134 matches
-
a întâmplat la cel din 2011. Atunci s-au declarat băieși 80 de persoane, dar este imposibil ca acest număr să reflecte realitatea. Băieși s-ar mai putea găsi în diferența de 7.765 dintre numărul celor care declară limba vlahă ca limbă maternă (43.095) și numărul celor care se declară de etnie vlahă (35.330), sau în diferența de 46.936 dintre cei care se declară romi (147.604) și cei care indică limba romani ca limbă maternă (100
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
dar este imposibil ca acest număr să reflecte realitatea. Băieși s-ar mai putea găsi în diferența de 7.765 dintre numărul celor care declară limba vlahă ca limbă maternă (43.095) și numărul celor care se declară de etnie vlahă (35.330), sau în diferența de 46.936 dintre cei care se declară romi (147.604) și cei care indică limba romani ca limbă maternă (100.668). În orice caz, în țară sunt multe localități unde trăiesc băieși, în partea
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
După declinul Bizanțului, Veneția a început să considere Ragusa un rival ce trebuie supus, dar tentativa de a cuceri orașul în 948 s-a soldat cu un eșec. Cetățenii orașului au pus acest rezultat pe seama Sfântului Blasiu (în croată: "Sveti Vlaho"), pe care l-au adoptat drept sfânt protector. Ragusa era în Evul Mediu timpuriu o insulă și avea o populație de origine romanică, vorbitoare a propriei limbi romanice, dalmata. În 1050, regele croat , domnitor în Croația și Dalmația, a acordat
Republica Ragusa () [Corola-website/Science/335964_a_337293]
-
conferința de pace (Congresul de la Viena), dar lui nu i s-a permis să participe, întrucât Austria se opunea cu fermitate restaurării Republicii. La 27 ianuarie, capitularea franceză s-a semnat la și a fost ratificată în aceeași zi. Atunci, Vlaho Caboga s-a declarat deschis de partea austriecilor, oprind armata rebelă la Konavle. Între timp, Đivo Natali și oamenii săi așteptau încă în fața . După aproape opt ani de ocupație, trupele franceze au părăsit Ragusa la 27 și 28 ianuarie 1814
Republica Ragusa () [Corola-website/Science/335964_a_337293]
-
27 și 28 ianuarie 1814. În după-amiaza zilei de 28 ianuarie 1814, trupele britanice și austriece au intrat în oraș prin Poarta Pile, și nu i-au lăsat să intre pe rebelii ragusani. Îmbătat de victorie, și având susținerea lui Vlaho Kaboga, generalul Milutinović a ignorat acordul de la Gruž făcut cu nobilimea. Evenimentele au rămas în istorie sub numele de „episodul steagului”. Drapelul Sfântului Blasiu a fost arborat alături de culorile austriece și britanice, dar numai pentru două zile întrucât, la 30
Republica Ragusa () [Corola-website/Science/335964_a_337293]
-
județul Cluj, România, fiul lui Ștefan și Ileana, cu domiciliul actual în Suedia, Lund, Tage, Erlandersvagen 60, cu ultimul domiciliu din România, Cluj - Napoca, str. Negoiu nr. 6, județul Cluj. 284. Ambrus Elisabeta, născută la 5 februarie 1928 în localitatea Vlaha, județul Cluj, România, fiica lui Kun Gazdă Grigore și Ileana, cu domiciliul actual în Suedia, Lund. Tage Erlandersvagen 60, cu ultimul domiciliu din România, Cluj-Napoca, str. Negoiu nr 6, județul Cluj. 285. Utica Florin Orlando Cezar, născut la 2 ianuarie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
a celei de a cincea comisii mixte interguvernamentale. • Inițierea sau continuarea de programe și proiecte destinate sprijinirii activităților de promovare a limbii, istoriei, tradițiilor și valorilor culturale românești în Republica Moldova. Sprijinirea afirmării specificității propriei identități a comunităților românești, aromâne și vlahe din Balcani și a apartenenței acestora la românitate, inclusiv prin derularea de proiecte în parteneriat cu Societatea de Cultură Macedo-Română, recunoscută pentru activitatea sa prodigioasă în sprijinul comunităților românești din spațiul balcanic, în perioada de sfârșit a secolului al XIX
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
putea avea legătură cu dorința să de a adera la Schengen, dorind astfel să arate Olandei cât de serioasă este în această privință, comentează publicația electronică EUObserver. România a generat confuzie marți, cerând în ultima clipă garanții privind drepturile minorității vlahe din Șerbia, pentru a fi de acord cu statutul acesteia de candidat la aderarea la Uniunea Europeană. Insistența României i-a luat prin surprindere marți pe partenerii săi din UE, având în vedere că până acum nu a făcut caz de
Decizia României de a bloca aderarea Serbiei la candidatura UE, criticată la nivel european () [Corola-journal/Journalistic/58642_a_59967]
-
luată la Consiliul European din 1 și 2 martie. Dragojevici a spus că România "nu poate da ultimatumuri Șerbiei" în acest dosar din două motive: vlahii nu se simt privați de drepturi în Șerbia, iar Belgradul recunoaște atât minoritatea etnică vlaha, cât și cea română. El a precizat că recensământul din 2002 a arătat că în Șerbia trăiesc circa 31.000 de etnici români și circa 40.000 de vlahi. În pofida similarităților, acestea sunt două minorități naționale autohtone. Românii consideră România
Decizia României de a bloca aderarea Serbiei la candidatura UE, criticată la nivel european () [Corola-journal/Journalistic/58642_a_59967]
-
consideră România țară maternă, vlahii consideră Șerbia. Nu avem obiecții, dar nici vreo baza să ne orientăm spre România și nici România nu are nicio bază să facă cereri în numele nostru", a subliniat Dragojevici. Potrivit lui, "un grup nemulțumit din comunitatea vlaha crede că limba să este română" și aceștia sunt cei care "au creat problemă, apelând la autoritățile din România". În aceste condiții, Bucureștiul a cerut ca vlahii să fie eliminați că opțiune la recensământ - cu alte cuvinte că toți membrii
Decizia României de a bloca aderarea Serbiei la candidatura UE, criticată la nivel european () [Corola-journal/Journalistic/58642_a_59967]
-
că limba să este română" și aceștia sunt cei care "au creat problemă, apelând la autoritățile din România". În aceste condiții, Bucureștiul a cerut ca vlahii să fie eliminați că opțiune la recensământ - cu alte cuvinte că toți membrii comunității vlahe să fie obligați să se declare fie români, fie vlahi-români, potrivit lui Dragojevici. "Vlahii nu sunt pregătiți să accepte acest lucru", a adăugat el.
Decizia României de a bloca aderarea Serbiei la candidatura UE, criticată la nivel european () [Corola-journal/Journalistic/58642_a_59967]
-
pledează și existența în Grecia a unui toponim identic (Kozia), considerat de Emil Petrovici o paralelă romîno-grecească de origine slavă, ca și destul de multe alte toponime (Lozna-Losna, Țărova- Țerovas, Hîrșova-Hersova, Breaza-Briaza, Vriaza, Dobra-Dobra, Slatina-Zlatina, Găvoșdia-Guvojda, Kavojda, Predeal- Pradala, Peșteana-Pistiana, Vlaha- Vlaha etc.), precum și nu puține toponime similare întîlnite în diferite teritorii de limbă slavă (Kozjak, Koziek, Kozje, Kozina, Kozik, Koznic etc.). E drept că și nume formate de la tema turcică koz-, „alun, nuc“ (sensul „alun“ e mai potrivit pentru numele unui
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Moldova și Transilvania, erau supranumite valahe (Valahia Mare și Valahia Mică, Ugrovlahia și Moldovlahia, Valahia, Cisalpina și Valahia Transalpina, Valahia Superior și Valahia Inferior). Ștefan cel Mare însuși numea Țara Romînească „l’altra Valachia“. Semnificative sunt și formațiile Romänien- Walachei, vlaho romînesc, care par tautologice, dar de fapt glosează termenul intern cu cel dat de străini, și etnonimul Rămunc (< romîn), devenit antroponim în străvechiul poem german Cîntecul Nibelungilor (era „numele“ unui voievod din Țara Vlahilor, vasal al lui Atila). Cauzele și
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
n-a rămas decât mitul getic pentru regalitatea Spaniei; goții care-și spuneau geți au dispărut, rămânând din ei, așa cum spune N. Iorga, doar o amintire blondă, semn că au fost coborâți de pe piedestalul și așa prea înalt pentru ei. VLAHO - BEDUINII DE LA MUNTELE SINAI (Articolul a fost publicat în „Studii si articole de istorie”, LXII (serie nouă), București, 1995, p. 110-115 ) Din timp în timp, presa străină cât și presa de la noi, informează despre un lucru tulburător și tainic, exotic
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Deosebirea esențială, principală și definitorie din atare contexte, inclusiv a limbii moldovenești din ramura lingvistică romanică de răsărit, este că ele au lingvonime (glotonime) diferite. Astfel, tipul oriental de vorbire romanică a dat naștere la denumirile de limbă (lingvonime): moldovenească, vlahă, valahă (românească), dalmată (dispărută)“ (p. 5). Cuvintele sînt de înțeles, dar textul e greu de priceput, dînd naștere la fel de fel de confuzii, printre care și posibilitatea ca trăsătura definitorie a unei limbi să fie numele ei, caz în care (limba
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
dînd naștere la fel de fel de confuzii, printre care și posibilitatea ca trăsătura definitorie a unei limbi să fie numele ei, caz în care (limba) germană, Deutsche (Sprache), (langue) allemande, nemețkii (iazîk) s-ar referi la realități diferite, ca și limbile vlahă, valahă, românească citate mai sus. Nu este în intenția noastră să analizăm Dicționarul lui Vasile Stati, căci nici n-ar putea fi analizat ca dicționar bilingv, ci doar ca un fel de dicționar explicativ <footnote Colegiul redacțional chiar consideră dicționarul
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
dînd naștere la fel de fel de confuzii, printre care și posibilitatea ca trăsătura definitorie a unei limbi să fie numele ei, caz În care (limba) germană, Deutsche (Sprache), (langue) allemande, nemețkii (iazîk) s-ar referi la realități diferite, ca și limbile vlahă, valahă, românească citate mai sus. Nu este În intenția noastră să analizăm Dicționarul lui Vasile Stati, căci nici n-ar putea fi analizat ca dicționar bilingv, ci doar ca un fel de dicționar explicativ. Dacă am face și celelalte corijări
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
preluată și prelucrată de pe site-ul oficial http://www.ethnologue.com ) În România, 90% din populație vorbește limba română, iar în total, pe teritoriul țării noastre, sunt vorbite 15 limbi: română (19.700.000 vorbitori), romani balcanică, romani carpatică, romani vlahă (numărul total al romilor este de 2.933.206), maghiară (1.450.000 vorbitori), germană (45.000 vorbitori), turcă (28.700), aromână (28.000), sârbă (27.000), tătară (22.000), bulgară (6.750), greacă (4.150), poloneză (2.760), găgăuză
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
pașnic. Au putut avea loc astfel schimburi lingvistice mai puternice între graiurile românești și cele macedo bulgare. Simbioza dintre comunitățile slave și cele romanizate s-a manifestat în plin Ev Mediu, inclusiv în plan politic. Așa a apărut puternica împărăție vlaho bulgară, ocârmuită de familia aromână a Asăneștilor, care s-a împoncișat bizantinilor. b. Conviețuirea slavo latină Conviețuirea în Evul Mediu a populațiilor slavizate și a celor romanizate a constituit o realitate incontestabilă. Elementul latinofon a supraviețuit în Balcani și după
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
să stingă făclia romanității la sud de Dunăre. Miracolul s-a produs în condițiile în care slavii au întemeiat state puternice, uneori și cu aport romanic, exercitându-și influența inclusiv asupra teritoriilor noastre. Extinderea țaratului bulgar și a imperiului dualist (vlaho bulgar) în spațiul românesc a lăsat urme palpabile. Le regăsim în prevalența toponimelor și antroponimelor de origine medio bulgară pe care le putem citi în primele documente medievale slavone 120. Dovada simbiozei profunde rezultă și din rădăcinile comune din care
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Ardeal sau Tracia și Moldova. Foarte probabil, osmoza dintre populațiile slave și cele romanice nu s-a finalizat, la sud de fluviu, prin apariția unui nou popor tocmai datorită puterii conferite slavonei ca limbă liturgică și de cancelarie în imperiul vlaho bulgar. Apărută în sudul Bulgariei, slavona a reușit să se impună în ariile romanice datorită sprijinului de care beneficia din partea autorităților politice și religioase. Procesul s-a soldat cu slavizarea treptată a comunităților noastre sud dunărene. Doar nucleele marginale, transhumante
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
o împingă spre nord. În acest ultim caz, între Munții Balcani și Dunăre, slavii au întemeiat noi state, prin persecutarea autohtonilor, așa cum a fost situația cnezatelor sârbești, ori au fuzionat cu elementul romanic, așa cum s-a petrecut în cazul imperiului vlaho bulgar. Deși s-au aflat în conflict cu Bizanțul, noile formațiuni slave au funcționat ca un adevărat cordon sanitar în favoarea Imperiului Roman de Răsărit. Au filtrat din amenințările asupra Constantinopolului, dirijate din stepa panonică, dar mai ales din cea pontică
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
numele cursurilor de apă Salcia, Lunga, Larga, Spinoasa, Sărata, Valea Adâncă, Frasin. În Dobrogea există și o toponimie slavă de tip sud dunărean, dovadă a unei influențe bulgărești mai puternice, similară cu cea din Muntenia, infuzată mai ales în timpul imperiului vlaho bulgar. 133 Până în ziua de azi s-a menținut denumirea zonei Valașco Mezirecie. 134 Chiar dacă vorbesc o limbă slavă, aceste comunități sunt cultural etnografic mai apropiate de români. 135 Pot fi întâlnite frecvent nume ca Măgura, Chicera și derivate de
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
de Ungaria: Târgu Secuiesc, Reghin, Budești, Dej, Ilva, Oradea și, în străinătate, la: Budapesta, Bratislava, Lvov, Berlin, Roma, Milano, Vichy, Madrid, Lisabona. Rețelele informative funcționau în țară (două la Arad, una la Brașov, Mediaș, Caransebeș, Jimbolia, Beba Veche, Ciumești și Vlaha), în teritoriul ocupat de Ungaria (Sf. Gheorghe, Brețcu, Miercurea Ciuc, Târgu Mureș, Rodna, Vișeul de Sus, Sighet, Carei, Satu Mare) și în străinătate (Miskolc, Gyongos, Paris, Lisabona, Praga și la Stockholm două). Acoperite și bine infiltrate, acestea urmăreau intențiile și măsurile Ungariei
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
nouă în străinătate (Budapesta, Bratislava, Lvov, Berlin, Roma, Milano, Vichy, Madrid și Lisabona). Menținerea, dezvoltarea și crearea de rețele informative a continuat și au fost obținute următoarele rezultate: - în țară: Arad (două), Brașov, Mediaș, Lugoj, Caransebeș, Jimbolia, Beba Veche, Ciumești, Vlaha (România), Sf. Gheorghe, Brețcu, Miercurea-Ciuc, Tg. Mureș, Rodna, Vișeul de Sus, Sighet, Carei, Satu-Mare (teritoriul cedat); - în străinătate: Miskolc, Gyöngös, Retsag, Györ, Szeged, Lököshaza (toate în Ungaria), Berna (două), Zürich (Elveția), Paris, Lisabona, Praga, Stockholm (două). B. Frontul de Sud
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]