138,850 matches
-
Rodica Bin România literară a publicat în premieră absolută cîteva din poemele colaje ale Hertei Müller, ,croite" direct în limba română, extrase din volumul Este sau nu este Ion, realizat de editura Polirom unde a apărut în traducerea lui Al.Șahighian și culegerea de eseuri Regele se înclină și ucide. Prezența autoarei în România cu acel prilej a fost intens mediatizată, cu ecouri durabile
Cu Herta Müller despre colaje by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11289_a_12614]
-
în proză: cea a poetei Herta Müller. La această ,descoperire" s-a mai adăugat surpriza de a o auzi pe autoare recitîndu-și la Centrul Cultural German din Timișoara, în română, cîteva din cele peste 80 de poeme colaj incluse în volumul Este sau nu este Ion. Timbrul inconfundabil al vocii, deturnarea inflexiunilor grave prin imprevizibilele nuanțe ludice, ritmarea sonoră a poemelor, cu totul diferită de ,croiala" lecturii vizuale, lineare, a textului, contrastul dintre unele vocabule ,neaoșe" și ușorul accent străin cu
Cu Herta Müller despre colaje by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11289_a_12614]
-
străin cu care erau ele rostite, noua, inedita constelație de sensuri a poemelor, ivită după lectura lor cu voce tare m-au convins de necesitatea indiscutabilă a ,fixării" poemelor pe un suport durabil . Au urmat ,demersurile" de rigoare astfel că volumul Este sau nu este Ion este însoțit acum de un disc compact conținînd poemele în lectura autoarei. La finele acestei veri, în Germania era lansat sub titlul Die blassen Herren mit die Mokka Tassen, la editura Hanser - al doilea volum
Cu Herta Müller despre colaje by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11289_a_12614]
-
volumul Este sau nu este Ion este însoțit acum de un disc compact conținînd poemele în lectura autoarei. La finele acestei veri, în Germania era lansat sub titlul Die blassen Herren mit die Mokka Tassen, la editura Hanser - al doilea volum de poeme colaj ale Hertei Müller. Primul se intitula In Haarknoten wohnt eine Dame . El a făcut deja obiectul unui experiment unic de ,translație": Herta Müller și Nora Iuga au lucrat împreună la transpunerea poemelor în limba română. Nu este
Cu Herta Müller despre colaje by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11289_a_12614]
-
însoțit-o pe Herta Müller în România, în primăvară, am reîntîlnit-o la Berlin, unde am realizat, în studioul postului de radio Deutsche Welle, înregistrarea pe disc compact a poemelor colaj din Este sau nu este Ion. În cronologia , realizării" acestui volum figurează ca o foarte discretă notă de subsol și dialogul pe care l-am avut cu Herta Müller la Timișoara, după seara în care o auzisem pentru prima dată citindu-și poemele în limba română. Am început prin a o
Cu Herta Müller despre colaje by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11289_a_12614]
-
spune trei...): Cronica Bucureștilor, întocmită de Gheorghe Parusi, de curînd apărută la Compania, și ceva mai vechea București. Carte de bucăți a lui Dan C. Mihăilescu, publicată în Biblioteca Ziarului de Duminică. Ce să fie, ce să fie între un volum lăcuit, cu foto sepia și supracoperte și-o cărticică de rețete despre cum să-nfuleci, fără furculiță, un oraș? Mai multe lucruri care le leagă. Întîi, împrejurarea că Bucureștiul, deși, spune Gheorghe Parusi, despre el s-a scris enorm, e
Praznic de tîrgoveți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11272_a_12597]
-
cei care ar trebui să o facă, nu îndrăznesc. Cartea lui Mircea Berindei, intitulată Paravanul venețian, ilustrează din plin aceste gînduri. Amintirile și portretele pe care fostul diplomat român, dublu licențiat în Drept și Filozofie, le-a cuprins în acest volum conțin toate reflecțiile de care pomeneam mai sus. Mai mult chiar, printr-o coincidență stranie, titlul cărții de față ne poate ajuta să-i privim rîndurile dintr-un unghi cu totul aparte. Mircea Berindei a fost întruchiparea vie a ideii
Paravanul regretelor noastre by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11284_a_12609]
-
părea și o grăbită trecere peste dreptul celuilalt de a-și exprima altă părere: ,ce faci??? bine sănătoasă??? bravoo..." (agonia.ro). În corpusurile recente care conțin înregistrări ale unor dialoguri reale, fomula de politețe Ce faci? e bine reprezentată. În volumul coordonat de Liliana Ionescu Ruxăndoiu, Interacțiunea verbală în limba română actuală. Corpus (selectiv), Schiță de tipologie (2002), apare și uzul ,operativ", de reglare a acțiunilor, pe care îl poate avea întrebarea directă: ,STAI puțin! Ce faci? De ce...", și cel fatic
Ce (mai) faci? by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11302_a_12627]
-
Poli Iași: , Eu când joc cu Steaua sau Dinamo, joc cu piciorul pe gât, cu carnea lor în dinți... Așteptăm UEFA cu sancțiunile... Haralampy: - Eu, dacă aș fi CNA sau măcar Ralu Filip, aș interzice imediat toate filmele cu Dracula... VOLUME ÎN PREGĂTIRE 1)Dan Iosif, Maxime și cugetări de pe vremea când eram parlamentar PSD, ediție de lux, cu amănunte. Prefața este semnată de un colectiv de muncitori-strungari de la fostul IMGB. 2)Traian Băsescu, opere complete, ediție de autor, Cum am
File din jurnalul telespectatorului Haralampy by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11291_a_12616]
-
de muncitori-strungari de la fostul IMGB. 2)Traian Băsescu, opere complete, ediție de autor, Cum am învățat eu carte... Vol.1: Când văd vreun dascăl, îmi vine să..." 3)Călin Popescu Tăriceanu, Cum am scăpat de inundații plecând la Bratislava? (roman-fluviu); volum cu prefață de Emil Boc, intitulată Absență pur obiectivă (de la întâlnirea cu reprezentanții partidelor politice minus PD-ul. Precizarea mea, DH)...
File din jurnalul telespectatorului Haralampy by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11291_a_12616]
-
Marius Chivu Ĩn 2001, cînd îi apăruse primul volum din Jurnal, anii 1990-1996, probabil cel mai recurent reproș adus atunci lui Mircea Cărtărescu a fost ,autismul" politic. Deși România trecuse în acei ani prin evenimente și schimbări politice majore, faptul că ele nu apăreau consemnate în jurnal era interpretat
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]
-
una pusă în joc, supusă riscurilor terenului alunecos care e jurnalismul de opinie. Alegînd să scrie despre politic ș.cl., Mircea Cărtărescu putea foarte ușor s-o zbîrcească. În schimb, avem acum, iată, o bună parte din articolele sale adunate în volum, sfidînd efemerul de principiu ce caracterizează articolul de ziar. Nefiind un gazetar hîrșîit într-ale scrisului la presiunea cotidianului, scriitorul a ales calea cea mai la îndemînă dar și cea mai riscantă dintre toate: să nu se încurce în protocoale
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]
-
variate ca stil și ton. Scriitorul cînd e retrospectiv/prospectiv analitic, cînd idealist și/sau profetic, unele articole sînt liric-descriptive - Mi-au dărîmat moara!, Omul invizibil sau O amintire sînt adevărate bucăți în proză -, în timp ce Baroane!, care dă și titlul volumului, este un pamflet de asumată tradiție argheziană. Poate fi ușor patetic, și chiar înduioșător naiv, cinic dar și virulent, de o duritate nebănuită care îți dă fiori (într-o lume perfectă, pamfletul mai sus amintit l-ar fi convins pe
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]
-
dar asta pentru că ,ziaristul trebuie să descopere erorile, răul din viața unei comunități". Dar ziaristul Cărtărescu e credibil pentru că e foarte uman. Și abia acum am ajuns la ce mi se pare cu adevărat important de spus - pornind de la acest volum - despre Mircea Cărtărescu. În ultimii ani, de cînd ideologia nu mai este legată doar de politic și de cînd în numele ei s-a pornit un întreg război cultural - început în prima jumătate a anilor '90 cu bătălia canonică, dar al
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]
-
părți ca posibil tovarăș de ideologie și văzut ca un prețios capital ideologic încă neinvestit. Așa se face că mai acum cîțiva ani a fost opus, forțat, ,modelului Patapievici", mai nou speculîndu-se, dimpotrivă, adjudecarea lui în sensul contrar. Fiind un volum cu articole de atitudine politică și culturală, poți spera că vei intui sau chiar afla din gura lui simpatiile ideologice. Dar să vedem despre ce scrie Cărtărescu. În primul rînd, șterge pe jos cu PSD-ul (,cel mai mafiot partid
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]
-
Mariana Sipoș Mariana Sipoș: Un subiect care preocupă mult mediile intelectuale românești cu prilejul revenirii dvs. în România este articolul pe care l-ați publicat la Madrid 1 în urmă cu zece ani, în urma vizitei dvs. anterioare, prilejuite de lansarea volumului autobiografic Peștele în apă. Nu știu dacă v-ați dat seama, dar se comentează mult impresiile dvs. de atunci. Aș vrea să știu, deși nu ați avut încă timp la dispoziție, dacă acum constatați vreo schimbare a ceea ce ați scris
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
dintre obiectivele cenaclului este acela de a arunca punți între literatură și filosofie, s-a propus discutarea abordării filosofice a unui text literar, în speță interpretarea lui Alexandru Dragomir la piesa lui Ioan Luca Caragiale, O scrisoare pierdută, publicată în volumul Crase banalități metafizice, Ed. Humanitas, 2004, pp. 3-38. În cele ce urmează, voi încerca să evaluez comparativ aceste tipuri de asimilare a literaturii în filosofie (Heidegger - Noica - Dragomir). Pentru aceasta, ar trebui în principiu să lămurim câteva lucruri: bunăoară, cum
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
adică un modern tulburat" (p. 451). De ce am insistat puțin pe modul lui H.-R. Patapievici de a înțelege raportul dintre modernitate și postmodernitate? Pentru că avem nevoie de el ca termen de raportare pentru ideile lui Ion Bogdan Lefter din volumul său Recapitularea modernității. Pentru o nouă istorie a literaturii române (Ed. Paralela 45, 2000). Știu că volumul lui I. B. Lefter a apărut înainte de cel al lui H.-R. Patapievici, deci ar fi absurd să pretind să fi ținut cont
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
a înțelege raportul dintre modernitate și postmodernitate? Pentru că avem nevoie de el ca termen de raportare pentru ideile lui Ion Bogdan Lefter din volumul său Recapitularea modernității. Pentru o nouă istorie a literaturii române (Ed. Paralela 45, 2000). Știu că volumul lui I. B. Lefter a apărut înainte de cel al lui H.-R. Patapievici, deci ar fi absurd să pretind să fi ținut cont de el. Dar, pentru mine, în 2005, cele două cărți coexistă în bibliotecă și mi s-ar
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
mine, în 2005, cele două cărți coexistă în bibliotecă și mi s-ar părea la fel de absurd să nu le citesc în relație. Câteva observații se impun de îndată. În cartea amintită, H.-R. Patapievici se referă copios la modernitate, pe când volumul lui I. B. Lefter se referă la modernism, o noțiune binișor diferită, și, pe deasupra, se referă în mod special la modernismul românesc, cu aplicație privilegiată la poezie, în detrimentul vizibil al prozei. Deci titlul cărții lui I. B. Lefter ar fi
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
în alte împrejurări (în alte cărți) I. B. Lefter face distincția necesară între postmodernitate și postmodernism, trebuia să înceapă aici printr-o distincție, la fel de necesară, între modernitate și modernism. E adevărat că I. B. Lefter nu e sistematic nici în volumul său Postmodernism. Din dosarul unei ,bătălii" culturale (2000 și 2002), nici în Despre identitate. Temele postmodernității (2004), ambele fiind culegeri de articole, dar, cu un pic de străduință a cititorului, se pot culege argumentele disocierii dintre postmodernitate și postmodernism. În
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
felul în care au fost interpretați Arghezi și Bacovia (numai ei) prin raportare la modernism, dar abia îi amintește pe prozatori (Camil Petrescu și Mihail Sebastian), spre a nu spune că de fapt îi ignoră. De aceea, cred că în volumul său Recapitularea modernității, așa cum arată în versiunea din 2000, Ion Bogdan Lefter reușește să schițeze abia premisele unei sinteze viitoare, care să se elibereze de indeciziile și lacunele pe care le-am semnalat. E o carte stimulatoare prin deschiderile ei
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
Giurescu? - să fi lins el pe degeaba ceea ce a lins? Dar Gabriel Andreescu? Dar Dan Pavel? Dar Laszlo Alexandru, dar Pecican? Dar Buzura, Doctorul Honoris Causa de la Ierusalim, răsplătit pentru isprava înalt culturală de a fi trimis la topit un volum de documente care probau fără tăgadă și responsabilitatea evreilor în tragedia generală? Dar Breban, dar Țepeneag - cu stindardul pe care scrie, citeț, ŤEd. Reichmanť? Dar Marta Petreu cu I. Vartic, ucenici-ascultători ai înțeleptului tovarăș Ion Ianoși?". Teza Marii Conspirații, infiltrată
Actualitatea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11312_a_12637]
-
la fel de semnificativ, Centrul și periferia. Autorul își valorifică publicistica destul de târziu, după mai bine de 25 de ani de remarcabilă activitate. El este un istoric literar, care, dintr-o excesivă modestie, s-a ignorat prea multă vreme. în Argumentul noului volum, N. M. ne explică intențiile sale exegetice, ce ar viza două categorii de scriitori: cei canonici (clasici în sensul perenității) ceea ce reprezintă ,centrul" și ,minorii", scriitorii uitați, trecuți cu vederea, aflați la ,periferie". Dacă la primii, criticul descoperă detalii relevante
Creație și anticipare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/11304_a_12629]
-
M. revizuiește opinia ce i se pare excesiv critică din cunoscutul articol Observări polemice, unde Titu Maiorescu ridiculiza citatele din Lepturariul românesc al lui Aron Pumnul, vizând printre altele prozodia și limba greoaie a Psalmilor traduși de Ion Prale. Autorul volumului Centru și periferia constată că acesta ,conservă sensul originalului, trece peste dificultățile limbii apelând la regionalisme și formațiuni lexicale proprii". Deși greoaie, continuă el, traducerea lui Prale ,supune limba și prozodia la încercări, care, reluate peste decenii, vor duce la
Creație și anticipare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/11304_a_12629]