159 matches
-
duce în timp la hipertensiune arterială. In caz de ingestie hidrică crescută, fără exces de sare, secreția de ADH scade sub valorile bazale, permitând re echilibrarea hidrică, nu numai prin diureză presională, ci și prin scăderea reabsorbției de apă. Creșterea volemiei stimulează voloreceptorii atriali (de fapt baroceptori de joasă presiune), determinând inhibiția reflexă a secreției de ADH. In efortul prelungit, în special la temperatură crescută, sudorația intensă cu scop termoreglator determină pierdere de apă și sodiu, deci hipovolemie cu osmolaritate normală
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
un gradient presional (capilare arteriale 30-45 mm Hg, capilare venoase 10-15 mm Hg, vene 5-7 mm Hg, atriu 0 mm Hg). Factorii care contribuie la întoarcerea venoasă sau o influențează includ condițiile care determină presiunea sanguină la nivel capilar, adică volemia, debitul cardiac și rezistența periferică. La aceștia se adaugă diverși alți factori: complianța și statusul contractil venos (venoconstricția simpatică scade complianța și crește presiunea venoasă), presiunea hidrostatică și valvele venoase, compresiunea tisulară (contracția mușchiului scheletic), efectul de aspirație al ventriculului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
realizând o adevărată pompă periferică. Tonusul capilar menține gradientul presional. Presiunea hidrostatică favorizează circulația venoasă deasupra nivelului cordului și are efect invers pentru zonele inferioare. Refluxul sângelui spre capilare este prevenit de valve. Gradul general de umplere a patului vascular (volemia) și întoarcerea venoasă determină gradul de umplere ventriculară și astfel debitul sistolic (legea Frank-Starling). Complianța mare a venelor permite acumularea sângelui în acest sector (normal 60-70 % din volemie) fără mari creșteri de presiune. Rezistența la curgere în sectorul venos este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
capilare este prevenit de valve. Gradul general de umplere a patului vascular (volemia) și întoarcerea venoasă determină gradul de umplere ventriculară și astfel debitul sistolic (legea Frank-Starling). Complianța mare a venelor permite acumularea sângelui în acest sector (normal 60-70 % din volemie) fără mari creșteri de presiune. Rezistența la curgere în sectorul venos este mult mai mică decât în cel arterial, dar suficientă pentru a determina o cădere de presiune de la ~10 mm Hg în venule până aproape de zero (presiunea atmosferică) în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
produce și vasoconstricție periferică, prin acțiunea asupra unor receptori specifici de la nivelul musculaturii netede arteriale. Această vasoconstricție este îndreptată către restaurarea presiunii arteriale și a restabilirii GFR. Setea și apetitul pentru sare sunt mecanismele prin care sistemele de reglare ale volemiei și osmolarității controlează aportul. Dacă există un deficit de apă sau de sodiu, acestea vor trebui până la urmă compensate prin aport extern, deoarece rinichii nu pot crea noi ioni de sodiu sau molecule de apă, ci pot doar să-i
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
hematuria macroscopică a fost semnul dominant, care l-a determinat să se adreseze medicului, durerea lombară fiind mai puțin supărătoare. Este evident că, hematuria este provocată de agresiunea calculului asupra mucoasei uretero-pielo-caliceale dar, din fericire, pierderile de sânge nu afectează volemia În nici un fel. Aspectul de hematopiurie (urină roșumaroniu tulbure) este Întâlnit la pacienții la care infecția urinară este asociată (situație În care, strategia terapeutică trebuie să fie atent condusă) sau la cei la care surprindem un debaclu de săruri (după
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
sânge, pentru a fi folosită la testarea compatibilității sanguine, În cazul În care va fi nevoie de efectuarea unei transfuzii intraoperator. Linia venoasă este necesară pentru a perfuza intraoperator lichide sterile cu scopul hidratării pacientului, Înlocuirii pierderilor de sânge, menținerii volemiei și nu În ultimul rând, pentru administrarea diverselor medicamente: analgetice, sedative, antibiotice, tonicardiace, diuretice, etc. ță, pentru depistarea modificărilor de ritm și frecvență cardiacă, a modificărilor undelor și segmentelor complexelor electrice cardiace, modificări ce pot surprinde tulburări de irigație coronariană
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
În timp ce apa mai caldă având efect opus. Este bine de știut că apele oligominerale și hipotone părăsesc relativ repede 4 stomacul (În 30-40 de minute) și se absorb ușor la nivelul intestinului. De aici, ajung În circulația generală unde cresc volemia (volumul sângelui circulant), care are ca efect scăderea osmolarității extracelulare, fapt care duce la inhibarea secreției de hormon antidiuretic și scăderea reabsorbției apei În tubul contort distal al rinichiului. Consecința: diureza crește iar densitatea urinară scade. De altfel, HESSE și
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
9. Rolul sângelui în asigurarea unității organismului. Sângele și sistemul nervos fac legătura între structurile organismului, ceea ce face ca adaptarea organismului la mediul ambiant să fie promptă și adecvată. 2.1. Volumul sangvin Volumul sangvin total, care poartă numele de volemie, deține 8% din greutatea corporală iar plasma 4%. Volumul sangvin nu este repartizat uniform, 85% aflându-se înntr-un sistem de joasă presiune alcătuit din inimă, vene mari, venule, capilare și circulația pulmonară ce se constituie într-un rezervor de capacitate
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
patologice au loc redistribuții sangvine: în timpul digestiei crește debitul sangvin la nivelul organelor splanhnice și scade irigația la nivelul pielii, iar în cursul efortului pielii crește afluxul de sânge la nivel muscular și se reduce la nivelul organelor digestive. Valoarea volemiei depinde de vârstă și de starea fiziologică. Este mai mic la sugari și copii, valoarea de la adult fiind atinsă în jurul vârstei de 15 ani. În raport cu greutatea, volemia este mai crescută la bărbat decât la femeie, mai ales pe seama volumului globular
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
de sânge la nivel muscular și se reduce la nivelul organelor digestive. Valoarea volemiei depinde de vârstă și de starea fiziologică. Este mai mic la sugari și copii, valoarea de la adult fiind atinsă în jurul vârstei de 15 ani. În raport cu greutatea, volemia este mai crescută la bărbat decât la femeie, mai ales pe seama volumului globular (bărbatul are o proporție mai mare de eritrocite). Persoanele obeze au un raport volemie/greutate mai scăzut decât normalul, de aceea obosesc ușor. Sportivii au peste 100
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
copii, valoarea de la adult fiind atinsă în jurul vârstei de 15 ani. În raport cu greutatea, volemia este mai crescută la bărbat decât la femeie, mai ales pe seama volumului globular (bărbatul are o proporție mai mare de eritrocite). Persoanele obeze au un raport volemie/greutate mai scăzut decât normalul, de aceea obosesc ușor. Sportivii au peste 100 ml sânge la kg greutate corporală. În ultimul trimestru de sarcină volemia este mai crescută cu 3050%, mai ales pe seama volumului plasmatic. În ortostatism presiunea de filtrare
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
volumului globular (bărbatul are o proporție mai mare de eritrocite). Persoanele obeze au un raport volemie/greutate mai scăzut decât normalul, de aceea obosesc ușor. Sportivii au peste 100 ml sânge la kg greutate corporală. În ultimul trimestru de sarcină volemia este mai crescută cu 3050%, mai ales pe seama volumului plasmatic. În ortostatism presiunea de filtrare în partea inferioară a corpului este mărită și în consecință plasma trece din capilare în spațiul interstițial. Dacă subiectul trece în clinostatism, după 1 minut
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
crește cu 15% datorită intervenției mecanismelor de regalre a volumului plasmatic. În timpul primelor minute de efort fizic intens se produce o scădere a volumului sangvin cu câteva sute de mililitri, tot prin trecerea plasmei în interstiții. În ceea ce privește variațiile sezoniere ale volemiei, aceasta este mai mare vara, cu 15-30%, deoarece intervine în termoreglare, și mai scăzută iarna. O ușoară creștere a volemiei se constată și în timpul digestiei, când are loc absorbția lichidelor ingerate. Reglarea volemiei presupune reglarea volumului plasmatic și reglarea volumului
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
o scădere a volumului sangvin cu câteva sute de mililitri, tot prin trecerea plasmei în interstiții. În ceea ce privește variațiile sezoniere ale volemiei, aceasta este mai mare vara, cu 15-30%, deoarece intervine în termoreglare, și mai scăzută iarna. O ușoară creștere a volemiei se constată și în timpul digestiei, când are loc absorbția lichidelor ingerate. Reglarea volemiei presupune reglarea volumului plasmatic și reglarea volumului globular. 1. Reglarea volumului plasmatic: Mecanism presional. Volumul plasmatic poate să crească sau să scadă, în consecință va varia în
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
plasmei în interstiții. În ceea ce privește variațiile sezoniere ale volemiei, aceasta este mai mare vara, cu 15-30%, deoarece intervine în termoreglare, și mai scăzută iarna. O ușoară creștere a volemiei se constată și în timpul digestiei, când are loc absorbția lichidelor ingerate. Reglarea volemiei presupune reglarea volumului plasmatic și reglarea volumului globular. 1. Reglarea volumului plasmatic: Mecanism presional. Volumul plasmatic poate să crească sau să scadă, în consecință va varia în același sens și volemia. Transferul lichidelor din plasmă în exteriorul vasului și invers
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
în timpul digestiei, când are loc absorbția lichidelor ingerate. Reglarea volemiei presupune reglarea volumului plasmatic și reglarea volumului globular. 1. Reglarea volumului plasmatic: Mecanism presional. Volumul plasmatic poate să crească sau să scadă, în consecință va varia în același sens și volemia. Transferul lichidelor din plasmă în exteriorul vasului și invers se face la nivelul capilarelor prin acțiunea forțelor presionale numite și forțe ale lui Starling, care acționează pe cele două fețe ale peretelui capilar și care au valori diferite. Astfel, în interiorul
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
acționează două forțe de presiune: presiunea coloidosmotică a lichidului interstițial (5 mm Hg) care atrage lichidul din capilar în interstițiu și presiunea hidrostatică a lichidului interstițial (6 mm Hg) care favorizează trecerea lichidului din plasmă în interstițiu. Mecanism renal. Atunci când volemia ajunge la limita superioară și peste aceasta, diureza crește, iar când volemia ajunge la limita inferioară și sub aceasta scade și diureza. Mecanism nervos. Se realizează prin receptorii din venele mari juxtacardiace și din atrii, receptori care sunt excitați în timpul
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
Hg) care atrage lichidul din capilar în interstițiu și presiunea hidrostatică a lichidului interstițial (6 mm Hg) care favorizează trecerea lichidului din plasmă în interstițiu. Mecanism renal. Atunci când volemia ajunge la limita superioară și peste aceasta, diureza crește, iar când volemia ajunge la limita inferioară și sub aceasta scade și diureza. Mecanism nervos. Se realizează prin receptorii din venele mari juxtacardiace și din atrii, receptori care sunt excitați în timpul diastolei fie de scăderea volumului sangvin fie de creșterea acestuia, consecutiv fiind
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
scade și diureza. Mecanism nervos. Se realizează prin receptorii din venele mari juxtacardiace și din atrii, receptori care sunt excitați în timpul diastolei fie de scăderea volumului sangvin fie de creșterea acestuia, consecutiv fiind declanșate reflexele și secrețiile glandulare necesare reglării volemiei. Mecanism umoral. Acționează prin intermediul hormonului adrenocorticotrop, secretat de hipotalamus, și prin aldosteron, mineralocorticoid secretatat de corticosuprarenale. Acești doi hormoni au rol în realizarea osmolarității lichidelor extracapilare și interstițiale, care la rândul ei are rol în controlul și reglarea volumului sangvin
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
preponderent de proteinele plasmatice și este direct proporțională cu concentrația acestor proteine și invers proporțională cu mărimea moleculelor proteice. Are valoarea de 25-30 mm Hg, rol dominant având albuminele plasmatice. Controlează schimburile hidroelectrolitice la nivelul capilarelor sangvine, esențiale pentru menținerea volemiei. pH-ul (echilibrul acido-bazic). Este o constantă fundamentală și reprezintă logaritmul cu semn schimbat al concentrației ionilor liberi de H+. Menținerea constantă a acestei concentrații poartă numele de izohidrie. pH-ul sangvin este ușor alcalin, variațiile permise fiind minime. Variază
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
aortă presiunea sistolică are valoarea de aproximativ 120 mm Hg, în arterele mari și milocii este cu 20% mai mică, iar în arteriole are loc o scădere puternică, cu peste 60%, a presiunii sangvine, aceasta ajungând la 40-35 mm Hg. Volemie, cu cât cantiatatea de sânge din interiorul arterelor este mai mare cu atât pereții acestor vase sunt mai destinși și presiunea este mai mare. Vâscozitatea sângelui, care atunci când este foarte crescută, mărește rezistența periferică a vaselor mici, ducând la creșterea
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
intern. 8.2. Rolul sângelui în susținerea funcțiilor de nutriție Sângele este componenta pasivă a sistemului hemodinamic și astfel participă direct la funcția circulatorie sub toate aspectele sale, inclusiv la asigurarea unei hemodinamici corespunzătoare prin însuși volumul de sânge circulant (volemie). In același context, al rolului de lichid circulant, sângele susține celelalte funcții de nutriție la nivelul organismului, participând la: respirație, prin capacitatea crescută de transport pentru O2 și CO2, precum și prin mecanismele ce asigură schimbul de gaze respiratorii la nivel
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
normală este 25-28 mm Hg. Presiunea osmotică și cea coloidosmotică sunt factori importanți ce determină transferul de apă și electroliți între spațiile lichidiene, deci factori esențiali pentru distribuția apei între compartimentele hidrice ale organismului și pentru homeostazia hidro-electrolitică. Volumul sanguin (volemia) este de aproximativ 70 ml/kgc, ceea ce reprezintă la un adult normal un total de aproximativ 5 l. Volemia este cu ~10% mai mare la bărbați în comparație cu femeile. In condiții fiziologice, volumul de sânge circulant poate crește în cursul efortului
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
electroliți între spațiile lichidiene, deci factori esențiali pentru distribuția apei între compartimentele hidrice ale organismului și pentru homeostazia hidro-electrolitică. Volumul sanguin (volemia) este de aproximativ 70 ml/kgc, ceea ce reprezintă la un adult normal un total de aproximativ 5 l. Volemia este cu ~10% mai mare la bărbați în comparație cu femeile. In condiții fiziologice, volumul de sânge circulant poate crește în cursul efortului fizic, la altitudine, în sarcină. Ca mecanism aceste creșteri se realizează fie prin creșterea efectivă a volumului sanguin total
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]