443 matches
-
rezistență, îndemânare, mobilitate), care reprezintă suportul formării măiestriei motrice. A treia finalitate se referă la latura psihicului uman, care este și el profund angajat în efortul fizic. Calitățile psihice din sfera cognitivă (senzații, percepții, reprezentări, gândiri, imaginație, e.t.c.), volitivă (curaj, spirit de inițiativă, hotărâre, perseverență, e.t.c.), afectivă (sentimente, emoții) și estetică (simțul ritmului al armoniei, al coordonării mișcărilor, expresivitatea combinată cu exactitatea actului motric tot mai rafinată, precum și trăsăturile de personalitate (caracter, aptitudine, conștiință), sunt stimulate și
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
cu conturarea unui stil individual de înot pe probe și procedee, care asigură obținerea celor mai bune rezultate. Pe lângă pregătirea fizică și tehnică verificate și găsite corespunzătoare, se va urmări în cadrul competițiilor manifestarea sportivului și dacă acesta prin pregătirea moral volitivă face cât mai bine față obiectivelor de performanță prevăzute în cadrul concursului respective. Și aceste aspecte ale pregătirii vor fi interpretate diferențiat în cadrul selecției. Normele de control pentru verificare gradului de pregătire fizică generală sunt efectuate pe uscat. Ele
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
se poate cuprinde Într-un demers cu durată determinată.Toate acestea se desăvârșesc În cursul formării continue, unde progresele se traduc În succesele obținute În confruntarea cu dificultăți cărora individul le face față datorită funcțiilor sale intelectuale, abilităților creative și volitive. Dacă În trecut sistemul de Învățământ românesc lăsa În grija Școlii Normale și a Liceului Pedagogic formarea inițială a cadrelor didactice pentru Învățământ preșcolar și primar, tendințele europene determină o revizuire a sistemului de formare la acest palier. Apariția colegiilor
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
citat de A. Dragnea consideră următoarele: principii generale: dezvoltării multilaterale a personalității și integrării socio -profesionale a sportivului; eficienței maxime și economicității; complementarității teoriei cu practica; principii privind obiectivele antrenamentului: maximizarea capacității de performanță; dezvoltării aptitudinilor motrice, cognitive, afective și volitive; controlului, obiectivării și evaluării activității; colaborării dintre antrenor, sportiv și echipa de asistență științifică; principii privind conținutul antrenamentului: interdisciplinarității; raționalizării; operaționalizării; principii metodico - strategice: individualizării; conștientizării; motivației și efortului voluntar; accesibilității; interacțiunii mijloacelor verbale cu cele non - verbale; modelării; stimulării
Aspecte teoretice privind pregatirea asrtistica in gimnastica artistica feminina by LIUȘNEA DIANA NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/1673_a_2936]
-
mișcării o anumită stare emoțională, determinată de conținutul muzicii și de înțelegerea ei exactă, de frumusețea și expresivitatea mișcării; dezvoltarea muzicalității și ritmicității (educarea capacității de a reda prin mișcare particularitățile acompaniamentului muzical); dezvoltarea imaginației creatoare; formarea unor calități moral volitive, voința, perseverența, curajul, dârzenia, stăpânirea de sine, fermitatea, combativitatea. Aceiași autori consideră că estetica mișcării în gimnastică se realizează prin: existența unui bagaj motric expresiv complex care duce la conturarea personalității artistice a executantelor prin intermediul mișcărilor de expresie; forma plastică
Aspecte teoretice privind pregatirea asrtistica in gimnastica artistica feminina by LIUȘNEA DIANA NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/1673_a_2936]
-
domeniul educației fizice și sportului, în scopul eficientizării procesului instructiv specific acestui domeniu de activitate, care este, la rândul lui, foarte diversificat (L. Mihăilescu, N. Mihăilescu, 2006, pag. 42). Procesul învățării angajează dimensiuni cognitive, dar și dimensiunile afective, motivaționale și volitive ale personalității umane, care susțin “modificarea sau transformarea intențională a comportamentului uman, condiționată de experiența trăită“ (Cerghit, I., 1988, pag.111). Epuran, M., consideră că este “un fenomen psiho comportamental, de ameliorare a adaptării individului la situațiile vieții“ (Epuran, M.
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
limbaje de programare" pe computer). Același autor face și distincția între limbă și vorbire ("parole"). (Aici, distincția este tradusă în engleză prin "language" versus "speech"). Limba e un produs pe care individul îl înregistrează pasiv, în timp ce vorbirea e un act volitiv. În opoziție cu limba, vorbirea este un act individual. (Această afirmație a fost și cel mai mult criticată; unii critici au considerat că și vorbirea e un act colectiv.) Limbajul este noțiunea cu care de obicei operează psihologii: un ansamblu
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
interesului, pasivitate, inactivitate, concentrare foarte lentă și greoaie într-o sarcină de învățare, lipsa de spontaneitate și chiar stări de anxietate, reduce randamentul școlar al elevului. „Întotdeauna frustrarea se raportează la motivație, la trebuințe, interese, scopuri. Pe lângă factorii afectivi și volitivi, cei motivaționali sunt extrem de importanți pentru realizarea și finalizarea fără stres a unei sarcini. Când motivația este intrinsecă (interes, pasiune pentru activitatea respectivă), ea are un caracter frenator pentru instalarea stresului psihic; când este extrinsecă (impusă din exterior și neacceptată
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
mai întâi, măsurile de prevenire a fixării unor stări de frustrare intense și complexe la elevi, trebuie să arătăm că acestea constau, în special, în acțiuni de sporire a toleranței individuale la frustrare, de fortificare a disponibilităților intelectuale și moral- volitive ale elevului și ale colectivității din care el face parte. Pentru aceasta trebuie create atât un stil și regim de viață adecvat trebuințelor bio-psiho-sociale ale persoanei elevului, cât și condițiile unei optime realizări a procesului instructiv- educativ în familie și
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
mai întâi, măsurile de prevenire a fixării unor stări de frustrare intense și complexe la elevi, trebuie să arătăm că acestea constau, în special, în acțiuni de sporire a toleranței individuale la frustrare, de fortificare a disponibilităților intelectuale și moral- volitive ale elevului și ale colectivității din care el face parte. Pentru aceasta, trebuie create atât un stil și regim de viață adecvat trebuințelor bio-psiho-sociale ale persoanei elevului, cât și condițiile unei optime realizări a procesului instructiv- educativ în familie și
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
aceștia si cadrele didactice, pe de altă parte. O atenție deosebită se va acorda, astfel, măsurilor prin care se urmărește acordul dintre volumul mare de cunoștințe și deprinderi școlare, prevăzut în programa de învățământ, și gradul dezvoltării intelectuale și moral volitive a elevului, dintre tehnica de predare și examinare (uneori prea exigentă) și propriile modalități de receptare și prelucrare a materialului de către elevi, dintre programul și regimul de lucru urmat acasă, în familie, și cel impus de școală. Deoarece elevul se
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
Se manifestă tot mai pregnant necesitatea de a transforma cât mai repede învățătorul într-un factor prospectiv și propulsator al dezvoltării tinerei generații. Cadrul didactic va urmări dezvoltarea maximă a potențialului psihic al fiecărui elev, formarea structurii interne operatorii, afective, volitive, atitudinale, dezvoltarea creativității individuale și de grup, a independenței în gândire și acțiune. În acest sens trebuie regândite traseele, conținutul formării profesionale a cadrului didactic, standardele de formare profesională ințială, cu competențe ce vor trebui demonstrate la terminarea studiilor, dar
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
centrală în ansamblul conținuturilor formării cadrelor didactice o constituie formarea prin activitatea de practică pedagogică. Pregătirea practică antrenează atât conținuturile teoretice (psihopedagogice, metodice etc.), cât și disponibilitățile psihice ale viitorului cadru didactic. Activitatea pedagogică realizează o sinteză între domeniile cognitiv, volitiv, psihosocial. Sporirea eficienței și calității formării se poate face prin precizarea componentelor ierarhice ale competenței pedagogice, prin realizarea unei interacțiuni a acestora în cadrul programului de pregătire practică. Acest lucru este însă dificil de realizat, pentru că trebuie avut în vedere atât
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
corelații intra-, inter- și pluridisciplinare ale conținuturilor; - de a actualiza, prelucra, esențializa, ilustra, reprezenta și dezvolta conținutul; - de a surprinde valențele formative și educative ale conținutului. Planul operațional: - de a structura asimilarea conținuturilor, astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective, motivațional, volitive, atitudinale (acomodarea); - de a dirija asimilarea tehnicilor de activitate intelectuală o dată cu informațiile; - de a forma modul de gândire specific disciplinei respective de învățământ și modul de gândire sistemic; - de a valoriza conținutul obiectului de învățământ, structurând comportamentele raportate la valori
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
particularitate individuală care surprinde și transpune în practică modalitatea optimă conform particularităților elevilor de transmitere a cunoștințelor și de formare a intereselor de cunoaștere, a întregii personalități. Procesele și însușirile psihice ale profesorilor, de la cele cognitive la cele emoționale și volitive, suportă un proces de specializare și vocaționalizare pe direcția cerințelor, statusului și rolului de profesor. Percepția, limbajul și inteligența, atenția, motivația, atitudinile și abilitățile sale se impregnează de conținutul sarcinilor școlare, se structurează și lucrează în sensul pedagogic, mediind realizarea
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
M., 1996, p. 210] O primă problemă pusă în discuție de evaluarea cadrelor didactice este „ce anume se evaluează: profesorul ca persoană/personalitate sau cum predă acesta? Personalitatea unui profesor cuprinde un întreg sistem de elemente cognitive, moral-atitudinale (caracteriale), afective, volitive, temperamentale etc. Este, deci, necesar de precizat ce și cum anume evaluăm în contextul acestui sistem. Comportamentul didactic este, el însuși, determinat de personalitatea profesorului, de circumstanțele concrete ale actului didactic și, nu în ultimă instanță, de elevi. Dificultățile ce
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
fiind un capitol distinct al aceleiași istorii. O etapă integrează un ansamblu de trăsături psihologice și personologice, coerente și structurante. De asemenea unui anumit nivel funcțional al proceselor cognitive îi corespunde un nivel asemănător al proceselor afective și al trăsăturilor volitive și caracteriale din structura personalității. La vârsta copilăriei, operațiile gândirii se realizează prin intermediul acțiunilor externe, însoțite de exprimarea cu voce tare a cuvintelor. Acțiunile copilului au motivații biologice - nevoi imediate, impresii nemijlocite - și nu se desfășoară pe baza unui plan
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
atribute coerente și structurante psihologice și personologice. Astfel, personalitatea umană devine o unitate structurală și funcțională diferită la vârste diferite. Într-o anumită etapă, unui anumit nivel funcțional al proceselor cognitive îi corespunde unul asemănător al celor afective, dar și volitive și caracteriale, care aparțin personalității. Astfel, în copilărie, operațiile gândirii se realizează prin intermediul acțiunilor externe însoțite de exprimarea cu voce tare a cuvintelor. Motivațiile acțiunilor sunt biologice, datorită nevoilor imediate și impresiilor nemijlocite și au un corespondent afectiv holotimic. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și 1915, psihiatrul și nosologul german descrie patru structuri personopatice dominate de minciuna patologică și escrocherie, comportament criminal impulsiv sau elaborat și vagabondaj. Ele se regăsesc și astăzi în portretele psihologice ale personalităților antisociale. Același autor subliniază deficitul afectiv și volitiv al personalităților patologice, precocitatea tulburărilor de comportament și relativa lor stabilitate pe parcursul vieții. În Danemarca, Pontoppidan (1895Ă a fost preocupat de detaliile antropometrice ale indivizilor cu comportament antisocial manifest și a subliniat, pe de altă parte, rolul precipitant al evenimentelor
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
boala bipolară și schizofrenie. El este autorul unei punți de legătură între normalitate și psihoză prin secvența persoană normală - patologie - psihoză: schizotim - schizoid - schizofrenie; ciclotim - cicloid - psihoză maniaco-depresivă. A descris și caracterul ca o structură ce coalizează reacțiile afective și volitive individuale. Cunoașterea lor - în condiționare reciprocă și interdependență cu variabilele sanguine - ar putea oferi repere predictive pentru tulburările psihopatologice. Jaspers (1896Ă a adus o contribuție decisivă în diferențierea dintre personalitățile normale și cele patologice. Ultimele includeau și tulburări de adaptare
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
americană a readus în prim-plan studiul tulburărilor personalității, încercând, la rândul ei, sistematizări și rezolvări de controverse nosografice. Partridge (1930Ă a clasificat tulburările de personalitate în trei categorii. Prima include structuri individuale nesigure, depresive, astenice și cu evident deficit volitiv, fiind dominată de bizar ca atribut generic. Celei de-a doua îi aparțin personalitățile egocentrice cu trăsături paranoice, explozive, iritabile. În cea de-a treia grupă sunt incluse - după criterii morale - personalitățile caracterizate prin comportament criminal - mincinoși, escroci, vagabonzi și
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
este peste 60% imediat după aplicarea intervenției, ea scade la jumătate la un an de zile (YOUNG și colab., 2001Ă. Prezența unor tulburări de personalitate pe Axa II diagnostică scade în mod evident aplicabilitatea și eficiența tehnicilor cognitive datorită deficitului volitiv, motivațional și relațional, rigidității sau instabilității cognitive și afective și nu în ultimul rând ambiguității discursului pacientului a cărui problematică pare vagă, inaparentă și stabilizată în timp. În același context, RYLE1 (1997Ă, RYLE2 (1997Ă pornind de la particularitățile dominante ale personalității
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
la efort, potențialul genetic; 9 factorii psihici: intelectuali: inteligență, stilul cognitiv, nivelul de dezvoltare a proceselor intelectuale (memorie, gândire, imaginație, atențieă; nonintelectuali: motivația, interesele, atitudinile, trăsăturile de personalitate. În psihopedagogie se utilizează conceptul de maturitate școlară vizând maturitatea fizică, cea volitivă, socială, morală, mintală și maturitatea pentru muncă. I.2.4. Stilul de învățare Istoriile îi fac pe oameni înțelepți, poeții îi fac inteligenți, matematicile subtili, științele naturii profunzi, morala gravi, logica și retorica capabili de a rivaliza. Francis Bacon Stilul
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
la efort, potențialul genetic; b. factorii psihici: ‐ intelectuali: inteligență, stilul cognitiv, nivelul de dezvoltare a proceselor intelectuale (memorie, gândire, imaginație, atențieă; ‐ nonintelectuali: motivația, interesele, atitudinile, trăsăturile de personalitate. În psihopedagogie se utilizează conceptul de maturitate școlară vizând maturitatea fizică, cea volitivă, socială, morală, mintală și maturitatea pentru muncă. IV.1.Sfaturi pentru autoevaluarea obiectivă a rezultatelor la învățătură Există lucruri care știm că sunt imposibil de realizat, până când vine cineva care nu știe acest lucru și le realizează. Albert Einstein Evaluarea
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
avea de gând să..., a voi, a intenționa (DEX 2, s.v.). 22 "Numeroase discursuri debuteză adesea, în română, de exemplu, prin anunțarea prealabilă a intenției de a realiza un anumit tip de activitate lingvistică. Aceasta se exprimă prin intermediul unui indice volitiv: verbul a voi /a vrea (la indicativ sau optativ) sau echivalente ale acestuia, adăugat verbului la conj.: vreau să .spun, vorbesc, discut, întreb, rog, invit [...]: Eu vreau să vă dau un exemplu; Acuma eu vroiam să spun un lucru; Vreau
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]