KorAP: Find »[drukola/base=vocalic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...15 >

365 matches

Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794

compunerii și a derivării de la baze mai vechi). 3.3.4. Tipul Ø-Ø: 8 substantive neutre au aceeași formă la plural ca la singular: avocado 2, cappuccino, chou à la crème, horror, joint-venture, kiwi, mango 2, tiramisu. Majoritatea au finală vocalică. 3.4. Invariabilitatea formelor. Dificultăți de încadrare Nu am putut încadra un număr de 153 substantive, deoarece nu au decât o formă (de singular sau, mai rar, doar de plural). Dintre acestea, 19 au fost încadrate de autorii DOOM2 la

[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
cyborg (pl.): 20 cyborgi: 66 #cyborguri: 7 cyborg, cyborgi (ambele forme): 1 nu răspund: 6 34) homeless (pl.): 82 homeleși (pl.): 14 nu răspund: 4 35) jeans (pl.): 13 jeanși (pl.): 87 Am inclus aici și două substantive cu finală vocalică la singular (nespecifică limbii române): 36) ninja (pl.): 100 ninji (pl.): 0 37) flamingo (pl.): 97 flamingi: 1 două păsări flamingo & doi flamingo: 1 doi flamingo / două flamingo: 1 5.3. Neutru: 5.3.1. Concurența între desinențele -e și

[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
răspund: 6 102) un hotline: 83 o hotline: 12 hotline (fără art. în context): 2 nu răspund: 3 5.4.3. Concurența între masculin și feminin 103) zorii (m.): 69 zorile (f.): 26 ambele: 5 5.5. Variația privește alternanța vocalică în interiorul cuvântului 104) omoloaga: 81 omologa: 16 omologul & omologa: 3 105) Ilenei: 57 Ileanei: 42 nu răspund: 1 106) ligheane: 88 lighene: 10 ambele: 2 5.6. Concluziile anchetei lingvistice Au fost preferate de foarte puțini vorbitori (până la cinci inclusiv

[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
Corola-publishinghouse/Science/473_a_777

intervenit o stagnare. Copilul a atins vârsta de 18 luni fără ca să pronunțe măcar câteva cuvinte cu sens - mama, tata, papa, etc. Relaționarea cu părinții era bazată în special pe un rudiment de limbaj mimico gesticular, completat de unele emisii vocalice nearticulate și de plâns. Acest mod de comunicare s-a menținut, fără ameliorări semnificative, până după împlinirea vârstei de trei ani și intrarea în grădiniță. Chiar și după acest moment nu a înregistrat progrese semnificative în dezvoltarea capacității de exprimare

LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA (2013) [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
la sunet și zgomote de intensitate mică. Auzul fonematic este nedezvoltat. Limbajul expresiv este de asemenea puternic afectat. Copilul folosește o modalitate de comunicare preponderent nonverbală, indicând obiectele sau luând pur și simplu ceea ce dorește; sunt prezente și unele manifestări vocalice, dar slab articulate, în care nu se poate recunoaște nici un nucleu semantic al unui cuvânt. La 3,5 ani nu folosește nici cuvinte cu rol de holofrază, nici nu combină două cuvinte într-o structură propozițională. Vocea nu este distorsionată

LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA (2013) [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
Corola-publishinghouse/Science/83970_a_85295

sau chiar omisiuni. Dacă ritmul este corect, atunci aceste greșeli nu reduc inteligibilitatea vorbirii; ex: cuvântul „ îmbrăcăminte” pronunțat greșit, dar cu un ritm corect, devine inteligibil. In clasele mari, educarea ritmului se completează cu formarea și consolidarea autocontrolului asupra inflexiunilor vocalice cerute de intonație și modularea conștientă a vocii pentru a reda anumite stări. Ritmul, accentul și intonația sunt dependende de durata pronunțării și de ritmica respiratorie. Pentru a nu altera pronunția și prin urmare sensul cuvintelor trebuie să se stabilească

Implementarea unui ritm normal ?n vorbirea copilului deficient de auz by Daniela Maja [Corola-publishinghouse/Science/83970_a_85295]
Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803

acestea), și la masculine, și la feminine (fratele acesta, casele acestea), și la neutre, singular sau plural (numele acesta, numele acestea). 2.1.3. Apare un nou tipar flexionar, constituit din corelația desinențială [sg. -o (neaccentuat) - pl. -i (nonvocalic sau vocalic)] Tiparul este reprezentat de împrumuturi, unele foarte recente, și este recunoscut de principalele lucrări normative ale momentului: DOOM2, GALR (cf. GALR, I: 78): flamingo - flamingi, picolo - picoli, paparazzo - paparazzi. În ansamblul sistemului flexionar românesc, tiparul este interesant pentru două aspecte

[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
împrumuturi, unele foarte recente, și este recunoscut de principalele lucrări normative ale momentului: DOOM2, GALR (cf. GALR, I: 78): flamingo - flamingi, picolo - picoli, paparazzo - paparazzi. În ansamblul sistemului flexionar românesc, tiparul este interesant pentru două aspecte: (a) introduce o desinență vocalică neologică, lucru rar în evoluția unei limbi; (b) înregistrează o schimbare a condițiilor fonetice de realizare vocalică a lui -i, care, în acest caz, se realizează vocalic și independent de vecinătatea muta cum liquida (nu numai socru-i, astru-aștri10, ci

[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
I: 78): flamingo - flamingi, picolo - picoli, paparazzo - paparazzi. În ansamblul sistemului flexionar românesc, tiparul este interesant pentru două aspecte: (a) introduce o desinență vocalică neologică, lucru rar în evoluția unei limbi; (b) înregistrează o schimbare a condițiilor fonetice de realizare vocalică a lui -i, care, în acest caz, se realizează vocalic și independent de vecinătatea muta cum liquida (nu numai socru-i, astru-aștri10, ci și paparazzo - paparazzi). Și deși situația lui paparazzi (cu -i vocalic) este izolată, forma putând fi interpretatată

[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
sistemului flexionar românesc, tiparul este interesant pentru două aspecte: (a) introduce o desinență vocalică neologică, lucru rar în evoluția unei limbi; (b) înregistrează o schimbare a condițiilor fonetice de realizare vocalică a lui -i, care, în acest caz, se realizează vocalic și independent de vecinătatea muta cum liquida (nu numai socru-i, astru-aștri10, ci și paparazzo - paparazzi). Și deși situația lui paparazzi (cu -i vocalic) este izolată, forma putând fi interpretatată ca neadaptată încă sistemului morfofonemic românesc, există numeroase substantive recente

[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
schimbare a condițiilor fonetice de realizare vocalică a lui -i, care, în acest caz, se realizează vocalic și independent de vecinătatea muta cum liquida (nu numai socru-i, astru-aștri10, ci și paparazzo - paparazzi). Și deși situația lui paparazzi (cu -i vocalic) este izolată, forma putând fi interpretatată ca neadaptată încă sistemului morfofonemic românesc, există numeroase substantive recente invariabile (masculine, feminine sau neutre, terminate, la singular și plural, în -i vocalic, neaccentuat sau accentuat - scris ca i sau ca y ) care, prin

[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
ci și paparazzo - paparazzi). Și deși situația lui paparazzi (cu -i vocalic) este izolată, forma putând fi interpretatată ca neadaptată încă sistemului morfofonemic românesc, există numeroase substantive recente invariabile (masculine, feminine sau neutre, terminate, la singular și plural, în -i vocalic, neaccentuat sau accentuat - scris ca i sau ca y ) care, prin pluralul în -i, ar putea oferi un punct de sprijin în fixarea realizării vocalice a lui i (masculinele: bebi, culi, dandy, grizzly, hippy, lori, maori, *mariachi, paciuli, pecari, penny

[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
numeroase substantive recente invariabile (masculine, feminine sau neutre, terminate, la singular și plural, în -i vocalic, neaccentuat sau accentuat - scris ca i sau ca y ) care, prin pluralul în -i, ar putea oferi un punct de sprijin în fixarea realizării vocalice a lui i (masculinele: bebi, culi, dandy, grizzly, hippy, lori, maori, *mariachi, paciuli, pecari, penny, *ravioli, tsunami 11, unele feminine și unele neutre confetti, graffiti, harachiri, *jacuzzi, *kiwi "fruct", pepsi). Pentru perioada actuală de limbă, este dificil de susținut forța

[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
a fi atras în tipar (este rarisim utilizat cu pluralul euri și, mai ales, în înregistrări mai vechi - vezi Dimitrescu (2002b: 214) -, poate și din pricina omonimiei cu extrem de recentul E-uri "aditiv alimentar" sau după modelul pronunției străine cu finală vocalică invariabilă, indiferent de număr). Destul de frecvent apare însă forma de plural euroĭ, specializată pentru conotații ironice, formă adaptată după modelul altui tipar, cu diftong la singular. În schimb, substantivul (neînregistrat în DOOM1, 2) straniero - stranieri "persoană venită din străinătate, în

[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
etapei a XXIII-a din Serie (Mediafax, internet, 2008), Votează cel mai bun stranier al Craiovei (craiovamaxima.ro, 2008). Forma de plural stranieri este neconcludentă în înregistrările de pe internet, căci, ca formă scrisă, nu indică și pronunția lui -i final, vocalic sau devocalizat: Ultimii stranieri sosiți în lot, sînt I.D. și M.B. ("Cotidianul",1995, în DCR2: 219), Încă doi stranieri la Oradea (GSP.RO, 2008). Totuși, în emisiunile sportive, nu o dată am auzit pronunția cu -i devocalizat, confirmată și de B.C.

[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
sfânta suburbana mass-medie dă tonul injuriilor ("Cotidianul", internet, 2008) etc. 2.2.4. Tiparul flexionar [ĭe - ĭ (baĭe - băĭ)[ este slab în româna actuală În raport cu tiparul analizat sub 2.2.3, apar diferențe fonetice (se realizează în condițiile unei finale vocalice de radical alta decât vocala palatală i-), morfologice și de productivitate. Morfologic, în flexiunea articulată, la G-D singular, substantivele aparținând tiparului 2.2.4 se conformează, în româna actuală 22, regulii generale de flexiune a femininelor pentru G-D singular (baie

[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
cazul corelației feminine [sg. vocală accentuată - pl. -le (tipul basma - basmale, canapea - canapele)], continuă să se manifeste trăsătura de tipar inactiv (mort) Observația se poate susține prin următoarele fapte: - Niciunul dintre împrumuturile de dată recentă, chiar și cele cu finală vocalică, nu se mai încadrează în această clasă. Câteva împrumuturi, cele mai multe franțuzești: alpaca - singulare tantum -, bacara, bezea, canapea, croazea, debara, ghilimea - singular puțin folosit -, livrea, nuga, pansea, pavea, peruzea, pijama, soarea, șosea, tafta, unele sunt refăcute după plural: bretea, caramea, flanea

[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
să dea semne de fragilitate. Fragilitatea are cauze fonetice, apărând ca urmare a unor tendințe fonetice manifestate în toată istoria limbii române, constând, pe de o parte, în fragilitatea diftongilor, iar, pe de alta, în tendința de pierdere a finalei vocalice -u41. Semnele de fragilitate se manifestă prin orientarea spre celelalte două tipare ale neutrelor: consoană - -e (pasagiu - pasagii > pasaj - pasaje) și consoană - -uri (solilocviu - solilocvii > soliloc - solilocuri). DOOM2 recomandă numai forma nouă pasaj, iar, pentru al doilea, variația liberă solilocviu

[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
spectaculos clasa invariabilelor totale Clasa invariabilelor totale este constituită din formații neologice foarte recente, neadaptate încă la sistemul fonetic și morfologic românesc, al căror semn de neadaptare îl constituie preluarea formei ca atare, de cele mai multe ori, o formă cu finală vocalică (accentuată sau neaccentuată), pentru care există o dificultate fonetică de a-și atașa enclitic desinența de plural și articolul. DOOM2 înregistrează forme invariabile precum: ● Pentru masculine, cele mai multe sunt formații terminate în vocală, accentuată sau neaccentuată, sau semivocala -ǐ; vezi substantivele

[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
cel mai recent de limbă, nu s-au produs modificări privind sistemul alternanțelor fonetice, care continuă să funcționeze cu trăsăturile anterioare 51, în sensul că este mai conservator în privința alternanțelor consonantice, dar continuă tendința de slăbire (de pierdere) a alternanțelor vocalice. 3.1. Desinența -i de la pluralul substantivelor masculine continuă a declanșa alternanțe consonantice, care apar cu regularitate pentru noile intrări în limbă, indiferent de originea bazei (împrumut sau formație internă) și de tiparul flexionar (Ø - i sau e - i). Astfel

[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
forma pluralului, alternanța z/j fiind de mult52 abandonată; vezi nou introdusele: *burundez - burundezi, *guyanez - guyanezi etc. Rămâne, de asemenea, intactă consoana finală -l (picolo - picoli), restrângându-se și mai mult funcționarea unei alternanțe de tip special [consoană - Ø]. Alternanțele vocalice, mult mai rare, atunci când apar, continuă tratamentul unor finale de cuvânt/sufixe semianalizabile mai vechi; vezi beautician - beauticieni, după modelul fizician - fizicieni, plastician - plasticieni. 3.2. Desinența de plural -i a femininelor acționează diversificat, în funcție de natura bazei substantivului (bază veche

[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
plasticieni. 3.2. Desinența de plural -i a femininelor acționează diversificat, în funcție de natura bazei substantivului (bază veche sau împrumut recent). Astfel, pentru bazele mai vechi în limbă, -i este declanșator, în continuare, atât de alternanțe consonantice, cât și de alternanțe vocalice, fapt vizibil în cazul substantivelor pentru care s-a propus o formă nouă de plural (a). Se includ aici și formații neologice cu sufixe (analizabile sau semianalizabile) care se conformează tratamentului mai vechi al sufixului, păstrând alternanțele (b). Substantivele terminate

[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
aici și formații neologice cu sufixe (analizabile sau semianalizabile) care se conformează tratamentului mai vechi al sufixului, păstrând alternanțele (b). Substantivele terminate în -că, indiferent de vechimea bazei, își păstrează alternanța consonantică (c/č), dar au tratament oscilant în ce privește alternanțele vocalice (c). Alte baze neologice recente continuă procesul de pierdere a alternanțelor vocalice (d): (a) coardă - corzi [oa/o, d/z], corlată - corlăți [a/ă, t/ț], cireașă - cireși [ea/e[, rumeneală - rumeneli [ea/e] etc; (b) lichiditate - lichidități, lejeritate - lejerități

[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
tratamentului mai vechi al sufixului, păstrând alternanțele (b). Substantivele terminate în -că, indiferent de vechimea bazei, își păstrează alternanța consonantică (c/č), dar au tratament oscilant în ce privește alternanțele vocalice (c). Alte baze neologice recente continuă procesul de pierdere a alternanțelor vocalice (d): (a) coardă - corzi [oa/o, d/z], corlată - corlăți [a/ă, t/ț], cireașă - cireși [ea/e[, rumeneală - rumeneli [ea/e] etc; (b) lichiditate - lichidități, lejeritate - lejerități [a/ă, t/ț] etc.; (c) geacă - geci [ea/e, c/č

[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
o, d/z], corlată - corlăți [a/ă, t/ț], cireașă - cireși [ea/e[, rumeneală - rumeneli [ea/e] etc; (b) lichiditate - lichidități, lejeritate - lejerități [a/ă, t/ț] etc.; (c) geacă - geci [ea/e, c/č], dar remarcă - remarci, fără alternanță vocalică, în ciuda existenței în limbă a unei baze neologice (mai vechi) în care aceeași alternanță a/ă se păstrează (marcă - mărci); (d) tumoră - tumori, fără alternanță, deși perechea variantă a substantivului păstrează alternanța (tumoare - tumori). 3.3. Desinența de plural -e

[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]