197 matches
-
Marius Chivu După ce a debutat în carnetul carmen (concept editorial underground aparținând energicului Un Cristian), iată-l pe Bogdan Iancu ieșind din underground-ul Literelor bucureștene și debutând curajos în fața celor mulți. Volumașul lui de nici 50 de pagini adună 19 poeme care, deși vorbesc, în fond, despre iubire, sunt o coleție de nimicuri puse cap la cap. Prima impresie, trebuie să recunosc, nu e deloc grozavă. Aparent fără miză, cărticica lui Bogdan
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13636_a_14961]
-
ca altădată”, se scrie foarte mult, în special poezie, parcă pentru a întări vorba cântecului: „Că nu e om să nu fi scris o poezie...”. La început scriem o poezie, apoi un buchețel pentru o antologie și mai apoi un volumaș care bucură sufletul atât al scriitorului cât și al cititorului. E adevărat că în zilele noastre lectura cărților de literatură nu mai este un factor decisiv de cultură în viața multora. În timpul liber, din ce în ce mai drămuit, le-a venit în completare
SIMBIOZE LIRICE (VOL 1) – ANTOLOGIE DE POEZIE CONTEMPORANĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 675 din 05 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351275_a_352604]
-
în scrânciob, iar eu mi-am adunat paginile, devenind o cărticica ce- mi poartă numele primit în preajma celui de-Al Doilea Război Mondial. Se făcuse toamnă și firul de iarbă fusese rupt de un elev și așezat între coperțile acestui volumaș „Cărticica de dat în leagăn gândul”, să-l preseze pentru ierbar. Mai erau două zile și începea școală. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografica: Cărticica / Al Florin Țene : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 313, Anul I, 09 noiembrie 2011. Drepturi
CĂRTICICA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356402_a_357731]
-
Cenaclul literar „Mugurii” de la Clubul Copiilor Comănești, pe care-l frecventează din anul 2010 ( din clasa a II-a). O activitate care-i place și la care a avut și rezultate, fiind premianta unui concurs național de creație destinat copiilor. Volumașul de față cuprinde 45 de poezii scrise în perioada octombrie 2011 - mai 2012 (din cele peste 60 de lucrări ce-i aparțin ), un amalgam de teme și motive ce țin de universul copilăriei în care lumea este privită cu ochii
DUBLU EVENIMENT LA CENACLUL LITERAR „MUGURII” AL COPIILOR DIN COMĂNEŞTI de LEONID IACOB în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358315_a_359644]
-
apărut - la începutul lui aprilie 2012 - o antologie de catrene umoristice, intitulată „Stropi de senin” a profesorului adjudean Ion Croitoru. Spre deliciul cititorilor, redam mai jos câteva dintre spicuirile adunate în Cuvântul înainte al autorului lucrării: „Către eventualii cititori: Prezentul volumaș s-ar dori o carte de vacanță. Ce este o carte de vacanță nu ne întrebăm prea des, căci răspunsul este aproape dedus: un adaos cu care încercăm să ne deconectam de presingul cotidian. Altfel spus, cartea de vacanță este
STROPI DE SENIN (CATRENE UMORISTICE) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358866_a_360195]
-
2005 a fost chiar și premiată de Uniunea Scriitorilor din România. Se pare că juriul de la USR s-a păcălit crezând (asemenea unui profesor italian care într-o frază bine meșteșugită ridicase în slăvi “originalitatea” lui Patapievici, frază trecută la volumașul Ochii Beatricei plasat într-o suită de titluri despre Dante apărute în perioada 2000-2010) că ideile lui Egginton nemenționat în textul publicitar al micului volum i-ar aparține lui Patapievici, citat de Humanitas cu ghilimele de rigoare http://www.libhumanitas
DESPRE G. LIICEANU ŞI PLAGIEREA DE TIP „INADEQUATE PARAPHRASE” LA PATAPIEVICI de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340874_a_342203]
-
în scrânciob, iar eu mi-am adunat paginile, devenind o cărticica ce- mi poartă numele primit în preajma celui de-Al Doilea Război Mondial. Se făcuse toamnă și firul de iarbă fusese rupt de un elev și așezat între coperțile acestui volumaș „Cărticica de dat în leagăn gândul”, să-l preseze pentru ierbar. Mai erau două zile și începea școală. Evadare din lied Ceasul meu electronic de la mână arată oră 17 și ziua 19 octombrie 1815.Aveam întâlnire cu Schubert la biserica
POVESTIRI PENTRU COPII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340871_a_342200]
-
pe acasă, fiindcă o avea pe maică-sa, mătușa Natalia cam bolnavă, iar eu aveam un frate felcer pe care-l căutam prin sat sau satele din jur - împreună - ca să-i facă injecție noaptea ... și discutând... „am pus” de un volumaș de proză scurtă, cu o povestire, „Dor și Dora”, care a apărut după ... 37 de ani, în 2001. Asta fiindcă în 1965, când mergeam cu visata mea carte de debut la București să mai stăm de vorbă, unchiul meu a
EU AM PITICI PE CREIER... DE ACEEA SCRIU ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 581 din 03 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340887_a_342216]
-
aceeași contragere a micromonografiei (minus traducătorul I.L.P.)!; 13. la DUMITRU PRICOP - se analizează (sau, cel puțin, sunt menționate și „așezate pe șevalet”!), în general, cam toate volumele de poezie (minus sonetismul Paharului însângerat, apoi În căutarea muntelui albastru și postumul volumaș, destul de atipic pricopian, Nemona - la jumătatea drumului spre iad), dar se adaugă Necrologul - „Eu am intrat în poezie ca-n altar”): „Dumitru Pricop a intrat în poezie cu umbra și răcoarea pădurilor, amețit de înălțimi, cu talpa grea de pământ
MIRCEA DINUTZ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341741_a_343070]
-
Acasa > Literatura > Carti > "ÎNTOARCEREA FRATELUI RISIPITOR" Autor: Mircea Băduț Publicat în: Ediția nr. 1242 din 26 mai 2014 Toate Articolele Autorului Despre geneza prozei omonime și despre volumaș În urmă cu doi-trei ani am scris o carte împreună cu fiica mea. Lucrurile s-au întâmplat astfel: eu strânsesem câteva proze (ficțiuni și eseuri apărute într-o cadență dezlânată), iar fiica mea - Anca - produsese o serie de texte (majoritatea lirice
ÎNTOARCEREA FRATELUI RISIPITOR de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/341558_a_342887]
-
lui Mihail Zamfirache Ralli, spunând că la Iurcenia ar fi trăit un țigan-după tradiție- urmașul lui Pușkin.... Putem să mai adăugăm că numele eroinei era Mariula și că, caracterul autobiografic al poemului reiese chiar din versurile lui Pușkin, adnotate în volumașul poemului (1827), aparținând lui Viazemski: "După mulțimile lor leneșe,/ În pustietăți am hoinărit adesea,/Hrană lor simplă am împărțit/Și adormeam în fața focurilor lor;/ În mersul încet îmi plăcea/Sgomotul voios al cântecelor lor/Și îndelung, al Mariulei dragi,/ Repetăm
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
de odinioară, adăugându-le imagini, chenare florale și anluminuri cum au cărțile vechi de rugăciuni și chiar evangheliile sfinte. Pasiunea, dorința, dragostea de cuvânt și acea calofilie care în zilele noastre se reproșează autorilor, au dus la nașterea a trei volumașe admirabile ale acestui migălitor în carnea cuvântului așternut pe hârtie. Și nu în zadar. Cunoscut mai degrabă în cercurile literare online, Convorbiri literare, Rețeaua literară și alte pagini de socializare și cultură, Marin Bunget a obținut destule sufragii care l-
CEZARINA ADAMESCU-ILUSTRUL ANONIM ŞI VERSURILE LUI TĂMĂDUITOARE. UN ORFEVRIER AL CUVINTELOR de MARIN BUNGET în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371524_a_372853]
-
s-a hotărât să le încredințeze omenirii. Prin alchimii moștenite din străbuni, substanța și esența cuvintelor, trecute prin retortele sale sufletești, devine poezie, creație, artă. Șlefuite cu migală, precum lentilele lui Baruch Spinoza, poemele (aproape 300) cuprinse în cele trei volumașe care pot fi ținute într-un buzunar sau în căușii de palme, i-au conturat autorului un profil literar care nu mai are nevoie de recomandări: o sensibilitate aparte, o predilecție către temele iubirii, o anumită eleganță în exprimare și
CEZARINA ADAMESCU-ILUSTRUL ANONIM ŞI VERSURILE LUI TĂMĂDUITOARE. UN ORFEVRIER AL CUVINTELOR de MARIN BUNGET în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371524_a_372853]
-
întîlnire al artiștilor și muzicienilor. Blake a devenit astfel, pentru un timp, una dintre principalele atracții ale seratelor lor literare în care își recita și, se pare, chiar își cîntă poemele timpurii. Flaxman și Harriet Mathew sprijină financiar tipărirea unui volumaș de poezii compuse de Blake, cu titlul Poetical Sketches / Schițe poetice (se știe că au fost tipărite doar circa cincizeci de copii, astfel că versurile nu au fost diseminate la un pubilc numeros; potrivit lui Keynes, au fost înregistrate doar 22
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
la a căror înființare are un rol de seamă. Războiul întrerupe efervescenta sa activitate. În anii 1917 și 1918, colaborează la „Gazeta Bucureștilor”, „Scena” - la aceasta din urmă cu o suită de articole despre actorii cunoscuți în copilărie, strânse în volumașul Amintiri din teatru (1918) -, „Biblioteca copiilor și a tinerimei” și la „Renașterea”. Câștigat de orientarea scientistă, A. a propovăduit-o la noi cu pasiune și abnegație. Conștient de la început că un popularizator al științei trebuie „să fie dublat de un
ANESTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285364_a_286693]
-
este una a clarificărilor decisive pentru ce va deveni dandysmul În deceniile viitoare. Nu e deloc Întâmplător că spre mijlocul veacului, mai exact În 1845, apare textul său programatic, prima lui retrospectivă și, nu mai puțin, Întâia sa articulare teoretică, volumașul lui Barbey d’Aurevilly despre George Brummell, care va fi citit la scurtă vreme cu sfințenie de către toți cei ce cred În steaua dandysmului. Deși scrise cu mult Înainte, la 1830, respectiv 1833, nici Tratatul de viață elegantă al lui
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
drept și, în 1913, pe cea în litere, avocat la Târgu Jiu și profesor la Craiova, Râmnicu Vâlcea și Alexandria, C. își diminuează activitatea literară. Numele îi mai apare doar în „Sărbătoarea eroilor”, „Noi pagini literare”, „Flacăra” și pe coperta volumașului Altare nouă (1915). Deși reformat medical, participă la campania din 1913 și, ca translator, la cea din 1916-1917, când se îmbolnăvește de tifos. După însănătoșire se refugiază la Odessa, unde asistă la o provizorie instalare a regimului bolșevic. Atmosfera și
CRUCEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286537_a_287866]
-
Dafin, I. I. Alexandrescu-Dafin, Dionisie, Dion, Radu, Vlad, versuri, proză și articole diverse. Este apoi secretar de redacție la „Propaganda” din Iași. Când aceasta își încetează apariția, D., care mai colaborase și la „Adevărul ilustrat”, „Povestea vorbei” și își tipărise volumașul Fără noroc (1897), e adus la ziarul „Epoca”, unde mai folosește pseudonimele Raul și Beatrice. Student la Facultatea de Drept din București, pe care o va absolvi în 1903, publică, îndeobște versuri, în „Foaia populară”, „Familia”, „Arhiva”, „Tribuna familiei”, „Noua
DAFIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286654_a_287983]
-
cercurile patronate de C. Dobrogeanu-Gherea. Mai impetuos decât amicii săi, C. debutează în 1897, în „Foaia interesantă” a lui G. Coșbuc, cu o proză scurtă, iscălită Nelly, urmată de altele și de câteva poezii. În 1898, cu același pseudonim, tipărește volumașul de schițe Copil din flori și romanul Poet-poetă. Scandalizat, părintele său îl mută la Buzău, unde își avea garnizoana, și, după trecerea bacalaureatului, îl trimite la Paris pentru studii juridice. C. rămâne din 1899 până în 1903 în metropola franceză, unde
COCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
a fost să pună mâna pe piatra sobei. Era călduță. Charlotte a simțit o amețeală plăcută. Voia deja să se lase să lunece lângă sobă, când, pe masa din scânduri groase, înnegrite de ani, a observat o carte deschisă. Un volumaș vechi cu hârtie aspră. Sprijinindu-se de laviță, s-a aplecat asupra paginilor deschise. Curios, literele au început să tremure, să dispară - ca în noaptea din tren în care visase strada pariziană unde locuia unchiul ei. De data aceasta nu
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
o băncuță lipită de peretele izbei, cu capul sprijinit de lemnul neted al bârnelor. Ochii îi erau închiși. Probabil că adormise și murise în somn. O adiere ușoară, venind din taiga, ridica paginile cărții deschise de pe genunchii ei. Era același volumaș franțuzesc cu cotorul aurit. S-au căsătorit în primăvara anului următor. El era originar dintr-un sat de pe malul Mării Albe, aflat la zeci de mii de kilometri de orașul siberian în care îl adusese războiul civil. Charlotte a remarcat
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
cărei femei plângeau în alexandrini, iar bărbații se înfruntau în sirventès1. Când eram copii, descopeream Franța astfel, prin viața ei literară, prin materia ei verbală mulată într-un sonet și cizelată de un autor. Mitologia noastră familială confirma că un volumaș cu coperțile uzate și cu cotorul aurit o urma pe Charlotte în toate peregrinările ei. Ca o ultimă legătură cu Franța. Sau, poate, ca o promisiune constantă de vrajă. O arie există, o știu și pentru ea aș da... - de câte ori
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
cu atât mai cenușiu, cu cât e mai „revoluționar”, deoarece, în ceea ce privește mohoreala ascetică și, vai, spiritualistă, nici scriitorii religioși ai Reformei nu glumesc). Legat de ce am spus până acum, mărturisesc că m-a încercat un sentiment de respingere și în fața volumașului (gol și anonim la modul ascetic și spiritualist) al Omiliilor la San Paolo fuori le mura de Dom Giovanni Franzoni 2, culese de Comunitate. Am deschis cartea și-am răsfoit-o: consternarea mi-a sporit. Cum? Și Dom Giovanni Franzoni
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
fapt, într-un veritabil curs sintetic de istoria literaturii, a culturii românești, o pondere deosebită având-o evocarea caldă a personalităților trecutului, dar și ale momentului. Procedeul va fi utilizat și mai târziu în activitatea didactică, un exemplu elocvent fiind volumașul Portrete pedagogice. Adaptată nivelului celor cărora le este destinat, rememorarea corespundea și predispozițiilor lui G., care, mult înainte de a fi ajuns la vârsta retrospecțiilor, începe să evoce personalitățile cunoscute direct, trecute în lumea umbrelor, precum G. Coșbuc, I. L. Caragiale, St
GHIBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287252_a_288581]
-
se statornicește la Mășcăuți, unde se arată priceput într-ale gospodăriei și, în același timp, are vreme destulă pentru scris și lecturi. Începe să compună devreme și, în 1851, îi apărea în „Foiletonul Zimbrului” poezia Moldova. Tot atunci scotea primul volumaș, Fabule alcătuite în limba moldovinească. Dacă se îndeamnă la scris, cu puținătatea înzestrării sale, este pentru că îl însuflețește dorința de a îmbogăți limba și literatura română cu o carte, fie ea și de traduceri. În fabulele tălmăcite de S. (din
SARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289492_a_290821]