839 matches
-
cu vârtejuri) Turbulența poate apare și în alte vase de sânge în cazuri patologice, când vâscozitatea este mică (anemie, scăderea CO2 din sânge). Deci pentru a avea curgere laminară, după (I.22) și (I.23) trebuie îndeplinită condiția: Dar debitul volumic de sânge dintr-un vas de sânge este: Dacă se alege densitatea sângelui, inegalitatea conduce la condiția dacă raza se exprimă în centimetri iar debitul volumic în cm3/s. Prezentăm în Fig.I.23 modul cum este îndeplinită această condiție
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
avea curgere laminară, după (I.22) și (I.23) trebuie îndeplinită condiția: Dar debitul volumic de sânge dintr-un vas de sânge este: Dacă se alege densitatea sângelui, inegalitatea conduce la condiția dacă raza se exprimă în centimetri iar debitul volumic în cm3/s. Prezentăm în Fig.I.23 modul cum este îndeplinită această condiție pentru om și pentru câteva specii de mamifere. Din figură se observă că toate valorile razelor vaselor sanguine se află în regiunea care satisface condiția pentru
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
R viteza este mai mare decât la portul C. * Elementul funcțional Hydraulic Fluid. Acest element face parte din biblioteca Hydraulic Utilities și se folosește pentru introducerea parametrilor fizici ai fluidului de lucru: densitate, coeficient de viscozitate cinematică, modulul de elasticitate volumică, cantitatea de aer nedizolvat. Dacă valorile parametrilor de lucru ai fluidului sunt diferiți de valorile implicite ale elementelor, atunci acestea se pot modifica în casetele de control ale elementului. Tot aici se pot modifica și unitățile de măsură ale acestor
Cântărirea în mişcare a vehiculelor by Irina Mardare () [Corola-publishinghouse/Science/558_a_1119]
-
grade de reticulare. Pentru rețelele omogene, echilibrul între rețeaua umflată și solventul pur se stabilește conform relației: (42) în care: χ parametrul de interacțiune polimer-solvent FloryHuggins; ν* concentrația unităților reticulate într-o unitate de volum de copolimer uscat; ϕ2 fracția volumică a copolimerului în copolimerul umflat; V1 volumul molar parțial al solventului; <α2>0 factorul de dilatare izotropică, care este egal cu raportul între diferența medie pătratică între capetele lanțului în stare uscată și aceeași cantitate în rețeaua în stare de
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
de umflare la echilibru și găsește χ = 0.46. Folosind relația (42) pentru <α2> * 1 și χ= 0.46 se poate determina ν*, pentru diverse reticulări, din umflarea la echilibru în toluen. Pentru aceasta este necesar să se determine fracția volumică a polimerului în copolimerul umflat, cu ajutorul relației: (43) unde: W umflarea în greutate a copolimerului, care se determină prin metoda centrifugării; ρ2 densitatea polimerului în proba umflată; ρ1 densitatea solventului. În continuare ecuația (42) poate servi pentru determinarea parametrilor de
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
și pentru a da o primă indicație despre volumul porilor conținuți de copolimer. Presupunerea care se face la această transformare este că greutatea specifică a solventului rămîne nemodificată în faza de copolimer. Cunoscând valoarea lui B se poate calcula fracția volumică a copolimerului, ϕ2 presupunând faza gel omogenă și izotropă, conform relației: (47) în care ρ2g densitatea copolimerului determinată în etanol /33/. În jurul anului 1963 Millar și colaboratorii /67/ au efectuat studii de umflare în solvenți buni pentru copolimerii St-DVB pentru
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
de schimb gravimetrică (Qg) și cea volumetrică (Qvol): (49) unde: β fracția de volum liber a schimbătorului de ioni; ρ densitatea schimbătorului de ioni aflat în stare umflată (g/cm3); w conținutul de apă al schimbătorului de ioni ( % volumetrice). Capacitatea volumică depinde de conținutul de apă al schimbătorului de ioni. Un factor care influențează Qg și Qvol este concentrația de grupe ionice fixe (mechiv/gschimbător). Relația care definește concentrația grupelor ionice este: g grefi (50) unde: mR molaritatea grupelor ionice (mechiv
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
matematică, provenită din definiție, ce caracterizează acest tip de concentrație este. f) Fracțiile notate cu x reprezintă raportul cantităților dintre un component și toți componenții soluției. Funcție de modul de exprimare a acestor cantități deosebim fracții masice, fracții molare sau fracții volumice. Acest mod de exprimare a concentrației este utilizat în special în cazul soluțiilor multicomponente. De exemplu, în cazul unei soluții cu trei componenți A, B și C fracțiile masice, molare și volumice a celor trei componenți vor fi. g) Rapoartele
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
cantități deosebim fracții masice, fracții molare sau fracții volumice. Acest mod de exprimare a concentrației este utilizat în special în cazul soluțiilor multicomponente. De exemplu, în cazul unei soluții cu trei componenți A, B și C fracțiile masice, molare și volumice a celor trei componenți vor fi. g) Rapoartele notate cu X reprezintă raportul cantității unui component și al unui alt component aflat în soluție. Funcție de modul de exprimare a acestor cantități deosebim fracții masice, fracții molare sau fracții volumice. De
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
și volumice a celor trei componenți vor fi. g) Rapoartele notate cu X reprezintă raportul cantității unui component și al unui alt component aflat în soluție. Funcție de modul de exprimare a acestor cantități deosebim fracții masice, fracții molare sau fracții volumice. De exemplu în cazul a trei componenți putem scrie câte șase raporte din fiecare tip: masic, molar sau volumic. Pentru simplificare vom nota numai rapoartele masice. 2) Să se demonstreze că pentru o soluție care conține n componenți numărul maxim
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
al unui alt component aflat în soluție. Funcție de modul de exprimare a acestor cantități deosebim fracții masice, fracții molare sau fracții volumice. De exemplu în cazul a trei componenți putem scrie câte șase raporte din fiecare tip: masic, molar sau volumic. Pentru simplificare vom nota numai rapoartele masice. 2) Să se demonstreze că pentru o soluție care conține n componenți numărul maxim de rapoarte masice este n(n-1) 3) Să se determine concentrația procentuală și molală a unei soluții care
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
1 4) Se prepară o soluție din 173,2 g CuSO4·5H2O și 933,8 g H2O. Soluția obținută are densitatea de 1,107 g/cm3. Să se calculeze concentrația acestei soluții exprimată în procente de masă și în procente volumice. R: cpm = 10%; cpv = 0,37% 5) Să se determine molaritatea și normalitatea unei soluții de borax (Na2B4O7·10H2O)știind că titrul soluției este 0,00954 g/cm3. Lucrarea 6 SOLUȚII. MODURI DE PREPARARE A SOLUȚIILOR LICHIDE Soluțiile lichide și
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
matematică, provenită din definiție, ce caracterizează acest tip de concentrație este. f) Fracțiile notate cu x reprezintă raportul cantităților dintre un component și toți componenții soluției. Funcție de modul de exprimare a acestor cantități deosebim fracții masice, fracții molare sau fracții volumice. Acest mod de exprimare a concentrației este utilizat în special în cazul soluțiilor multicomponente. De exemplu, în cazul unei soluții cu trei componenți A, B și C fracțiile masice, molare și volumice a celor trei componenți vor fi. g) Rapoartele
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
cantități deosebim fracții masice, fracții molare sau fracții volumice. Acest mod de exprimare a concentrației este utilizat în special în cazul soluțiilor multicomponente. De exemplu, în cazul unei soluții cu trei componenți A, B și C fracțiile masice, molare și volumice a celor trei componenți vor fi. g) Rapoartele notate cu X reprezintă raportul cantității unui component și al unui alt component aflat în soluție. Funcție de modul de exprimare a acestor cantități deosebim fracții masice, fracții molare sau fracții volumice. De
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
și volumice a celor trei componenți vor fi. g) Rapoartele notate cu X reprezintă raportul cantității unui component și al unui alt component aflat în soluție. Funcție de modul de exprimare a acestor cantități deosebim fracții masice, fracții molare sau fracții volumice. De exemplu în cazul a trei componenți putem scrie câte șase raporte din fiecare tip: masic, molar sau volumic. Pentru simplificare vom nota numai rapoartele masice. 2) Să se demonstreze că pentru o soluție care conține n componenți numărul maxim
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
al unui alt component aflat în soluție. Funcție de modul de exprimare a acestor cantități deosebim fracții masice, fracții molare sau fracții volumice. De exemplu în cazul a trei componenți putem scrie câte șase raporte din fiecare tip: masic, molar sau volumic. Pentru simplificare vom nota numai rapoartele masice. 2) Să se demonstreze că pentru o soluție care conține n componenți numărul maxim de rapoarte masice este n(n-1) 3) Să se determine concentrația procentuală și molală a unei soluții care
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
1 4) Se prepară o soluție din 173,2 g CuSO4·5H2O și 933,8 g H2O. Soluția obținută are densitatea de 1,107 g/cm3. Să se calculeze concentrația acestei soluții exprimată în procente de masă și în procente volumice. R: cpm = 10%; cpv = 0,37% 5) Să se determine molaritatea și normalitatea unei soluții de borax (Na2B4O7·10H2O)știind că titrul soluției este 0,00954 g/cm3. Lucrarea 6 SOLUȚII. MODURI DE PREPARARE A SOLUȚIILOR LICHIDE Soluțiile lichide și
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
lucrării - Cunoașterea simbolizării utilizate in acționarea hidraulică. 3.2. Noțiuni introductive Sistemele de acționare hidraulică utilizează lichide pentru transferul de energie între intrare și ieșire. În prima fază lichidul primește energie mecanică mărindu-și energia specifică într-o mașină hidraulică volumică (pompa P). Ulterior, energia este cedată motorului hidraulic (MH). Parametrii energiei hidraulice obținuți la pompă, Qp și pp, sunt adaptați cerințelor de la motor, Qm și pm, prin aparatura de distribuție, reglare și protecție (ADRP). În schemele hidraulice de acționare se
Ac?iuni hidraulice pneumatice by Irina Ti?a, Irina Mardare () [Corola-publishinghouse/Science/83215_a_84540]
-
condiționare și transfer. 6. Elemente auxiliare. 7. Aparate de măsură. 8. Motoare de antrenare. Schema hidraulică constituie reprezentarea prin simboluri a totalității elementelor componente ale unei instalații hidraulice, precum și a legăturilor dintre ele. LABORATOR 4 STUDIUL CONSTRUCȚEI ȘI FUNCȚIONĂRII POMPELOR VOLUMICE 4.1. Obiectivele lucrării - Cunoașterea și înțelegerea principiului de lucru al pompelor volumice; - Cunoașterea și aplicarea relațiilor de calcul pentru parametrii principali ai pompelor volumice; - Cunoașterea celor mai importante tipuri constructive de pompe volumice și înțelegerea modului de lucru al
Ac?iuni hidraulice pneumatice by Irina Ti?a, Irina Mardare () [Corola-publishinghouse/Science/83215_a_84540]
-
antrenare. Schema hidraulică constituie reprezentarea prin simboluri a totalității elementelor componente ale unei instalații hidraulice, precum și a legăturilor dintre ele. LABORATOR 4 STUDIUL CONSTRUCȚEI ȘI FUNCȚIONĂRII POMPELOR VOLUMICE 4.1. Obiectivele lucrării - Cunoașterea și înțelegerea principiului de lucru al pompelor volumice; - Cunoașterea și aplicarea relațiilor de calcul pentru parametrii principali ai pompelor volumice; - Cunoașterea celor mai importante tipuri constructive de pompe volumice și înțelegerea modului de lucru al acestora; - Cunoașterea și aplicarea relatiilor de dimensionare și alegerea pompelor din cataloagele firmelor
Ac?iuni hidraulice pneumatice by Irina Ti?a, Irina Mardare () [Corola-publishinghouse/Science/83215_a_84540]
-
unei instalații hidraulice, precum și a legăturilor dintre ele. LABORATOR 4 STUDIUL CONSTRUCȚEI ȘI FUNCȚIONĂRII POMPELOR VOLUMICE 4.1. Obiectivele lucrării - Cunoașterea și înțelegerea principiului de lucru al pompelor volumice; - Cunoașterea și aplicarea relațiilor de calcul pentru parametrii principali ai pompelor volumice; - Cunoașterea celor mai importante tipuri constructive de pompe volumice și înțelegerea modului de lucru al acestora; - Cunoașterea și aplicarea relatiilor de dimensionare și alegerea pompelor din cataloagele firmelor producătoare. 4.2. Noțiuni teoretice Definiție: Pompele volumice sunt pompe în care
Ac?iuni hidraulice pneumatice by Irina Ti?a, Irina Mardare () [Corola-publishinghouse/Science/83215_a_84540]
-
4 STUDIUL CONSTRUCȚEI ȘI FUNCȚIONĂRII POMPELOR VOLUMICE 4.1. Obiectivele lucrării - Cunoașterea și înțelegerea principiului de lucru al pompelor volumice; - Cunoașterea și aplicarea relațiilor de calcul pentru parametrii principali ai pompelor volumice; - Cunoașterea celor mai importante tipuri constructive de pompe volumice și înțelegerea modului de lucru al acestora; - Cunoașterea și aplicarea relatiilor de dimensionare și alegerea pompelor din cataloagele firmelor producătoare. 4.2. Noțiuni teoretice Definiție: Pompele volumice sunt pompe în care creșterea energiei fluidului provine în primul rând din energia
Ac?iuni hidraulice pneumatice by Irina Ti?a, Irina Mardare () [Corola-publishinghouse/Science/83215_a_84540]
-
parametrii principali ai pompelor volumice; - Cunoașterea celor mai importante tipuri constructive de pompe volumice și înțelegerea modului de lucru al acestora; - Cunoașterea și aplicarea relatiilor de dimensionare și alegerea pompelor din cataloagele firmelor producătoare. 4.2. Noțiuni teoretice Definiție: Pompele volumice sunt pompe în care creșterea energiei fluidului provine în primul rând din energia de presiune (SR ISO 5598). Cantitatea de fluid refulată de pompă depinde de viteza de rotație a arborelui de antrenare și de volumul geometric al pompei. Pompele
Ac?iuni hidraulice pneumatice by Irina Ti?a, Irina Mardare () [Corola-publishinghouse/Science/83215_a_84540]
-
sunt pompe în care creșterea energiei fluidului provine în primul rând din energia de presiune (SR ISO 5598). Cantitatea de fluid refulată de pompă depinde de viteza de rotație a arborelui de antrenare și de volumul geometric al pompei. Pompele volumice transportă lichidul din racordul de aspirație în cel de refulare volum cu volum. În acest scop sunt delimitate camere de volum variabil, constituite între elementele active ale pompei.Principiul de lucru al pompelor volumice În faza de aspirație volumul camerelor
Ac?iuni hidraulice pneumatice by Irina Ti?a, Irina Mardare () [Corola-publishinghouse/Science/83215_a_84540]
-
de volumul geometric al pompei. Pompele volumice transportă lichidul din racordul de aspirație în cel de refulare volum cu volum. În acest scop sunt delimitate camere de volum variabil, constituite între elementele active ale pompei.Principiul de lucru al pompelor volumice În faza de aspirație volumul camerelor este în creștere, presiunea scade și ele sunt conectate la racordul de aspirație. Are loc umplerea cu lichid a acestora. Când volumul camerelor devine maxim, acestea sunt închise mecanic și camerele cu lichid se
Ac?iuni hidraulice pneumatice by Irina Ti?a, Irina Mardare () [Corola-publishinghouse/Science/83215_a_84540]