536 matches
-
vreo morală (care ar fi fără îndoială foarte imorală) sau dacă, pur și simplu, nu este nimic de spus despre această noapte furtunoasă în care femeia apare de la un capăt la altul ca cea care conduce un joc straniu și voluptuos și dacă nu e nimic altceva decât un efect de surpriză, cel al unei seducții care se pune în scenă, ironizându-se totdată. Am căutat care este morala acestei aventuri dar n-am găsit niciuna". Astfel se termină povestirea lui
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
nouă, cea a gazdei care își surprinde oaspetele sub puterea seducției. Totul în arhitectură trebuie să te invite la dragoste. "Interiorul casei era făcut pentru a inspira dragostea"254. O întreaga combinație de efecte este pregătită în aceste cabinete ascunse, voluptuos mobilate, acoperite cu oglinzi și panouri lascive (să nu uităm că "dorințele se reproduc prin imaginile lor și că în decorul din Zâna Luminoasă "pasajele cele mai tandre și mai voluptoase din Metamorfozele lui Ovidiu erau exprimate pe panouri")255
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
codrii sălbatici. Distanță, de asemenea, a vânatului din ce în ce mai îndepărtat pe care îl ucide cu șoimul și arbaleta, săgeata și lancea, care servesc la măsurarea și reducerea distanței, moartea pe care o provoacă fiind trăită ca un act erotic, un spasm voluptuos al abolirii distanței. A ucide înseamnă a suprima distanța, a se dărui erosului. Această tragedie a distanței îl conduce la exil, pe pământ străin, departe de părinții săi. Povestea lui este aceea a unui exil reînnoit la nesfârșit"389. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
manuscrisului găsit - ar fi povestirea, iar diferența specifică - pastișa cu efecte comice a stilului cronicăresc și a graiului moldovean, întrețesute ingenios, dar nesilit cu neologismul tehnic (oenologic și gastronomic) și cu citatul erudit. T. este un artist al cuvântului, un voluptuos al miresmelor fonetice și lexicale și un virtuoz al compoziției intertextuale. Rezultatul acestui joc livresc și al întâlnirii pseudodocumentului cu fantezia este imaginea unei Moldove deopotrivă verosimile și fabuloase, surprinzând prin predispoziția potatorică și gastronomică și prin manifestările ei libertine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]
-
pare a gândi iarăși în cheie postmodernistă. Dar să revenim la textul eminescian, în care poetul de 20 de ani definește poezia cadavru fardat ("haine de imagini pe cadavrul trist și gol"): "Ce e poezia? Înger palid cu priviri curate, / Voluptuos joc cu icoane și cu glasuri tremurate, / Strai de purpură și aur peste țărâna cea grea". Mai mult, Eminescu extinde textura simulacrelor la metafizică și teologie: Ce e cugetarea sacră? Combinare măiestrită / Unor lucruri nexistente; carte tristă și-ncâlcită, / Ce
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
J. M. Olbrich (1869-1908), ridic�nd pavilionul Secession, la Viena (1897-1898), manifest? dintru-nceput autonomia stilistic? a vienezilor: volumetrie franc?, alb?, simetric? ?i ridicat? de aluzii decorative ?i ironice la locul ocupat de neoclasicism că ?i de stilul unduitor ?i voluptuos al lui Horta sau al lui Guimard. Acest stil epurat se radicalizeaz? �n operele lui J. Hoffmann (1876-1956), mai ales cu sanatoriul de la Purkersdorf (Austria, 1905), a c?rui geometrie strict? denot? un demers ra?ionalist ?i igienist. Dar limbajul
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
consider că salvarea e un mit de oameni obosiți, extenuați. Alții mai vioi par să înțeleagă că agonia e termenul ultim, și nu moartea; în consecință, se pregătesc asiduu nu atât de intrare în repaus, ci de trăit cât mai voluptuos cu neputința de a-l atinge. Și dacă tot suntem la poezie: nu vi se pare că Leopardi, cu-al său "și mi-e dulce/ în marea aceasta calmă naufragiul", sună mult mai... chinezește decât am fi gata să recunoaștem
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
la mare, niște indiscreții mai picante. Politețurile de salon nu exclud maliția sau ușuraticele jocuri de cuvinte. Spirit fin, cu agerime în observații, fandositul surprinde, uneori fără să vrea, și aspecte amuzante, bizare sau grotești ale unei lumi în lentă, voluptuoasă decadență. Asupra fenomenului artistic (plastic, literar, muzical), C. emite și considerații subtile, comentatorul avizat coexistând alături de cronicarul frivol și plezirist. Paradoxal, sub grațiile sale franțuzite, el se manifestă din când în când ca un inamic al cosmopolitismului, solicitând acelor cititori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286297_a_287626]
-
supărăcioasă; Gura întredeschisă - ins nehotărât, neliniștit, fricos; Gura deschisă (de gură-cască) - om cu posibilități intelectuale minime, individ foarte slab, cu idei mici și primitive; Buze cărnoase - tip senzual, uneori romanic și sentimental, iubitor de amor carnal; Buze mari, groase - fire voluptuoasă, brutală, expansivă; Buza superioară peste cea inferioară - tipul bonom, dar stăpânit de mediocritate și oarecare lașitate; Buza inferioară peste cea superioară - individ disprețuitor, acrit de viață, predispus în cazuri limită la sinucidere. Credințe și superstiții despre gură, buze: - Cui îi
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
dușmane din Iliada, ultimul cuvânt al lui Dumézil este cel din L’ oubli de l’homme et l’honneur des dieux, pp. 18-19: „Troia, societate normală și completă, este cea care furnizează această triadă umană [«un suveran, un războinic, un voluptuos»], în persoanele regelui Priam [...]; a lui Hector, căpetenia războinică recunoscută ca atare de cele două armate; a lui Paris, un manechin în mâinile zeiței [a Afroditei, reprezentantă a celei de a treia funcțiuni]. Grecii sunt altceva: o armată în campanie
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
cu "ropotul de grindeni", și cu Mircea, și cu dragoste și mai ales cu LUCEAF|RUL lui. Oare, negativiști și admiratori, ne dăm seama cât ne este de necesar ca să rămânem oameni ? Ce e poezia ? înger palid cu priviri curate / Voluptuos joc cu icoane și cu glasuri tremurate, / Strai de purpură și aur peste țărâna cea grea ! (Epigonii) De poezia vieții, deci de poet, avem mare nevoie ! Eminescu este și rămâne DASC|LUL NOSTRU DE SUFLET ! (MERIDIANUL, An X, nr.2
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Îndemnată de puterea nicicând rătăcitoare a instinctului, Fiecare făptură Își știe hrana potrivită; Dar omul, locuitorul oricărei clime, Cu toate viețuitoarele de rând ale Naturii se hrănește! Îndrumați, stăpâniți de această putere lăuntrică a lor, Dorințele lor sunt bine intenționate: voluptuosul om E Înșelat prin facultăți superioare; Îndepărtat de la bucurie chiar În căutarea fericirii, Satisfăcut cu avantajele Naturii, ceea ce caută mii, Cu mâncăruri preschimbate, lipsite de gustul lor firesc, Soiuri smintite, ca să Îndemne dincolo Voința sa mai Înțeleaptă, apetitul său istovit
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Metafizică și... polemică, Piatra Neamț, 1995; Constantin Noica, Poeme, pref. Nae Antonescu, Piatra Neamț, 1995; Ștefan Munteanu, Poeții beau din apa cerului, pref. edit., Satu Mare, 1998; Ștefan Teodorescu, Spre un nou umanism, pref. edit., Satu Mare, 1999. Repere bibliografice: Ștefan Aug. Doinaș, Un voluptuos al imaginii, F, 1973, 1; Nicolae Manolescu, Poeții tineri la Albatros, RL, 1981, 42; N. Steinhardt, Cuvinte și fotografii, ST, 1989, 3; Gellu Dorian, „Frontiera dintre cuvinte”, ATN, 1989, 4; Alexandru Piru, Poezii în regie proprie, SLAST, 1989, 22; Traian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290671_a_292000]
-
în puținele texte în care face comentariu de literatură, Odobescu asociază scrisul plăcerii. Operele sunt create în regimul "clipei", în funcție de o estetică hedonistă, determinată de poftele momentului. În portretul pe care îl face lui Ienăchiță Văcărescu acesta apare ca un voluptuos ("nu sta mult la îndoială ca să culeagă florile plăcerii"), în viața căruia apariția poeziei e legată direct de plăcerile trecătoare: "Negreșit că toate aceste mici floricele poetice au fost scrise în câte un răpede moment de inspirațiune și că într-
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
voita inadecvare. Experiența intimă e proiectată pe un fundal livresc, de simboluri cunoscute, reinterpretate și devenite repere ale unui univers insolit. Câteva teme și obsesii se lasă lesne descoperite, asigurând coerența întregului: feminitatea, în varii ipostaze - fecioara inocentă, dar întunecat voluptuoasă, mama cu pruncul, femeia blestemată (nefecundă), o mitică Mumă sau Crăiasă -, fiecare întruchipând o fantasmă a dorinței de împlinire. Sentimentul dominant amalgamează religiozitate, spaimă metafizică și elan spre neființă. Spațiul alcovului este înecat, eminescian, de paingi, dar ei țes veșminte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285350_a_286679]
-
idei-forță? Una, Virtutea, are o alură semeață: ținută nobilă, o reală grație, ten de o mare puritate, privire plină de pudoare, atitudine rezervată și veșminte albe, bineînțeles... Cealaltă, Fericirea, nu reușește să-și ascundă natura: îmbibată de plăceri trupești, senzuală, voluptuoasă și marcată de moliciune, machiată ca să pară mai albă, mai trandafirie, ea își forțează atitudinea ca să dea impresia unei rezistențe pe punctul de a ceda; ochii ei au luciri provocatoare, îmbrăcămintea sa descoperă mai multe decât ascunde și, asemenea unui
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Pentru că există epicurieni implicați în viața cetățenească și politică romană de fiecare zi - să ne amintim de Cezar și de Cassius. Trecerea de la epicurismul grec la versiunea sa romană presupune și o translație de la asceza austeră a Grădinii la jubilarea voluptuoasă a Vilei, de la ordinea metafizică elenă la registrul pragmatic latin. De o parte, un rest de ideal ontologic, de gândire pură, de meditație aridă; de cealaltă, o preocupare utilitaristă, o tensiune realistă, un țel imanent. Trecând de la o lume la
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
a ne opune locurilor comune legate de Lucrețiu! 14 O plăcere atomică. Ce este plăcerea pentru un filosof materialist? Cu ce se aseamănă jubilarea? Lucrețiu vorbește despre inutilitatea atomilor râzători pentru râs - dar trebuie să conchidem oare și că atomii voluptuoși nu sunt necesari pentru plăcere? Da, pentru că particulele nu cunosc nici durerea, nici plăcerea, dar înlănțuirile lor, da. Nu e o surpriză, știind acum ce știm despre fizica atomistă epicuriană: plăcerea este atomică. Durerea, de asemenea. Hedonismul presupune o viteză
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
caracterologică a personajelor și, mai cu seamă, în ciudățenia atmosferei și pitorescul stilului. G. Călinescu avea să remarce, în pofida rezervelor pe care le exprimă, „o savoare ciudată, un aer de puternică originalitate”, ca fiind proprii romanului, precum și „o mișcare moale, voluptuoasă, un farmec indefinit care trăiește pe deasupra paginilor.” Considerându-l pe C. „promotor (și poate cel dintâi) al balcanismului literar”, tot Călinescu avansa ideea așezării lui în „grupa suprarealiștilor”: „Afinitățile lui cu Edgar Poe, grija de autenticitate, cu înlăturarea oricărei invenții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
-o încă din ultimii ani petrecuți în țară. Influențat de experimentul dadaist și de întreaga avangardă a anilor ’60, el alege să facă poezie din „sunetul și imaginile vieții cotidiene”.Camuflându-și fragilitatea și melancolia purtate în solitudine într-un voluptuos joc al expresiei, evita atitudinea exclusivista și autoritara, întorcându-și fața către misterul obișnuitului și al concretului. Poetul decide de fiecare dată să fie el însuși filtrul propriilor iluzii, cu convingerea că imediatul cotidian le va găsi sensuri nebănuite, prilej
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286317_a_287646]
-
1885), drama unei fete de la țară, mistuită de dragoste și amărăciune, dar și Bunicul, Bunica evidențiază una dintre paradigme: univers patriarhal, lume pură, mirifică, cu eresuri și mistere, legi și soroace, în care intervin uneori drame, întâmplări de spaimă. Naturismul voluptuos duce spre pitorescul și armonia liniilor din pânzele lui N. Grigorescu, iar filonul liric, când nu anticipă sentimentalismul sămănătorist, trimite la arta lui M. Sadoveanu sau la finețea senzitivă din proza poetică a lui D. Anghel. D. are gustul tainei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
a școlii și internatului. Eroul din Trubadurul are o existență tragică, halucinantă. Cu sensibilitatea lui maladivă, el este incapabil să dea un sens lumii în care se zbate și se întoarce în delir spre amintiri, cufundându-se într-o trăire voluptuos onirică. Cu mai accentuate note morbide, eroul din Liniște apare tulburat nu numai de drama lui sentimentală, ci și de conștiința fatalității, de neputința în fața firii. Alte nuvele (Paraziții, Iancu Moroi, Milogul) alternează perspectiva melodramatică și privirea lucid critică, sarcastică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
spune Cioran: "tot ce pentru noi e spaimă, pentru budist e voluptate. E de asemenea adevărat că, în budism, poți să realizezi nirvana încă din viață, adică poți să savurezi, înainte de moarte, plăcerea de a nu mai fi (o moarte voluptuoasa rămânând în viață)"34. Pentru Cioran, viața este un spectacol miraculos, chiar dacă absurd, dar de care nu se poate desprinde, desi teoretizează cu atâta patimă ideea sinuciderii. Viața poate fi plină de mizerii, Cioran nu-i vede nici un sens, însă
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Într-unul dintre dialogurile sale, Platon "nu se teme să dezvăluie tuturor acest mare adevăr, dintotdeauna ținut ascuns, după care filosofia înseamnă a te pregăti de moarte, a muri"59. Cioran trăiește permanent cu moartea sau cel puțin în așteptarea voluptuoasa a morții, pe care o vede că pe o binecuvântare, pentru ca, oricum, "întotdeauna există cineva mai presus decât tine: dincolo de însuși Dumnezeu se înalță Neantul"60. Dacă Seneca vede în omul înțelept pe acela care nu face o dramă din
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
mai este monopolizată de autorități bine definite sinistrul devine fără stăpîn apare o dialectică a civilității în care reducerea vizibilă și înlăturarea practică a diferitelor forme de violență din societatea civilă coincid cu vizibilitatea crescută din mass media și aprecierea voluptuoasă a violenței virtuale sau simulate de către cetățenii acelei societăți, care obțin o satisfacție calitativ inferioară prin platitudinile demodate despre mîntuire și viața de apoi. *** Ce se poate face, dacă se poate face ceva, în problema necivilității? Ne putem imagina o
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]