclusiv în concepția, viziunea și opera Teologului Alexander Schmemann) sunt fundamentale și maxime pentru viața omului, pentru viața lumii, căci ea este unirea cea mai înaltă care se poate realiza între om și Domnul nostru Iisus Hristos, cu Dumnezeu, în Împărăția Sa. Dumnezeiasca Împărtășanie
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
Iași, 1992; - C.Rădulescu-Motru, Timp și Destin. Fundația Pentru Literatură și Artă-1940; - Lucian Blaga-Diferețialele divine. Aspecte antropologice. Ființa istorică. Ed. Humanitas, București, 1997; - Corneliu Zelea Codreanu -Cărticica Șefului De Cuib, Ediția a 13-a, București; - Maciej Bielawski-Părintele Dumitru Stăniloae, o viziune filocalică despre lume. Trad. diac Ioan I. Ică.Jr., Ed. Deisis, Sibiu, 1998; - Centenar Pr. Dumitru Bălașa (1911-2011). Ed. Petrescu, Rm. Vâlcea, 2011; - Martiri pentru Hristos, din România, în perioada regimului comunist. Ed. I.B.M. al B.O.R., București, 2007; - Vasile
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1414679415.html [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
Sunt evidente aceste clasificări în povestirea Cometa cu plete, în care o expediție și-a stabilit tabăra într-o zonă montană înaltă, dar încă de la început te afli într-un spațiu imaginar în care Marian, sub înrâurirea magică, își desfășoară viziunile ca într-un univers paralel. „Era ca o incinerare. Pasărea ca purpura, ca focul verii în priviri, și cu stea luminoasă în frunte, lăsa să se reflecte în aripile ei, soarele. Acum ca niciodată, astrul coborî mai aproape, până doborî
ELISABETA IOSIF- GLOBUL DE CRISTAL de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1428291389.html [Corola-blog/BlogPost/348683_a_350012]
-
sa, într-o balansare onirică realizată cu măiestrie. Această povestire cumulează o paletă diversă de mijloace stilistice și un inventar complet cu trăsăturile fantasticului literar. Visul pentru Tomas, prietenul din copilărie, presupune anticipația, este un semn prevestitor. Comunicarea transmentală, prin viziunea spațiului propice întâmplării, terenul de tenis, ține de mutația metafizică necesară relevării imaginarului: „A doua zi, m-am dus din nou pe terenul de tenis, Tomas juca așa de absorbit, fără să mă observe. Fata îi spuse iar ceva la
ELISABETA IOSIF- GLOBUL DE CRISTAL de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1428291389.html [Corola-blog/BlogPost/348683_a_350012]
-
cinematografică franceza; cea de-a doua ediție a abordat, timp de trei sesiuni, avangarda sovietică; ediția a treia se ocupă, într-o sesiune unică, de avangardele germană și olandeză. *** Artiști: Walter Ruttmann, Carl Mayer, Joris Ivens, Mannus Franken Concept și viziune curatoriala: Igor Mocanu Organizatori: Cinemateca Eforie - Arhiva Națională de Film a României În numărul 6 pe octombrie 1928 al revistei unu, pe ultima pagină, citim: „Simfonia marei Capitale. Vedeți-l la unul din cinematografele de pe Bulevard”. Aceasta e prima și
EDIŢIA A III-A de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Igor_mocanu_avangarda_revizi_igor_mocanu_1384759439.html [Corola-blog/BlogPost/368575_a_369904]
-
în sine, poate face abstracție de bibliografie, dar un roman - istoric se adaugă izvoarelor cercetate. Considerând Destinul Neamului Dacoromân, ales de Dumnezeu ca o „predestinare” a mesianismului ortodox și a vocației hristico-jertfitoare, Călin Kasper își îngăduie să vorbească despre unele viziuni ale povestitorului, viziuni fundamentale ale împlinirii Românilor, viziuni ce se regăsesc împletite în cele trei capitole ale cărții, astfel: Capitolul I-Memorii și amintiri, adună un buchet de 51 de referiri și interpretări... * Academia de la Aiud: „Eu mi-s țăran
EDITURA VIRTUALĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1423573438.html [Corola-blog/BlogPost/380963_a_382292]
-
face abstracție de bibliografie, dar un roman - istoric se adaugă izvoarelor cercetate. Considerând Destinul Neamului Dacoromân, ales de Dumnezeu ca o „predestinare” a mesianismului ortodox și a vocației hristico-jertfitoare, Călin Kasper își îngăduie să vorbească despre unele viziuni ale povestitorului, viziuni fundamentale ale împlinirii Românilor, viziuni ce se regăsesc împletite în cele trei capitole ale cărții, astfel: Capitolul I-Memorii și amintiri, adună un buchet de 51 de referiri și interpretări... * Academia de la Aiud: „Eu mi-s țăran, așa cum au fost
EDITURA VIRTUALĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1423573438.html [Corola-blog/BlogPost/380963_a_382292]