1,651 matches
-
ascuns. Deasupra pământului plutea o suspensie invizibilă, în care domina elementul fertilității. Mirosul de mucegai, ciuperci, rășină și plante necunoscute se ridica deasupra bălților, ca o fiertură groasă, revenea cu fiecare val de ploaie, invada grădinile și străzile, iar vegetația voioasă părea gata să explodeze pe zidurile jilave ale clădirilor, de pe care de ani de zile cădea tencuiala, scoțând la iveală uneori fragmente ale unor inscripții neînțelese. Scoteam din buzunar așchii mici pregătite dinainte. Mai întâi lansam la apă Santa Maria
Pawel Huelle - Eram singur și fericit by Radoslawa Janowska- Lascăr și Mihaela Cornelia Fis () [Corola-journal/Journalistic/2549_a_3874]
-
răspicat lipsa de provincialism a propriei poezii. În ce mă privește, subscriu. De mai bine de douăzeci de ani, are mare succes la noi (cu deosebire între comentatorii specializați) lirismul „de doliu”, în legătură cu care, din lipsă de imaginație, recenzenții proferează voios vorbe pe cât de goale, pe atât de eficace. Cutare poet e „profund”, altul „radiografiază criza”, altul poartă pe piele „stigmatul ceresc” și vădește numaidecât o „dimensiune tragică”, altul coboară până în „bătaia gravă a versului” (toate sintagmele sunt autentice). Inutil să
Din nou acasă, pe Câmpia Armaghedonului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2467_a_3792]
-
O asemenea observație nu-i de colo, mai ales la un critic neînzestrat să aprecieze fenomenul modern. Crâncen: „Judecățile lui Anghel Demetriescu sunt ale unui cretin”. Nu trebuie să ne supărăm pe un poet de la 1880 care scrie despre „strugurii voioși”, având în vedere că el are nevoie de o rimă pentru insolita noapte a „ochilor frumoși”. Când vine vorba de critici, motorul se ambalează. Capitolul despre Gherea, excelent: crud și binevoitor. Vlahuță dă o foarte bună definiție a poeziei ca să
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2394_a_3719]
-
șanț pentru lume , Nici lumea pentru dânșii nu-i ! Cu lacrimi și dezamăgire Spăsi Tamara tristul vis... Iar prin durere și iubire , Spre răi ea drumul și-a deschis ! Și îngerul privi cu-asprime La spiritul viclean și mut , Apoi , voios pe- aripi sublime , Catre cerească înălțime , Cu sufletul a dispărut. Și Demonul , înfrânt, sălbatic Își blestema nebunul vis , Din nou, trufaș și singuratic , Pribeag rămase prin abis . Din nou înfrânt porni-n neștire , Încrâncenat scrișnind din dinți , Lipsit de țel
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
vocilor ecou , Și pacea totul stăpânește . Pe drumuri caravane vin Sunându-și clopoțeii lin... Un râu ce dintre stei tișnește Aleargă-n spume scânteind , Și-n veșnic tânăra-i sclipire , De viață nouă fremătând , Natura , veselă vuind , Ca un copil voios din fire , Se joacă singură , râzând . Dar de-al ospețelor tumult Castelul nu se mai răsfăța ; Stă trist și părăsit în ceață, Ca un batran rămas în viață , Când toți ai lui șanț morți de mult . Așteaptă doar ivirea lunii
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
poemele se deghizează stîngaci în cîntece populare și își doresc să semene cu giuvaierurile adunate de Blaga sau își subțiază vocea după boabele și fărîmele argheziene. E un progres față de grotescul filozofărilor în cascadă din alte poeme, dar vocea falsează voioasă ca la o serbare școlară. Versurile care apar pe ultima copertă ne lămuresc în sfîrșit: "Darul întîmpină dorul și-l împlinește/ dorul primește darul și îl sfințește/ Dar de rouă/ Cine are dor de cules, să culeagă". Cu alte cuvinte
Lucindă felicitate cu logostele by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16894_a_18219]
-
sine (purtat în germană, despre care băiatul spune că nu este limba lui maternă). "După haine părea sărman, dar tot ce avea pe el era atît de curat! Părul îi era pieptănat atît de neted, ochii săi străluceau atît de voioși, fața avea o expresie atît de inteligentă și plină de bunătate, cum n-am mai întîlnit decît la puțini alți copii. L-am întrebat dacă avea de gînd să se facă soldat și mi-a răspuns: da, aici trebuie să
Un danez la porțile Orientului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16965_a_18290]
-
fundamental ospitalitatea internă. E destul să ne gîndim la parcursul eroului din povestea lui Novalis care la capătul unui lung traseu termină prin a se cunoaște: pe cine a văzut el? Pe el însuși! La sfîrșitul poveștii eroul se întoarce voios acasă și e primit cu îmbrățișări, la părinți acceptabili care îl acceptă pe erou ca subiect. Văd în termenul însuși de "Hausmärchen" semnul evident că povestea are o funcție domestică: poveștile casei vorbesc de cămin, de ospitalitatea domestică. Faptul de
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
adjectivală și predominant populară (chiar dacă apare și în unele neologisme, raportul cantitativ e în favoarea termenilor tradiționali); în Dicționarul invers, aceste preferințe se verifică în zeci de cuvinte, de la unele curente - bătăios, dubios, năbădăios, păios, putregăios, tăios, tămîios, sărăcăcios, supărăcios, urîcios, voios - pînă la derivate vechi sau regionale, de circulație foarte redusă, precum crăpăcios, flămîndicios, îmbuibăcios, năsărîmbos, scărăndăvicios, zgăibos. Unele dintre adjective - mîncăcios, mustăcios, negricios, necredincios, curios - cunosc substantivizări destul de stabile; semantica lor e totuși cea a unor calificative, atribuind trăsături descriptive
Mafiotic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17109_a_18434]
-
într-o scrisoare aceste foarte frumoase versuri: "Închinare-aș și n-am cui,/ închinare-aș murgului,/ Dar mi-i murgul cam nebun/ Și de fugă numai bun./ Închina-voi ulmilor,/ Uriașii culmilor,/ Că sunt gata să-mi răspunză/ Cu freamăt voios de frunză:/ Ulmii că s-or clătina,/ Frunza că s-a scutura,/ Trupul că mi-a astupa". Toma Alimoș i-a impresionat nu numai pe V. Alecsandri și A. Russo, pe Ion Ghica, cel care o auzise cântată, ca și
Un mit: Toma Alimoș by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17122_a_18447]
-
ușa albă, frumos lucrată, a redacției din Ana Ipătescu, tocmai intra "cu mersul lui mărunt de curvă" - cum spunea H.L., răposatul, - Eugen Simion. La vederea lui, Fănuș, care avea ce avea cu el, strigase, nu cu răutate, ci pe tonul voios, hazliu, al privitorului de pe ulița de la țară: "Uite-l pe țucălarul lui Preda!" Cuvântul m-a șocat, și nu-l uitai de atunci. Pentru că Fănuș Neagu numește lucrurile ca și cum ele ar lua ființă pe loc, în aceeași clipă în care
Franchețea naște ura by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15846_a_17171]
-
bucurie generală care cuprinsese țara după dubla alegere. Va mărturisi după 19 ani, în 1878: "Cuvîntul magic de unire răsuna în toate gurile. Hora Unirii se cînta, se dănțuia de poporul întreg și fiecare om își uitase nevoile pentru ca să îngîne voios cu sperările unui viitor plin de adimeniri. Eu însumi, părăsind cîmpul înflorit al literaturei și aruncîndu-mă în torentul politic, îmi culcasem muza în fundul unui portofoliu ministerial și o acoperisem sărmana! cu un teanc de hîrtii oficiale, de memuare, de note
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
urmă, în pofida unei linii evolutive, dînd tonul omogenizator al unei poezii a candorii vulnerate, semnate de o ființă "rău vindecată/ de copilărie". E adevărat că prima etapă pare a ilustra un festin al asociațiilor, o orgie imaginativă, dar sub sclipitoarea, voioasa suprafață mustește amarul dezamăgirii. Am putea zice că iluzia jocului frenetic de imagini e convocată pentru a marca deziluzia de fond. Ironizînd și autoironizîndu-se prin mijlocirea unei fantezii ațîțate (ciclul în chestiune se intitulează Phantastikon), poeta nu abordează de-a
Despărțirea de mitologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15885_a_17210]
-
noteze trasee, nume de localități și alte detalii, concrete și insignifiante, Kunisch pomenește rareori numele vreunei persoane întâlnite. Și totuși, portretul stereotip al valahului rămâne destul de vag, identificabil - în ciuda unor nuanțări - cu cel al balcanicului stereotip: prietenos, om de treabă, voios, amator de petreceri, supus, cu înjurături pitorești, mândru de primitivitatea lui... Scenele de gen sunt numeroase: orașe cu case rurale și cafenele murdare, alături de palate și biserici impunătoare, țărani primitivi și femei frumoase îmbrăcate după moda occidentală, călugări jegoși, cu
Bazarul cu imagini by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15947_a_17272]
-
în datele economice? în prezentarea lui Ceaușescu și a echipei sale? în paragrafele asupra lui Antonescu? în citatele din Eliade? Foarte bine: să admitem că există o distorsiune (intenționată) a unei istorisiri care-ar fi trebuit prezentată într-o formă voioasă, plină de străluciți intelectuali liberali, de acte și afirmații politice legitime, de motivații greșit interpretate, de păcate exagerate etc. De ce am scris mormanul ăsta de minciuni dăunătoare? Cui bono? Și în favoarea a ce? Concluzia mea este că istoria României trebuie
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
Pivot și de a fi devenit în scurtă vreme admiratori, sau chiar fani, ai emisiunii sale Bouillon de culture. Eu, una, așteptam cu nerăbdare cel mai cordial salut auzit vreodată, ,,Bonsoir à tous", rostit pe un ton inimitabil, alert și voios. Acesta dădea startul, imprima ritmul emisiunii, rămînea în aer și ocrotea climatul de bună dispoziție, uneori chiar de entuziasm al discuțiilor, pînă la momentul despărțirii cînd, parcă din prag, interpelîndu-ne cu sufletul la gură, gazda nu ne lăsa pînă ce
Bernard Pivot - Bună dispoziția ziaristului de cursă lungă by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/15702_a_17027]
-
Constantin Țoiu Materia vie, - spuse pe un ton voios în ziua aceea. B., - este cea mai condiționată din cauza libertății de acțiune. Vezi mamiferele, făpturile cu sînge cald. Cristalele nu se revoltă, mai spusese deodată, și asta, nu știu de ce, auzind-o prima dată, sunase frumos. Vorbise apoi despre vrăbiile
Anchete by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16318_a_17643]
-
uniți în sentimente, înțelepți în deosebirea duhurilor, curați în fapte, bogați în bunătate, împodobiți în purtări, modești în înfățișare, sinceri și hotărâți, cu pricepere în ale obștii, mulți dintre ei cu o origine strălucită, cu o smerenie dumnezeiască, cu inima voioasă, înveșmântați cu veșmântul de aur al virtuților, bărbați minunați în toate privințele, întru tot strădalnicii noștri Părinți se prezintă ca personalități de prim rang și de o energie inepuizabilă în toată activitatea și ținuta lor lineară, fie în sinoade, fie
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
este de fapt două monoloage autistice paralele și nu un duet de dragoste, este recunoașterea unei fatalități iar termenii ce revin sunt din altă sferă emoțională, mîntuire, sacrificiu milă, fidelitate, nu amor; de aceea, ieșirea din scenă a celor doi - voioși, îmbrățișați ca într-o operetă cu happy end este din altă piesă. Nici ultimul act nu-și găsește finalul scenic potrivit: prea lungile discursuri muzicale ale eroilor contrazic ritmul viu al acțiunii propriu-zise și regia nu a găsit soluția pentru
Redescoperirea unui teritoriu by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16527_a_17852]
-
pentru Eco să redacteze 200 de pagini pe un asemenea subiect. Mai interesantă s-a dovedit poate organizarea materialului avut la dispoziție; cristalizat, aproape exclusiv, pe baza experienței personale și a observațiilor directe. În aceste condiții extrem de favorabile și de voioase, opul s-a scris aproape singur, ca unul care se cerea imperios și gata chibzuit să iasă la lumină. E vorba în fapt despre un demers extrem de sistematic, de riguros și de exhaustiv, susținut de o expresie flexibilă, uman înțelegătoare
Eco se amuză by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16521_a_17846]
-
timpului istoric. Biografia "cu zgomot de hârtie arsă" și starea "solzoasă" în care se zbate personajul feminin tind să se suprapună, într-un continuum viață-text bine ilustrat de producția generației '80. Ceea ce o distinge însă pe Mariana Marin de majoritatea voioasă, ludică a congenerilor este anume gravitatea ei structurală, pe care o regăsim la poeți ca Ileana Mălăncioiu și Dorin Tudoran. Chiar și atunci când stilul colocvial interferează expresiv cu cel înalt, nu avem în fața ochilor simpatice teribilisme, gasconade textuale, dar o
Poemul provocat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11813_a_13138]
-
naturii și ale oamenilor care munceau în sânul lor; ființele omenești nu au a ieși din anonimat, pastelul petrecându-se între poet și modificările sezoniere - este excesiv să-i reproșăm platitudinea de pastel a semănătorilor "harnici cu sacul subsuoară" sau "voioasa argățime" de pe ogoare. Un fel de pastel ar putea fi Pohod na Sibir - poem poate mai tardiv, cuprins în foarte discursivele Legende, de prin 1871-1872. E vorba de o compoziție fantasmatică, plecând probabil de la o litografie a vremii, despre surghiuniții
Pasteluri de iarnă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12001_a_13326]
-
vadă. Am suferit în lanul de lalele Când luăm în mână cupă cu nectar, Dar tu lipseai, iubito, dintre ele Și suspinam și n-auzeai măcar. Am suferit când liliacul, seara, Mă asalta cu chipu-i violet Și, de era voioasa primăvară, Eu tot mai suspinam, încet-încet. Am suferit mai mult decât oricând Când mândrii trandafiri porneau spre vară, Dar n-au putut, cu tot parfumul blând, Din suflet să-mi alunge foc și pară. În câmpul înroșit cu flori de
SUFERINTA,TU... de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382664_a_383993]
-
cel al glăsuitorilor de melos, iar între aceștia zâmbește ca mușcata în canatul ferestrei frumoasa doamnă de cântec ce pune în primejdie umbra oricărui nor sufletesc la ivirea ochilor ei de cer și auzirea glasului ei de vioară, Maria Șalaru. Voioasă, generoasă, omenoasă, această artistă ar putea iniția oricând, cu sorți de izbândă un referendum de denunțare a posomorârii. Până azi nu a vădit aspirații publice altele decât ale spectacolului muzical, dar ea este, se poate spune, fără teama de a
MARIA ŞALARU. OFRANDE ARTISTICE URBEI SALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382777_a_384106]
-
palma și zicându-mi, vesel, că nu mă mai publică deoarece eram prieten cu Negoițescu, aflat în anchetă. Înmărmurisem... Întrebându-l "și ce dacă? și ce are una cu alta?" - el făcuse sec privindu-mă în ochi, cu cinismul său voios: Are!... * Urmară, după 1968, vremuri ceva mai bune, un timp... A fost vremea atâtor întâmplări, pe când scriitori de seamă colindau țara întâlnindu-se prietenește cu cititorii. Vremuri clasice, cu Nichita, în tren, pe la Buzău, venind cu toții din Moldova, și când
Întîmplări by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16056_a_17381]