154 matches
-
Eisenstein care asociază, în film, imagini disparate, pentru a comunica sensuri cinematografice puternice. Dincolo de importanța pe care angajamentul activ al privitorului o are în interpretarea narativă a imaginii statice, Suzanne Lewis descoperă la Pacht forța și strategiile prin care structurile vizualității orientează percepția privitorului. Ea nuanțează aceste aspecte prin analiza modului în care dipticul Patimile Sfântului Edmund influențează receptarea vizuală. Perechea pivotantă de imagini subliniază trecerea de la un moment la altul, mișcarea dintr-un loc în altul, cauza și efectul și
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
și să-i recunoască victoria. În imaginea din dreapta, regele anglo-saxon răspunde solicitării lui Ingvar, cu un refuz care-l expune martirizării. Companion to Medieval Art. Romanesque and Gothic in Northern Europe, Oxford, Blackwell Publishing Ltd., 2006, p. 90. Narațiunea în vizualitatea victoriană În accepția lui Raymond Lister, pictura narativă are o istorie îndelungată. Dacă termenul este suficient de extins, originile ei se găsesc în picturile rupestre din Lascaux și în alte manifestări vizuale care nu sunt decât imagini narative ale omului
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
în picturile rupestre din Lascaux și în alte manifestări vizuale care nu sunt decât imagini narative ale omului plecat la vânătoare în căutarea hranei sau care prezintă evenimente din viața oamenilor în toate timpurile. În Victorian Narrative Paintings , Lister abordează vizualitatea victoriană cu poveștile, ideile și anecdotele ei, reprezentate de oamenii, vestimentația, decorurile, morala, comedia sau patetismul unui timp care exprimă o vârstă istorică și comunică, în mod particular, condiția acestei vârste. Lister observă că pictura victoriană selectează, printre altele, figura
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
William Power Frith și care se simte respectabil și în siguranță, convins că astfel de lucruri nu i se pot întâmpla. El mai notează faptul că pictura narativă victoriană reține dramatismul, patosul și autenticitatea ca pe niște ingrediente specifice ale vizualității narative. Lister selectează și descrie în cartea sa, șaizeci de imagini pe care le consideră reprezentative pentru genul narativ pictural. El crede că adevărurile sau minciunile din aceste imagini se referă la adevăruri sau minciuni, așa cum erau văzute atunci, de
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
serii de ilustrații didactice ca The Rake’s Progress de William Hogarth sau The Bottle și The Drunkard’s Cildren de George Cruikshank în care analogia cu textul este mai puternică decât în imaginile uniepisodice. Pe lângă elementele comune romanului și vizualității, Thomas mai semnalează interesul picturii narative pentru fizionomie și aspectul exterior, care constituie trăsături definitorii ale personajului pictat, așa cum se întâmplă în The Blind Fiddler și The Village Holiday de David Wilkie, unde trăsăturile și gesturile trimit, în mod explicit
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
foarte rar, în scene de bătălie, femeile sunt plasate în spatele zidurilor de apărare, jelind, răvășite de spaimă și durere în urma înfrângerii devastatoare sau sunt în prizonierat, își protejează copiii și oferă hrană și apă altor prizonieri. Toate aceste ipostaze ale vizualității selectate de Bahrani arată că arta, deși tributară în destulă măsură marilor narațiuni ale lumii mesopotamiene, nu atribuie feminității numai roluri tradițional recunoscute și nu favorizează numai dezvoltarea narațiunilor despre pasivitatea ei. Ele arată, de asemenea, că secvențele basoreliefale: . În
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
epică și continuă din contribuțiile lui Carl Robert și Franz Wickhoff. Este observat paralelismul abordărilor din Victorian Narrative Paintings de Raymond Lister și Victorian Narrative Painting de Julia Thomas. Este prezentat modul în care Zainab Bahrani și Julia Thomas conectează vizualitatea cu unele aspecte ale feminității. Sunt expuse modurile în care Mark Stansbury O’Donnell și Emma Kafalenos valorifică funcția narativă. Este descrisă maniera în care Lucia Corrain și Anne Beyaert demonstrează, în Ateliers de sămiotique visuelle, că în textele plastice
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
ever ready to reduce the male to boy and infant". 165 Camille Paglia, op.cit., p. 20. Paglia sancționează, de pildă, pe Freud, care a privilegiat elementul lingvistic în explicarea psihicului, pentru a evidenția, în schimb, rolul major al imaginii, al vizualității; ca atare, el înțelege prin "personalitate" principala "proiecție occidentală despre realitate", ce reprezintă "condensarea sexului și a psihicului, dincolo de realitatea curentă". Vezi și Ioan Petru Culianu (Eros și magie în Renaștere, ed. cit.), care a arătat motivele abolirii fantasticului o dată cu
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
peste umăr și eu / Mi-l legănam fericită în rând cu băieții..." Îndărătul acestei atitudini degajate acționează însă o feminitate de penumbre, vibrația frustă în fața lucrurilor, un "nu știu ce" șăgalnic dând culoare substantivelor și verbelor. Toate simțurile colaborează intensiv, făcând ca vizualitatea (generatoare de miraje), auzul (captând chemări de dincolo de discursiv), senzațiile odorifere, tactile și termice (vizând miresmele, "obrazul gutuilor", zăpezile) să sugereze sensuri neașteptate. Un "cer firebinte", estival, "începe din creștetul spicelor"; "Măduva surâsului mi-e caldă"; "E-n aer miros
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
mereu la picioare (...) mă sui / Pe scara mea de noduri, în cer // Iar când mă uit în jos / în ude oglinzi / îmi strevăd slăbiciunile. / Dar și puterea: / Cine se măsoară cu mine, moare / (...) mă bate / vântul. / Însă nu mă îndoi". Vizualitatea, necontenit productivă, stă la originea reacțiilor ei intime. O natură tonică se lasă citită în diverse chei: "Soarele lărgește cerul". Moartea e "ca o stea morgană" părere deci! Pâraie ropotitoare "lasă să se-audă-n mine doar puterea vieții, verde"; "brazi bătrâni
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
de scenografie unde funcționam ca profesor invitat. Pentru a putea să îmi continui activitatea acolo, trebuia să obțin titlul de doctor. Maestrul a fost cel care mi-a fost îndrumător și mai ales cel căruia îi datorez titlul lucrarii mele. Vizualitatea spectacolului de operă între clasic și modern. O temă foarte dificilă, dar dumnealui a fost mereu alături de mine cu sugestii foarte pertinente și am reușit să finalizez o lucrare destul de complexă. Îi mulțumesc pentru asta. În afară de toate aceste lucruri profesionale
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
un spectacol cu o scenă goală, cu doi actori rămași singuri în hăul întunecat al scenei, după multe ore de la sfârșitul unei reprezentații". M-a privit, a zâmbit și a zis: "Încercăm". Există un mare risc în spectacolul meu, pentru că vizualitatea reprezentației se naște și se întreține doar prin jocul actorilor, prin acea partitură de interpretare care cuprinde universul teatrului...deriziunea și magia lui, burlescul și tragicul, dureros de vital, în dezinvoltura neliniștitoare. Spectacolul nostru trebuie să caute fațetele multiple, plurifocale
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
poetica realismului, dominat de visul obiectivității și pretenția de a restitui o amprentă credibilă a lumii, în reflectare proprie. Imaginea (materială, exprimare a vizibilului), cum și obiectul furnizează artistului, în secolele realismului, modele ale neutralității și obiectivității, saturînd cu gustul vizualității discursul reprezentativ. Că avem de-a face cu un sistem, complicat estetic dincolo de postulatele antice ut pictura poesis / mimesis, o afirmă consecvența raporturilor narațiunii cu "imaginea lizibilă"vizibilă în construcție și inteligibilă în structura de profunzime a discursului romanului. Poetica
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
o sumă de iluzii care sunt direct sesizabile și demascabile de luciditate. Cei pentru care lumea este exterioară, oferindu-le doar o obiectivitate rece, trăiesc indiferent, viața fiind pentru ei o sumă de ocazii pierdute, ei neputând depăși starea de vizualitate a vieții, rămânând numai la suprafață lucrurilor, izolați de lucruri, neputându-le asimilă și trăi. Excesul de subiectivism nu poate duce decât la megalomanie sau autodenigrare, preocuparea subiectivă ducând la autodistrugere. Numai iubirea de oameni care e naturală și spontană
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
-l și sacrificându-se pentru reușita lui. 4. Examenul somatic: Prezinto dezvoltare ponderală, toracicși de staturnormală. 5. Examenul psihopedagogic: La nivelul proceselor cognitive, dezvoltarea este corespunzătoare vârstei cronologice. Copilul este capabil, pe planul gândirii, sopereze cu simboluri verbale, completate însde vizualitate și concret. În realizarea diferitelor sarcini de învățare apar elemente ale gândirii intuitive, cu un anume deficit în analiza sarcinilor, amestecul condițiilor esențiale ale problemelor cu cele neesențiale etc. Este capabil sexplice prin cuvinte proprii relații, caracteristici, asemănări și deosebiri
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
19. Gândirea are caracter concret. Abstractizarea devine posibilă pe parcursul demutizării. 20. Gândirea operează cu simboluri verbale. 20. În perioada ce precede demutizarea, gândirea operează cu simboluri iconice. La cei demutizați la vârstă mică, gândirea operează cu simboluri verbale saturate de vizualitate. 21. Operațiile logice (analiza, sinteza) se desfășoară la un nivel superior atât pe plan concret, cât și pe plan mental. 21. Operațiile logice au loc la un nivel intelectual scăzut, cu suport concret. Astfel, deficienții de auz nedemutizați sunt dezavantajați
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
eu! Iar pre cățeaua asta voi s-o tai în patru bucăți, împreună cu țâncul ei, ca să nu mai asculte sfăturile boaitelor și a dușmanilor mei". Crescendo-ul nebuniei atinge cote apocaliptice, fiind retezat numai de limitările fiziologice impuse de maladie. Vizualitatea excepțională a cadrului ne permite să distingem cu claritate faciesul tiranului dezlănțuit: "Ucideți-i pre toți... Nici unul să nu scape... A! mă-năduș!... Apă! Apă! Apă!". Ruxandra și mitropolitul părăsesc în grabă patul muribundului și se întâlnesc cu cei doi boieri
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
cu alte ideologii întrupate în alți focalizatori, antrenînd o citire polifonică a textului (Rimmon-Kenan 2002:78-86). Deosebit de valoroasă ni se pare secțiunea dedicată de Mieke Bal povestirilor vizuale, picturale și mai ales cinematografice. Ea atrage aici atenția asupra importanței studiului vizualității în povestirile filmate, unde camera de luat vederi este echivalentul focalizatorului, iar "transmedierea" unui roman nu reprezintă translarea sau transpunerea individuală prin corespondență a elementelor povestirii în imagini, ci o echivalare vizuală a celor mai importante aspecte și semnificații ale
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
cel de focalizare, pentru care reprezentarea spațiului reprezintă, într-un fel, un caz aparte, și cel de loc, o categorie a fabulei. El constitue, evident, un aspect important al unei secțiuni pe care o adaug în această ediție revizuită, despre vizualitate și narațiune, cu toate că spațiul nu poate fi confundat cu viziunea. Loc și spațiu În Capitolul 3 voi vorbi despre locație sau loc ca element al fabulei; termenul se referă la poziția topologică în care sînt situați actorii și se desfășoară
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
sa convertire spre sfîrșit. Sophia, cu puterea ce o caracterizează, cu simțul umorului care funcționează ca o armă, o întruchipează pe nesupusa Cassie, sclava mîndră care reușește să se salveze cu ajutorul lui Tom. Toate aceste elemente nu se referă la vizualitate, ci la intertextualitate. Dar aluziile la Tom și la tot ceea ce el reprezintă sînt mai subtile și mai complexe decît ar putea lăsa să se înțeleagă această paralelă între personaje. Limba, întîmplările și dialogurile sînt toate reacții la alegerile operate
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
privește, am abordat pe larg această problematică (1991). Textul lui Mulisch What Happened to Sergeant este preluat din Hudson Review nr. 14 (1961). Scena sărutului din Proust este un caz pe care îl discut pe larg în cartea mea despre vizualitate (1997). Pasajele din Acker provin din Blood and Guts in Highschool (1978). Comentariile sînt împrumutate dintr-un articol de Ernest van Alphen, Fucking Literature: On Excess and Sublimity in Kathy Ackter's Narratives (1997). Cea mai veche sursă cunoscută în legătură cu
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
și univers", spune el. Așa cum fusese, am văzut, între vii și morți. Dar acest rol de mijlocitor pare să nu fie lipsit, la artist, de o anumită ștergere, de o difuză senzație de insuficiență. Gloria deșartă a "purului" poezia pură, vizualitatea pură, arta pură nu i se potrivește deloc, trebuie să se amestece în ceva mai puternic decât el. André Gide își asuma un risc serios susținând că "opera de artă trebuie să-și găsească în sine suficiența, scopul și rațiunea
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
din cauză că dădea vederii utilizări raționale, pentru a întemeia geometria și astronomia, această cultură preocupată doar de viziunea intelectuală n-ar mai fi avut loc pentru privirea nerațională, pentru ochiul non-teoretic. Ca și cum n-ar mai fi avut destul timp pentru o vizualitate gratuită, de plăcere pură. De altfel, memoria arhaică și clasică a acestei culturi pare să fi fost mai curând auditivă, cum i se și potrivește unei civilizații incomodate de scriere. Nu există cuvânt pentru creație? Atunci poesis ce este, dacă
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
căutatul „merveilleux” ale lui André Breton, vizând o nouă, romantică deschidere a ființei spre Totul cosmic. Afirmă și Voronca: „În fulgerul unei imagini, toate fântânile universului reînnoite”. Opțiunea pentru imagism fusese și a „integralistului” Voronca, ce așeza poemul sub semnul vizualității: „Fiecare poem o pupilă”. De data aceasta însă, accentul se mută de pe vedere pe viziune, spectacolul exteriorului ca excitant al sensibilității poetice se anunță ca spectacol interior sau zonă de interferență între vis și realitate, într-o suprarealitate ce poate
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
ochiul minții” ascultătorului. În schimb, „Adriane, nici nu știi cât de mic începi să fii !” creează pe loc o imagine puternică, legată de înălțimea de aproape 2 metri a respectivului politician. Limbajul propagandistului performant trebuie să fie de o maximă vizualitate, întrucât IMS „judecă” mult mai lesne în imagini decât în cuvinte. „Proletari din toate țările, uniți-vă !” - imagine dinamică ; „Vă promit sânge, sudoare, lacrimi și, poate, victorie !” - imagine senzitivă ; „Deutschland über alles !” - imagine înalt atmosferică ; „Ich bin ein Berliner !” - imagine
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]