1,096 matches
-
timpului, după coborârea din Rai, prin furcile caudine, cu jugul după gât, în strigăte de ocară, purces-am la cautarea iertării păcatului. ... și păcatul a fost ispititor ... un măr roșu, nepăzit, cum erau ,,merele de aur” ale lui Prâslea cel voinic. ... și păcatul era roșu ca iubirea, de atâta iubire era atât de roșu! ... și păcatul era iubire, ... și, da ... tot prin iubire se iartă! După coborârea din Rai, tărâmul iubirii, tărâmul unde s-a săvârșit păcatul, de ,,visul de luceferi
ANOTIMPUL MEU, PĂCATUL de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 by http://confluente.ro/mara_emerraldi_1463213600.html [Corola-blog/BlogPost/378495_a_379824]
-
alb- albastră ? Cine credeți c-a ieșit Din pământ, cu trei petale; Deși-i frig, nu a tușit, Și, spre soare-și face cale ? Cine-n verde îmbrăcat Poartă albă căciuliță Și așteaptă ne-nfricat Să-l culeagă vreo fetiță ? Ce voinic, ce băiețel, (Cine-l vede, îl iubește !) Între frunze, clopoțel, Primăvara ne-o vestește ? Referință Bibliografică: GHICITOARE / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1882, Anul VI, 25 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile
GHICITOARE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1456424930.html [Corola-blog/BlogPost/373350_a_374679]
-
se adresă judecătorul lui Florin Cocora, imediat ce fata închise ușa după ea. - Ce să zic, domnule jude? Este... un fel de a gândi, este un ceva aproape specific generației din care face parte. Indiferența afișată aparține... - Bună ziua! salută minorul cel voinic, întrerupând discuția abia începută. - Bună ziua! răspunse judecătorul Vasile Diaconu. Deci, ești Safta Mihai, fiul lui Vasile și Florica Safta și ai 18 ani neîmpliniți... Spune, te rog, ești de acord ca părinții tăi să se despartă? - Păi, dacă ei așa
DIVORŢ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1408994132.html [Corola-blog/BlogPost/368270_a_369599]
-
Nu-mi mai puteam controla simțurile, gândurile mi se învălmășeau în cap. Eram în transă, atât eu, cât și ea... O zvâcnire a pornit din amândoi și un fluid cald a umplut cavitatea atât de dornică de a îmbrățișa tăria voinicului. Câteva clipe nici n-am știut ce s-a întâmplat cu noi. Nu ne-a mai interesat dacă prin zonă a trecut vreo barcă, sau vreo altă ambarcațiune pentru plimbat turiștii pe mare. Când ne-am revenit, eram transfigurați de
PLIMBAREA PE MARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Plimbarea_pe_mare.html [Corola-blog/BlogPost/366666_a_367995]
-
că potera pornise pe urmele haiducilor lui Pintea Viteazul. Aceștia s-au retras pe muchia stâncoasă ce se înalță deasupra masivului. Potera a luat urma haiducilor și a urcat după ei pe acele colțuri ascuțite de piatră. Atunci Pintea cu voinicii săi și-au dat drumul pe partea opusă, în hău. Legenda spune că ceata de haiduci a alunecat pe piatră până la poale și atât căpitanul cât și o parte dintre ei au scăpat cu viață. Din pasul Gutâi șoseaua coboară
ALTARUL SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maramuresul_altarul_spiritu_ion_nalbitoru_1378061932.html [Corola-blog/BlogPost/340547_a_341876]
-
cântece de dor, iar luptătorii, cântece de slavă pentru împăratul lor. Veselindu-se mereu, nici nu își dădură seama când văzură-n zare troienile viscolite. Locotenentul îi spuse lui Ghiocel: -Iată că am ajuns și în Țara Zăpezilor! De-acum, voinicilor, vom coborâ în zbor lin, direct prin lunci, pe râul înghețat. Vom trece prin câmpii și prin păduri, prin sate și orașe, până la Palatul de Gheață Veșnică. Din săbiile noastre și din scuturi vom slobozi mănunchi de raze, ce vor
MĂRŢIŞOR-16 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1424333971.html [Corola-blog/BlogPost/353203_a_354532]
-
sângele alburiu. Speriat, Pui de Ger începu să urle de durere și o rupse la fugă prin pădure. Auzindu-i urletele, lupul COLȚ FIOROS, care hălăduia pe o culme, alergă să vadă ce s-a întâmplat. Când văzu ceata de voinici și luptătorii cu raze, zănatecul de lup, care se considera un viteaz de neînvins, începu să urle amarnic și prelung: -Auuu! Vă ronțăi ca pe surcele! Vă fac rumeguș, nătărăilor! Cum sta în coadă, unde începu să rânjească la ei
MĂRŢIŞOR-16 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1424333971.html [Corola-blog/BlogPost/353203_a_354532]
-
că nu a murit nimeni, dar au venit cu traumatisme ce necesitau operații fără zăbavă. Sunt frânt, nu am apucat să beau nici măcar o cafea, am făcut vizita la saloane rapid și am venit aici într-un suflet. Sper că voinicul nostru nu a creat probleme, merg să-l văd, sigur antibioticele o să-l pună pe picioare, dar și azi are restricții, nu are voie să se dea jos din pat. Ionuț se trezise și o ținea pe mami lui strâns
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/luchy_lucia_1465294643.html [Corola-blog/BlogPost/379195_a_380524]
-
Șușotind în frunze doina lui de jale. Priveghind în noapte cu ochii de stele Căutând zadarnic călător pe drum, Tânăra prințesă-nșiruie mărgele Pe obrazul palind, clipe numărând. Cu inima arsă rugăciuni rostește Cerului, să-i ducă veste din Cetate, Voinicului mândru ce nu mai sosește Rătăcind în lume pe căi neumblate. Orologiul bate ora lui târzie Însemnând Cetății tainele și anii, Fantomatic vântul scrie poezie Vălurind în noapte sunetele stranii... de Gabriela Mimi Boroianu 02.05.2016 ... Citește mai mult
GABRIELA MIMI BOROIANU by http://confluente.ro/articole/gabriela_mimi_boroianu/canal [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Povestiri > VOINICUL MUT DE IOAN MUȚIU Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 312 din 08 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Voinicul mut A fost o dată de cei mulți uitată, a fost odată-n Rucăr un băiat și o fată fără
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Voinicul_mut_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]
-
DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Povestiri > VOINICUL MUT DE IOAN MUȚIU Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 312 din 08 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Voinicul mut A fost o dată de cei mulți uitată, a fost odată-n Rucăr un băiat și o fată fără leac de părinți, cu grai și cu auzul surd. Cei doi se cuibăreau într-o căsuță de sub brazi, cu șiță-n
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Voinicul_mut_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]
-
să se opintească la bușteni... Era un om întreg dar mutul vorbei îl ținea departe de prieteni și fetele erau doar pentru ochii lui și vise. De-acum povestea-și face alte căi și spune că nu știe cât avea voinicul dintr-o minte, dar știe că avea un suflet bun. La prânz când desfăcea bocceaua cu ștucul de mămăligă-n ceapă și-un pic de brânză, îl întindea pe lespede de să-l vadă toți și-i îmbia la masă
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Voinicul_mut_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]
-
avea dădea câte-o bomboană tare ca piatra, dar inima lui o-ndulcea. Printre puștani era și unii cu minți mai necoapte, care-nvățați la coțcării de ăi mai mari arătau cu palme răsfirate că are capul mare... Nu știu ce-nțelegea voinicul, dar sângele-i suia în cap, se-nfuria, bătea cu piciorul în pământ și-i fugărea fără să-i prindă și când veneau din nou și-i arătau cu mâna capul, se apleca cătânt ceva de azvârlit spre ei. Sărmanul
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Voinicul_mut_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]
-
acum ! - El e mai caraghios ! - El e mai bun și îți dă bomboane ! - Noi n-avem bani... - Nu aveți bani, dar aveți inimă la fel ca el.... Sfârșit în scurt de vorbă și-nțeles a fost cu zâmbetul curat al voinicului Niță, care m-a strâns cu palma bătucită de bușteni. Cu pas de voie-n luncă îl văd pe Niță-n opinteală cu țapinul sub buștean. Cu el trei țapinari și-un șef care strigau „Hei-rup!”. Toți pălmașii își sileau forța
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Voinicul_mut_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]
-
bătături în tălpi. Și om și cal munceau în mut neplâns. Omul și calul alb se-asemuiau în forță și sudoare, cu poftele înfrânte de buștenii grei. Am făcut semuială-n pândă de ochi, dar și proverbul nostru spune că voinicul muncește ca un cal... Pe Râușor era o potriveală de nepotriviri... Niță fiind școlit cu neștiință de auz nu știa ce e sărbătoarea, dar se îmbrăca curat fiindcă îi vedea pe alții. Când nu mergea la gater el se se
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Voinicul_mut_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]
-
mă gândeam că-n loc de vorbe era mai bine să-i fi dat o pâine... Când la venirea mea de vară am întrebat ce face Niță, n-am așteptat răspunsul căci am trezit o față care-mi spunea că voinicul mut plecase...Apoi mi-a spus povestea de sfârșit... De zile multe Niță nu mai știa mâncatul, durerea-i seca vlaga, și neputința îi înghițea lacrimi. Ce n-ar fi dat s-audă o vorbă, chiar și-o vorbă rea
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Voinicul_mut_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]
-
El, căci îi păstra un loc la drepți. Și bietul Niță, un flăcău bătrân a plecat din lumea fără bucurii scăpat de povara pădurilor de brazi pe care-i tot cărase în spinare... Povestea mea se-ncheie cu adevărul că voinicul mut a fost odată dar a plecat din Rucăr la soroc și a lăsat în amintire un suflet nobil în trup de pălmaș. IOAN MUȚIU Referință Bibliografică: Voinicul mut de IOAN MUȚIU / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Voinicul_mut_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]
-
-i tot cărase în spinare... Povestea mea se-ncheie cu adevărul că voinicul mut a fost odată dar a plecat din Rucăr la soroc și a lăsat în amintire un suflet nobil în trup de pălmaș. IOAN MUȚIU Referință Bibliografică: Voinicul mut de IOAN MUȚIU / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 312, Anul I, 08 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Voinicul_mut_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]
-
Era prințesa Primăvara... Cu ochii albaștri și cu obrajii îmbujorați, râdea cu hohote și arunca flori din brațele ei peste cei din jur, care o salutau, chiuind de bucurie. - Trăiască Primăvara! strigau cu toții în urale. Trăsura Primăverii era escortată de voinici în armuri aurii, călări pe cai albi înaripați din sulițele cărora țâșneau raze orbitoare. Garda era condusă de căpitanul Zefir, care purta o mantie albastră, cu stele aurii pe piept și poale, iar la cingătoare o sabie de foc, ca
MĂRŢIŞOR-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1422207349.html [Corola-blog/BlogPost/377008_a_378337]
-
săi, bieți oameni necăjiți și chinuiți. Eu sunt solia asupriților și mă numesc Mărțișor. În disperarea lor, ei te imploră să vii în țara noastră și să-i scapi de blestemata împărăteasă. Primăvara nu pricepu nimic din vorbele înflăcărate ale voinicului, pentru că își închipuia că în lumea asta toate ființele trăiesc fericite, cum trăiește ea și cei din jurul ei din această mirifică grădină. -Nu înțeleg, cum adică sunt asupriți...chinuiți? Ce le face vrăjitoarea cea rea supușilor săi? Atunci Mărțișor le
MĂRŢIŞOR-8 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1422393563.html [Corola-blog/BlogPost/359044_a_360373]
-
numai din priviri, dar și din statura sa atletică, atitudinea semeață și chiar din ruga asta umilă. Se simțea supusă de voința lui, iar o dorință ascunsă, tulbure, îi șoptea în suflet: du-te! Lasă-te purtată de brațul acestui voinic, care dorește să fii mereu împreună cu el! Întoarse capul într-o parte, parcă să se scuture de aceste chemări amăgitoare. -Eu nu știu cine este acest Moș Vreme și nu am auzit de cartea lui. Chiar dacă scrie așa cum spui, nu cred că
MĂRŢIŞOR-8 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1422393563.html [Corola-blog/BlogPost/359044_a_360373]
-
fi reușit vraja. Dar acum, i se păru că are-n fața sa un om cu puteri ascunse, necunoscute și cu intenții dubioase, care vrea s-o răpească. Ca să-i afle intențiile și puterea se prinse-n jocul oferit de voinicul ăsta, care-i răvășise sufletul cu înfățișarea lui cuceritoare și vorbele sale patetice. Privind în ochii lui strălucitori, chiar crezu că în acest om arde o flacără miraculoasă. -Ei bine, străinule, accept să merg în țara ta, dacă-mi dai
MĂRŢIŞOR-8 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1422393563.html [Corola-blog/BlogPost/359044_a_360373]
-
flacăra din inima mea! Primăvara acceptase acest joc din pură curiozitate, fără să intuiască urmările și cum se va termina. Văicărerile lui Norocel o amuzaseră, ca și vorbele lui hazlii cu pârjolul și moartea lui Mărțișor. Însă, chipul agitat al voinicului, cu părul răvășit și cu ochii aceștia de foc...cum se târăște la picioarele sale și se agață de rochia sa...Iată! Din ochii lui țâșnesc acum flăcări, care cresc...se înalță spre ea...Ar trebui să se îndepărteze de
MĂRŢIŞOR-8 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1422393563.html [Corola-blog/BlogPost/359044_a_360373]
-
neamurilor dace nu va fi supusă Și toată bogăția ei, în alai, la Roma dusă. De data aceasta e cu noi Marte, al nostru zeu. Imperatorul pentru a doua oară e pe drum, și e greu. Am jurat cu toții, dragi voinici, Să-l ajutăm, de aceea suntem aici. Prin orice mijloace vom obține știință Despre șiretlicurile în luptă ale acetei barbare ființă. Altfel se poate repeta istoria unui nenorocit, Oppius Sabinus, în 102, de moarte lovit Și a lui Cornelius Fuscus
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_trei_acte_tabsoul_i.html [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
putut Că de-ncercam... eram bătut. În talpă de-mi intra vreun spin Puteam în somn, doar, să suspin, Iar lacrimi de aveam în ochi Eram scuipat să nu deochi. Eu nu te rog, Doamne, nimic. Măcar de mă făceai voinic; Aș fi dus, ușor, în spate, Sacii grei, plini cu păcate. Eu nu te rog, Doamne, nimic. Am fost sărac și sunt calic; Orfan în viață cu părinți Pe-un drum arat cu suferinți. Zdrențuros pe dinafară, Sufletul îl duc
EU NU TE ROG DOAMNE NIMIC... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/Eu_nu_te_rog_doamne_nimic.html [Corola-blog/BlogPost/366914_a_368243]