171 matches
-
declanșați ce acționează intens, surprinzător, brusc și/sau persistent și având deseori un caracter simbolic „de amenințare” (percepuți sau anticipați ca atare de subiect). Alteori, constituit de o suprasolicitare sau subsolicitare a mecanismelor cognitive (atenție, operații ale gândirii etc.) și voliționale, cel mai frecvent, stresul psihic este caracterizat printr-o participare afectivă pregnantă (ce poate însoți, ca rezonanță afectivă negativă, și formele de stres psihic prin suprasolicitare sau subsolicitare fizică și intelectuală). M. Golu (1972) definește stresul psihic ca o stare
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
formarea concepției moderne despre paranoia, mai bine zis, despre "monomanie" (monomanie), termenul propus de el în defavoarea celui de "paranoia". Folosind drept criteriu principal "crizele" - "alienarea mintală se judecă după crize" - psihiatrul francez identifică, între bolile mintale, monomaniile (intelectuale, emoționale și voliționale). Sub denumirea de "monomanie", el se referă la o formă de semi-delir, caracterizat prin "leziunea parțială a intelectului, afectelor și voinței, ce se manifestă printr-o tulburare mintală care vizează, de regulă, un singur obiect sau un ansamblu de obiecte
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
dereglări psihice plasate între schizofrenia paranoidă și paranoia propriu-zisă, care, deși prezintă unele asemănări cu ,,demența precoce" (dementia præcox), se dezvoltă mai târziu și mai încet decât aceasta, se caracterizează printr-o "dezvoltare mult mai ușoară a tulburărilor emoționale și voliționale", "armonia internă a vieții psihice" fiind mult mai puțin afectată sau limitându-se doar la anumite facultăți intelectuale (1919: 285). Se observă că pacienții suferind de parafrenie își păstrează, într-o mai mare măsură decât schizofrenicii, comportamentul în limitele normalului
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
cercetare obținute la nivelul eșantionului de elevi (de la profilul teoretic și tehnic, al liceului din orașul Vaslui) răspund la unele întrebari apărute la începutul cercetării și evidentiază unele aspecte motivaționale, precum și diferențe semnificative între aceștia din perspectiva variabilelor analizate. Componenta volițională cuprinde contradicțiile dintre motivele și tentațiile care aduc în atenția elevului câteva profesiuni din care va trebui să aleagă una, fixarea asupra uneia dintre ele, puterea de a menține această decizie, concentrarea eforturilor în scopul îndeplinirii hotărârii luate și a
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3116]
-
Lic. Teoretic „Vasile Alecsandri„ Săbăoani Motto: ,,Copilul nu este o sticlă pe care să o umpli, ci un foc pe care trebuie să-l aprinzi “Montaigne. Creativitatea este o însușire complexă a personalității .Ea implică anumite calități ale proceselor afective,voliționale,de personalitate. Creativitatea devine educabila de la vârsta preșcolara în condițiile în care educatoarea este preocupată pentru crearea unui climat corespunzător, propunându-și să utilizeze metode active,să realizeze corelații interdisciplinare, să promoveze manifestarea liberă a copiilor în învățare,dar în
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
la uitare, mai mult În calitate de stare de neutralitate, naturală, nu ca o pornire intențională, stabilă a ființei umane. Dacă ar fi s-o „definim” prin intermediul conceptelor acestor discipline, am putea spune că iertarea este o conduită complexă, de ordin cognitiv, volițional și emoțional, cu caracter adaptativ, de „anihilare” a unor porniri distructive la adresa altei persoane, de sublimare a „răului” interior În ceva inofensiv și stabilizator, pentru ca un subiect să intre Într-un raport normal cu altcineva. Suntem foarte mirați de faptul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
conduita elevului spre realizarea scopurilor educaționale și în al treilea rând ca variabila care a asigurat și asigură continuu organizarea interioară a comportamentului în cele mai multe din acțiunile sale. În esență ea implică ”efort, activitate, consum de energie, comportamente voliționale stimulatoare și frenatoare, opțiuni și acte decizionale privind modelele oferite de școală, de familie, de instituțiile extrașcolare etc.” În concordanță cu cele trei dimensiuni enunțate, există posibilitatea prezentării unui model genetic și operațional ce sintetizează și evidențiază structura, semnificațiile gnoseologice
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
sentimentul participării active la găsirea soluției, satisfacția trăirii succesului datorat modificării pozitive a comportamentului de învățare etc. Caracterul formativ apare evident prin însăși natura solicitării efortului intelectual, efort care cere o angajare psihică, uneori ”totală”, îi potențează și solicită resursele voliționale de nivel superior. 2. Succesul în rezolvarea ”situațiilor problemă”, ca factor cu valențe motivaționale, necesită deseori prezența unor condiții de cooperare și de competiție cu ceilalți colegi. Cooperarea și competiția - două ditre situațiile educaționale în care factorii motivaționali își manifestă
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
o emoție negativă (iritarea de a fi fost întrerupt). Semnalele de recepție din română sunt extrem de variate sub aspectul structurii și al semnificației vehiculate: unele sunt vide semantic (îhm, aha, așa), altele sunt expresii concentrate ale unor emoții sau impulsuri voliționale (oo!, a..., a, vai!, La naiba!), altele sunt expresii ale atitudinii ascultătorului față de interlocutor (acord, empatizare cu acesta: firește!, bineînțeles!, sigur!). Semnalul de recepție da este un stereotip verbal, care poate să nu semnifice neapărat acordul real cu vorbitorul. În
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
interioară. Din acest punct de vedere, desenul infantil se aseamănă cu jocul simbolic, care apare aproximativ în aceeași perioadă de exprimare grafică. Activitățile artistico plastice sunt un mijloc de dinamizare a vieții psihice a copilului, a proceselor sale intelectuale, afective, voliționale și motivaționale. Viziunea nouă în care se realizează în prezent educația artistico plastică a elevilor obligă învățătorul să cunoască temeinic particularitățile de vârstă și individuale ale acestora, stimulând la fiecare dintre ei resursele proprii și lăsându-le sentimentul unei depline
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
conduita elevului spre realizarea scopurilor educaționale, și în al treilea rând ca variabila care a asigurat și asigură continuu organizarea interioară a comportamentului în cele mai multe dintre acțiunile sale. În esență motivația implică efort, activitate, consum de energie, comportamente voliționale, stimulative, opțiuni și acte decizionale privind modelele oferite de școală, de familie, de instituțiile extrașcolare etc. 2.2 Factorii care influențează motivația pentru învățare Motivația pentru învățare, ca imbold spre învățare și implicare susținută în realizarea sarcinilor pe care le
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
colțurile lumii" (citat în Andrews, 30). Abia odată cu progresul academiilor de literatură elitistă, romanul a fost împins (presat) într-un soi de servitute față de literatura esențializată, negându-i-se intenția epistemologică primară mult mai robustă și liberă în manifestarea forțelor voliționale. Bakhtin se apropie de adevăr în afirmația despre fluidul romanului și natura indeterminată. Pentru că Bakhtin nu menționează în mod special jurnalismul literar narativ, alți critici o fac, luând poziții critice identice sau asemănătoare cu cele ale lui Bakhtin, mai înainte
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
rezultatelor. Valoarea formativă: se stimulează spiritul de explorare; - se formează un stil activ de muncă; se cultivă autonomia și curajul în afișarea unor afirmații proprii; - utilizarea acestei metode presupune o antrenare plenară a personalității elevilor, a componentelor intelectuale, afective și voliționale. Jocul didactic - este o metodă activ participativă în care „rolul principal este jucat de descoperire, deoarece în ordinea activităților contează punerea elevului în situația de a mânui, a rezolva contradicții, probleme” (I. Neacșu). Importanța jocului didactic ca metodă modernă constă
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
valoare socială, fie el concret sau abstract. * Delimitarea conceptului de creativitate la nivel școlar ne-a condus la definirea acestuia ca un proces complex prin care se focalizează întreaga personalitate a elevului, implicând calități ale proceselor de cunoaștere, atitudinale, afective, voliționale, de personalitate, corelate cu caracteristicile specifice sarcinilor și contextelor educaționale și având drept rezultat o idee sau un produs nou, original și valoros în raport cu propria persoană, cât și cu grupul din care face parte. * Se diferențiază creativitatea potențială și cea
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
de educație a creativității elevilor, este necesară o definiție operațională a creativității la vârsta școlarității. În acest sens considerăm creativitatea ca un proces complex prin care se focalizează întreaga personalitate a elevului, implicând calități ale proceselor de cunoaștere, atitudinale, afective, voliționale, de personalitate, corelate cu caracteristicile specifice sarcinilor și contextelor educaționale și având drept rezultat o idee sau un produs nou, original și valoros în raport cu propria persoană, cât și cu grupul din care face parte. Dimensiunile creativității “P”-urile creativității Mel
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
prin specificul profesiei este obligat să-și demonstreze sieși potențialul său profesional convertit în stil pedagogic pozitiv și competență. El știe că nu poate finaliza acțiunea educațională, la cote satisfacătoare, fără a descoperi, în fiecare copil, acele forțe cognitive, afective, voliționale etc., care așteaptă să fie activate. Capacitățile cognitive sunt impulsionate și susținute energetic de trebuința elevului de a cunoaște, de a afla, de a ști, ca expresii ale curiozității epistemice. La școlarul mic, efortul depus în activitatea de învățare este
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
care poate fi orientat interesul pentru activitatea școlară spre alcătuirea de ierbare, insectare etc. Tendința de colecționare este deosebit de activă pentru vârsta de 9-12 ani, când apar caracteristici psihologice legate de interesul copilului, de stăpânirea de sine și de calitătile voliționale. Copilul școlar traversează etapa cunoașterii prin lărgirea contactului cu mediul social și cultural din care asimilează modele de viață ce determină o integrare tot mai activă la condiția umană. Mediul solicită copilului nu numai adaptări ale comportamentului la sisteme diferite
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
fost impuse prin amenințare, teroare sau frică; - corecta înțelegere a semnificațiilor normelor morale poate fi însoțită și de adeziune afectivă față de cerințe și reguli, cu condiția ca elevii în cauză să nu-și fi dezvoltat, în suficientă măsură și componenta volițională, respectiv acel sistem de deprinderi și obișnuințe de comportare disciplinată prin care elevii pot demonstra faptul că au interiorizat cu adevarat cerințele manifestate de ei, transformându-le în convingeri sau mobiluri interioare. Activitatea de prevenire și combatere a tulburărilor de
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
inteligență, trăsături de violență și de caracter, de competență profesională etc., pe care tind cu ardoare să și le apropie. Procesul de imitare este posibil pe fondul existenței unor disponibilități interne, potențate de către structurile psihice proprii individului (cognitive, afective, motivaționale, voliționale), susținerea și realizarea acțiunilor specifice modelului ales. Există și riscul unei identificări exagerate, unor preluări necritice, cu consecințe negative în plan caracterial și comportamental. Numeroase cercetări au scos în evidență faptul că mass-media oferă modele simbolice pentru aproape toate formele
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
omului. P. este produs al adaptării și al activității și funcției sistemului nervos. Instrumentarul său constituie totalitatea fenomenelor și proceselor prin care se realizează formele cele mai complexe (psihice) de orientare și reflectare și care pot fi cognitive, afective și voliționale. Aceste fenomene, de natură ideală, subiectivă, diferențiate de fenomene matreiale, obiectuale, sînt denumite fenomene p. Conținutul p. uman reprezintă orientare în mediul problematic al existenței omului, iar obiectul rămîne adaptarea la mediul uman. P. uman a apărut sub influența procesului
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
etalonate de G. Bontilă. Obține Q.I. 104 la vârsta de 7 ani și 4 luni. Rezultatele școlare la finele clasei a I-a confirmă pe cele obținute în urma investigațiilor noastre. Colaborarea cu terapeutul s-a realizat fără dificultăți. Latura volițional motivațională puternic marcată datorită integrării în colectivul preșcolar și apoi școlar, intrând în joc competiția și dorința de a vorbi corect și de a fi prin acesta la fel cu ceilalți copii. 5. Examenul complex al limbajului s-a efectuat
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
a vorbi. Majoritatea cazurilor cu astfel de vorbire nu pot face diferențieri auditive între articularea corectă și cea incorectă. Procesul dezvoltării vorbirii se bazează în aceste cazuri pe o serie de acte compensatorii determinate atât de factori obiectivi cât și voliționali subiectivi, înlocuind mecanismul de închidere velofaringiană cu mișcări de închidere a aripilor nasului, mișcări neeficiente ale limbii și ale întregii musculaturi interesată în vorbirea articulată; se utilizează deci alte căi neuro-sensitive decât cele ale unui palat integru, fapt care are
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
tot felul stimulează dezvoltarea. Nu poate fi totuși eludat faptul că odată cu avansul gesellschaft se petrece dezintegrarea gemeinschaft. Miezul fiecăruia din cele două concepte este reprezentat de imaginea unui tip de relaționare socială și de imaginea elementelor mentale afective și voliționale care intră, respectiv, în fiecare din cele două. Ceea ce, tipologic, au fost aristocrația și democrația pentru Tocqueville, familiile-tip patriarhală și instabilă pentru Le Play, modurile economice de producție feudal și capitalist pentru Marx, gemeinschaft și gesellschaft au fost pentru
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de competență la elevii respectivi, provocând rezultate slabe la examene și concursuri școlare, respectiv la corigențe, repetenție etc. Aceste niveluri scăzute de competență se explică fie prin întârzieri în dezvoltarea intelectuală, fie printr-o serie de neajunsuri în plan motivațional, volițional și operațional, de genul: • un nivel foarte scăzut de aspirații și de expectanțe în raport cu activitatea școlară și cu propriul eu; • reduse disponibilități voluntare (de voință) necesare formulării obiectivelor de învățare și depășirii obstacolelor (dificultăților) care apar în mod inerent pe parcursul
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
În ceea ce privește rolul unor factori psihologici individuali de origine exogenă, în determinarea eșecului școlar, trebuie să arătăm că elevul este, din păcate, adeseori expus realizării unor stări depresive sau de șoc, care îl vor dezorganiza și inhiba sub raport intelectual și volițional. Aceste stări interioare defavorabile apar, de regulă, sub influența unor situații de conflict și de frustrare severe în care este plasat elevul. Astfel, un copil poate dezvolta o stare de insecuritate (anxietate) atunci când în familie părinții (mai ales tatăl) exercită
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]