1,940 matches
-
de populație. Atât de violente au fost manifestările românilor împotriva recrutării încât autoritățile s-au văzut silite să aplice legea cu mare precauție și, evident, în unele locuri, a folosit și arcanul. Tânărul prins pentru armată și cu ajutorul autorităților locale (vornicii, vătămanii, jurații) era dus departe în Imperiu pentru 9-12 ani, lăsând în urmă mare jale pentru mame care-și vedeau feciorii tunși „chilug”, ceea ce constituia o rușine, o înjosire, de unde și zicala: „Nu mi-i ciudă că l-au dus
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la rudele lor din Bucovina, iar de acolo veneau în Lunca Emilian Sidor Teleagă din Pârhăuți și Vasile Bădăluță. începutul satului Lunca este legat, după unele mărturii ale bătrânilor din sat, de vreo 20 de familii venite în bejenie cu vornicul Petre Furcaru și care, în iarna anului 17841785, au găsit adăpost în Fruntești. în primăvara anului 1785, boierul tefan Roset (de fapt este familia Rossetti), le-a dat locă de așezare în lunca Dunavățului, care se situează între Mărăști și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la vadurile de iaz ce sunt pe apa Dunavățului, care se arată anume: 310 4 Căpitan Filip Perjul cu 85 stânjeni a lui Condurache a lui Gheorghe și Chiriacă Spoială; 204 Analog din 70 stânjeni din schimbul de 310- la vornicul Costachi; 256 - Ciuchești; 75 - Semsăneștii; 331 - Vad din vale de Ciuchești; 126 - Clăpeștii; 253 - Cornițeștii; 42 - Vinetic; 51 Parasca Huțoaia; 9- Analog din schimbul de la vornicul Conachi; 481 - Vad în capul hotarului; 404 Oprișănii; 10 - Vîrlăneștii; 7 Analog din schimbul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Gheorghe și Chiriacă Spoială; 204 Analog din 70 stânjeni din schimbul de 310- la vornicul Costachi; 256 - Ciuchești; 75 - Semsăneștii; 331 - Vad din vale de Ciuchești; 126 - Clăpeștii; 253 - Cornițeștii; 42 - Vinetic; 51 Parasca Huțoaia; 9- Analog din schimbul de la vornicul Conachi; 481 - Vad în capul hotarului; 404 Oprișănii; 10 - Vîrlăneștii; 7 Analog din schimbul de la vornicul Conachi; 29 - Năstase și Bontăș în 12 Bontăș și 17 Năstase; 34 - Schimb de la vornicul Conachi; 484 - Vad din vale de biserică; 213 - Bigu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
256 - Ciuchești; 75 - Semsăneștii; 331 - Vad din vale de Ciuchești; 126 - Clăpeștii; 253 - Cornițeștii; 42 - Vinetic; 51 Parasca Huțoaia; 9- Analog din schimbul de la vornicul Conachi; 481 - Vad în capul hotarului; 404 Oprișănii; 10 - Vîrlăneștii; 7 Analog din schimbul de la vornicul Conachi; 29 - Năstase și Bontăș în 12 Bontăș și 17 Năstase; 34 - Schimb de la vornicul Conachi; 484 - Vad din vale de biserică; 213 - Bigu; 104 - Necula Dănăilă; 166 - Căpitanul Ion Ciută bez Năstase cu partea lui Surcel; 483 - Vad chilii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Vinetic; 51 Parasca Huțoaia; 9- Analog din schimbul de la vornicul Conachi; 481 - Vad în capul hotarului; 404 Oprișănii; 10 - Vîrlăneștii; 7 Analog din schimbul de la vornicul Conachi; 29 - Năstase și Bontăș în 12 Bontăș și 17 Năstase; 34 - Schimb de la vornicul Conachi; 484 - Vad din vale de biserică; 213 - Bigu; 104 - Necula Dănăilă; 166 - Căpitanul Ion Ciută bez Năstase cu partea lui Surcel; 483 - Vad chilii la cotul lui Negroiu din sus; 474 5 Constantin Popa cu frații lui Tudorachi, Ioniță
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fie în trupul moșiei cu soma stânjenilor mai sus arătată ce neamuri s-au împărăchet a fi stăpânitori de fieștecare bez un vad ce au rămas nepus la împărțeală, fiind dat în schimb pentru 70 stânjeni ce au dat dumnealui vornicul Conachi, după învoială, s-au dat arătători di ce sumă care fieștecare s stăpânească. * 1846 octombrie 12 idula de alegerea celor 66 de stânjeni, 6 palme și 5 ½ palmace ce se cuvin postelnicului Grigore Roset în hotarul Fruntești și și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
într-această tocmeală Î și a făcut dinaintea dumisale lui Toaderi Paladie vel stolnică și dinaintea Î. lui Costin vel comis și dinaintea lui Toderașco an Ionașcul jitniceriul și dinaintea lui Ioniță ană Răcovie logofătul biv postelnică și dinaintea dumilorsale vornicilor de poartă, anume Toader Vîtriș și Achirilei și a Ursului și a lui Gheorghie și a Frîncului și a lui Enache și a mulți boieri mari și mici. i pentru credință, nea-m pus noi degetul și acești boieri ce
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dumnealui logofătul acești trei lei, să-i fie de cheltuială, iar dacă va merge dumneaei logofeteasa la sat și va videa moșia, îmi va face plata deplin trecît va fi prețul. i cîndu am făcut zapisul acesta, s-au prilejit vornici de poartă dumnealui Dumitrașco Bocșa vornicul și Enachie și Scorîi și Chirilă jitnicerul și Poian uricarul și Ioca uricarul și mulți oameni buni. i pentru credință, am pus degitul și acești boieri au iscălit ca să se știe. * Fșrș dat Cîrstina
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
-i fie de cheltuială, iar dacă va merge dumneaei logofeteasa la sat și va videa moșia, îmi va face plata deplin trecît va fi prețul. i cîndu am făcut zapisul acesta, s-au prilejit vornici de poartă dumnealui Dumitrașco Bocșa vornicul și Enachie și Scorîi și Chirilă jitnicerul și Poian uricarul și Ioca uricarul și mulți oameni buni. i pentru credință, am pus degitul și acești boieri au iscălit ca să se știe. * Fșrș dat Cîrstina Platoneasa și cei trei feciori ai
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
A fost căsătorit din 1825 cu Savestița Luca cu care a avut 14 copii, dintre care au trăit următorii: Elena, Dumitru, Catinca, Ștefan, Elisa și Grigore. Grigore Rosetti a îndeplinit mai multe dregătorii: căminar în 1823, comis, agă, postelnică (1846), vornic, ispravnică de Bacău între 1850-1859. A încetat din viață în 1859, când întocmește un act cu nevasta sa. Ca avere a avut: jumătate din moșia Filipeni (Bacău) care era zestrea acesteia, vie, locă de casă în Bacău, moară. A avut
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Vasilaș - mai puțin reprezentate în secolul al XIX-lea. Familiile: Munteanu, Olaru, Totolea, Ungureanu, Tofan s-au așezat în Slobozia. Nu toate sunt venite din Bucovina. Familia Ungureanu a fost și în Fruntești. În 1841, un Ion Ungureanu a fost vornic. Grigore Ioniță Ruset Dimitrie Sigilii ale membrilor fam. Rosetti invocau sărăcia (nu avea cu ce plăti birul, dările mari și grele) și slăbiciunea, încât cel ajuns în ceastă situație își dăruia ocina pentru a fi îngrijit la bătrânețe. Acest proces
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fiecare casă (Nașterea Domnului, Botezul Domnului, la Paști), când primea pâine, fructe, un caier de in sau cânepă (tort). Așa cum îi găsim în recensământul rusescă din 1774, popii nu plăteau bir, fiind scutiți alături de nevolnici, femei vădane, dar și de vornicul satului și de alții, scutiți, mazili (dovedit cu acte că era descendent din boieri). Fiii popilor erau impuși la bir în rând cu „ruptașii”, cei care negociau cu visteria țării suma datorată, iar feciorii de diaconi erau puși la bir
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Guțu (?18401870). După nume trebuie să fi fost din Fruntești, dar prea multe nu se știu despre acest preot. Nu avem nicio îndoială că în perioada 1784-1840, bejenarii au beneficiat de serviciile religioase făcute de preoți dintre ei. Știm că vornicul Furcaru șștia carte și era fiu de preot, iar ca biserică putea fi folosită o casă, o cameră amenajată în acest scop. După preotul Guțu, pentru un an slujește un călugăr, Nicolae, venit nu se știe de unde. Era obiceiul ca
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Pătrașcu nu a văzut latura cultă a personalității preotului Cadar, de la care ar fi avut multe de aflat și de învățat. Biserica de lemn din Mărăști Pe valea Dunavățului, pe o veche vatră răzeșească (din anul 1968 în comuna Filipeni), vornicul Manolache Sturza, nepotul domnitorului Ion (Ioniță-Sandu) Sturza, avea să pună meșterii lemnari ai acestor locuri să dureze din bârne, în primul an al celui de-al nouăsprezecelea veacă (1801 - n.a.), o măreață și frumoasă biserică din lemn. Înainte de această biserică
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
apropiată, care avea școal primară, era Roman. Aici a învățat Gh. Boca, fost primar în comuna Filipeni timp de 28 de ani, primul luncaș știutor de carte. Ar trebui însă să-l avem în vedere, înaintea lui Gh. Boca, pe vornicul Furcaru, fiul popei Andrei din Udești, care i-a adusă pe primii bejenari bucovineni în Lunca din Dunavăț, despre care știm că era un om cu știință de carte. Poate să fi fost și alții din Lunca, din Slobozia - Filipeni
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care putem deduce că în secolul al XVIII-lea începuse asaltul marilor boieri asupra satelor răzășești. Numărul scutiților (rufeturi, cum li se spunea) este de 12, mai mare ca în Slobozia. Erau scutiți, prin efectul unui drept străvechi, preoții, diaconii, vornicii, vătămanii, alături de toți cei săraci, nevolnici și cei care nu erau considerați capi de familie. Toată suma caselor este 32, din care 12 sunt scutiți: 1. Constantin Vătămanu, mazil 2. Popa Ioniță, preot 3. Lupu,diacon 4. Catrina Diaconița,văduv
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de putină sau cu zeamă de fructe acre (corcodușe și boabe de struguri, necoapte), mai rar cu carne. O parte din alimentația zilnică era dată de fructe și bureți (ciuperci). Să ne amintim că primii bucovineni veniți în 1784, ca vornicul Furcaru, au stat o iarnă în Fruntești și, din însemnările lui Ion Ciuchi, aflăm că umblau prin păduri după fructe (poame!), le fierbeau și mâncau un fel de zeamă de pădurețe (fructe sălbatice). Conservarea fructelor s-a făcut prin uscare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu alfabet chirilic, aflate în Fondul Vasile Rosetti de la Arhivele Naționale București din care se poate reconstitui evoluția proprietății, a populației, sistemul de organizare și funcționare a justiției, acestea nu consemnează și numele celor care îndeplineau funcția de vataman sau vornic. De abia în recensământul zisă rusescă (1772-1773 și 1774) pentru satul Slobozia-Filipeni este înscrisă între scutelnici Ion Hâlmaciu, vornic. Se înțelege că satul fiind al bănesei Maria Rosetti Dumistrăchioaia, vornicul era omul de încredere al boierului, fiind atunci însărcinat mai
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a populației, sistemul de organizare și funcționare a justiției, acestea nu consemnează și numele celor care îndeplineau funcția de vataman sau vornic. De abia în recensământul zisă rusescă (1772-1773 și 1774) pentru satul Slobozia-Filipeni este înscrisă între scutelnici Ion Hâlmaciu, vornic. Se înțelege că satul fiind al bănesei Maria Rosetti Dumistrăchioaia, vornicul era omul de încredere al boierului, fiind atunci însărcinat mai mult cu acțiuni polițienești și cu menținerea ordinii. Pentru satul Fruntești cu 32 de case, între cei 12 scutiți
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
consemnează și numele celor care îndeplineau funcția de vataman sau vornic. De abia în recensământul zisă rusescă (1772-1773 și 1774) pentru satul Slobozia-Filipeni este înscrisă între scutelnici Ion Hâlmaciu, vornic. Se înțelege că satul fiind al bănesei Maria Rosetti Dumistrăchioaia, vornicul era omul de încredere al boierului, fiind atunci însărcinat mai mult cu acțiuni polițienești și cu menținerea ordinii. Pentru satul Fruntești cu 32 de case, între cei 12 scutiți sunt: Ariton Rusu, vornic, Grigore Bârgul, vătăman și Constantin Vatamanu, mazil
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
satul fiind al bănesei Maria Rosetti Dumistrăchioaia, vornicul era omul de încredere al boierului, fiind atunci însărcinat mai mult cu acțiuni polițienești și cu menținerea ordinii. Pentru satul Fruntești cu 32 de case, între cei 12 scutiți sunt: Ariton Rusu, vornic, Grigore Bârgul, vătăman și Constantin Vatamanu, mazil, pe care-l găsim în documente îndeplinind diverse slujbe administrative. „Dajdia mazililor” (birul, banii pentru plata tributului către înalta Poartă, era mai ușoară decât a răzeșilor și a țăranilor, în cazul în care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
unei comisii de judecat pentru rezolvarea neînțelegerilor mărunte între locuitori. Acestea erau formate din preot și 3 bătrâni aleși de obștea satului (adunarea locuitorilor), câte unul pentru fiecare categorie de țărani (fruntaș, mijlocaș, codaș). Hotărârea este semnată de Costache Conachi, vornic, locțiitor al marelui logofăt.” O altă poruncă, din 10 ianuarie 1832, a episcopului de Roman, Meletie, care, prin protoiereu, era adusă la cunoștința tuturor preoților cu popor, cu parohie, se referă la introducerea registrelor pentru născuți, cununați și morți. De
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
o tradiție distorsionată de vreme, Gheorghe (Ghiță) D. Iacobeanu, în Monografia sa despre Lunca, nu spune că în Lunca a fost primar cumnatul lui Petru Furcaru, Luca Pușcuță. Dacă vreun Pușcuță a fost fruntaș al luncașilor, nu putea fi decât vornic, funcția de primar începe cu reforma administrativă a lui Al. I. Cuza. Pe acte găsim pe la 1877 semnătura, cu ștampila inută la chimir, a primarului Luca Pușcuță care avea o casă cu două odăi și tindă, unde era și sediul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
comunei un primar. Prin aceste legi, Al. I. Cuza dădea un caracter unitar administrației în Principatele Unite ale Moldovei și țării Românești, renunțându-se la vechile structuri administrative (ținuturi, ocoale, sate, cătune) și la vechile denumiri ispravnic, privighetor de ocol, vornic. Totodată, primăriile au avut sigilii (ștampilă) noi, care reflectau noua situație politică și administrativă din țară. În 1865, comuna Filipeni avea ștampilă cu inscripția: Județul Tecuci, Plasa Berheciu, Primăria comunei Filipeni, 1865. Ca emblemă, pe tampilă era imprimat vulturul. Anterior
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]