201 matches
-
mai fi” și prin facerea „a ceea ce se va cuveni”, eu „țin” pariul, precum că poate exista, în România și pentru români, și o asemenea onestă „Opera Magna” a Logos-ului Valah ! prof. dr. Adrian Botez [1] Mircea Dinutz, Scriitori vrânceni, de ieri și de azi, Editura Zigotto, Galați, 2011. Referință Bibliografică: Scriitori vrânceni, de ieri și de azi - Mircea Dinutz / Adrian Botez : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 61, Anul I, 02 martie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Adrian
MIRCEA DINUTZ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341741_a_343070]
-
precum că poate exista, în România și pentru români, și o asemenea onestă „Opera Magna” a Logos-ului Valah ! prof. dr. Adrian Botez [1] Mircea Dinutz, Scriitori vrânceni, de ieri și de azi, Editura Zigotto, Galați, 2011. Referință Bibliografică: Scriitori vrânceni, de ieri și de azi - Mircea Dinutz / Adrian Botez : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 61, Anul I, 02 martie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Adrian Botez : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
MIRCEA DINUTZ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341741_a_343070]
-
Basarabia, Bucovina de Nord, Banatul sârbesc, Europa Occidentală, Israel, America (Editura, Porțile Orientului, Iași - 2011); ■ Antologia și Revista Festivalului Internațional „The art to be human” - Brüste, Elveția - 2011. ■ Dicționarul Bibliografic al LSR (vol. I), Dacia XXI, Cluj-Napoca, iulie 2011; ■ Scriitori vrânceni contemporani, prin interviuri, prof. Culiță Ioan Ușurelu, Ed. Ateneul Scriitorilor, Bacău - 2012, ș.a. Participă în calitate de membru al juriului la : ■ Festivalul Național de Creație Literară „Visul” - Orăștie, 2011; ■ Anul 80 al artelor plastice bucovinene - Muzeul Bucovinei, Suceava, 2012 (invitat special - în calitate de
PROFIL DE AUTOR de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340615_a_341944]
-
chiar țin de foame? Aș vrea însă ca după acest an să găsim în noi capacitatea de a depăși sentimentul mioritic al ființei - aș vrea ca baciul moldovean să se ducă să îi confrunte pe ăl ungurean și pe ăl vrâncean sau măcar să nu se gândească doar la variante de a o minți pe bătrâna lui măicuță că totul e ok. Pe bune, nu e ok. Și oricum, și în toată povestea asta cu „nimic nu s-a schimbat” este ceva
Am vrut să văd dacă s-a schimbat ceva după Colectiv și timp de o săptămână am făcut un experiment. Ce am înțeles la capătul lui () [Corola-blog/BlogPost/337940_a_339269]
-
română a lui George este inițiatoarea lansării de carte în cadrul manifestărilor ZILELE LICEULUI EMIL BOTTA - 62 DE ANI DE LA ÎNFIINȚARE. Ne-a fost alături și doamna MARIANA GRUBER - profesor de limbă engleză. Am fost onorați cu distinse prezente ale scriitorilor vrânceni - poetul IONEL MARIN, umoristul ION CROITORU, scriitorul și epigramistul GEORGICA PĂTRĂȘCANU, cel din urmă încântând audiență cu un recital special de poezie și muzica folk. Mulțumiri speciale scriitorului NASTASE MARIN, care a prefațat volumul, pictorului bucureștean MIHAI CĂTRUNĂ, care a
LANSARE DE CARTE GEORGE NICOLAE STROIA – ILUZII/ ILLUSIONS (ARMONII CULTURALE, ADJUD, 2015) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1778 din 13 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342738_a_344067]
-
de munte, când alerga sprințar spre destinația finală. Undeva prin nu știu ce gară sensul de mers s-a schimbat, de parcă mecanicul de locomotivă a uitat ceva în ultima gară abia părăsită și ne întoarcem spre locul de plecare. Am înțeles de la vrâncean că se schimbase traseul iar o parte dintre vagoane au pornit spre altă destinație, spre Suceava. Pe la miezul nopții iar s-a schimbat locomotiva. În sfârșit, când zorile începeau să spargă întunericul, mușcând flămânde din negura întunericului, ne aflam în
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343108_a_344437]
-
domniei sale), merit demn de admirație și respect, îl asigurăm de prețuirea noastră este nemărginită. Scriitorul Gheorghe Andrei Neagu a zidit spiritualitate în județul de adopție, Vrancea. A promovat, prin publicația manageriată de domnia sa, tinere talente și a mediatizat scrierile condeierilor vrânceni și a celor din țară, contribuind valoric la bunul renume al județului. Îi mulțumim că, prin întreaga sa activitate literară a îmbogățit patrimoniul literar, bucurându-și cititorii. Și-i mai spunem, noi, prietenii și colegii de cenaclu și de redacție
MARIANA VÂRTOSU-PENTRU TOTDEAUNA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2075 din 05 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380890_a_382219]
-
data de 16 noiembrie anul 1976 a fost ales arhiereu-vicar al Episcopiei Aradului, cu titlul "Hunedoreanul", fiind hirotonit întru arhiereu și instalat la 25 iunie anul 1977. Din anul 1985 a fost transferat ca Arhiereu-Vicar la Episcopia Buzăului cu titlul "Vrânceanul". Din 2 iulie anul 1992, până la plecarea sa întru Domnul a slujit ca episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților (având titlul "Putneanul"), cu sediul la Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava. Episcopul Gherasim și-a stabilit reședința în orașul
IN MEMORIAM – EPISCOPUL GHERASIM (CUCOŞEL) PUTNEANUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371932_a_373261]
-
Marin Publicat în: Ediția nr. 831 din 10 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Bianca ROȘU : -În urma voturilor favorabile acordate de membrii Academiei Româno-Americane de Arte și Științe din Montreal,incepand cu data de 1 aprilie 2013, scriitorul și editorul vrâncean Gheorghe A. Stroia a devenit membru (correspondent member) al prestigioasei instituții cultural-științifice internaționale. * -update : Marin MIHAI (Spania): - Elogioasa și merituoasa recomandare și susținere a lui GHEORGHE A. STROIA pentru titlul de membru corespondent al Academiei Româno-Americane de Arte și Științe
SCRIITORUL SI EDITORUL GHEORGHE A. STROIA A DEVENIT MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMANO-AMERICANE DE ARTE SI STIINTE (ARA) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 831 din 10 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345812_a_347141]
-
Basarabia, Bucovina de Nord, Banatul sârbesc, Europa Occidentală, Israel, America (Editură, Porțile Orientului, Iași - 2011); ■ Antologia și Revista Festivalului Internațional „The art to be human” - Brüste, Elveția - 2011. ■ Dicționarul Bibliografic al LSR (vol. I), Dacia XXI, Cluj-Napoca, iulie 2011; ■ Scriitori vrânceni contemporani, prin interviuri, prof. Culiță Ioan Ușurelu, Ed. Ateneul Scriitorilor, Bacău - 2012. Participa în calitate de membru al juriului la: ■ Festivalul Național de Creație Literară „Visul” - Orăștie, 2011; ■ Anul 80 al artelor plastice bucovinene - Muzeul Bucovinei, Suceava, 2012 (invitat special - în calitate de critic
SCRIITORUL SI EDITORUL GHEORGHE A. STROIA A DEVENIT MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMANO-AMERICANE DE ARTE SI STIINTE (ARA) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 831 din 10 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345812_a_347141]
-
În perioada anilor 1984 - 1989 a urmat Seminarul Teologic „Veniamin Costachi” de la Mănăstirea Neamț. În ultimul an de seminar, în toamna anului 1988, a intrat în obștea Mănăstirii Neamț, fiind tuns rasofor, la 17 decembrie 1988, de către Preasfințitul Gherasim Cucoșel Vrânceanul, și monah la 1 februarie 1989, de către vrednicul de pomenire Înaltpreasfințitul Mitropolit Bartolomeu Anania, în vremea aceea Arhimandrit, retras vremelnic la Mănăstirea Văratic. Nu este puțin lucru ca la cele mai importante momente ale vieții să fii înconjurat de chipuri
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TIMOTEI AIOANEI – UN SLUJITOR AUTENTIC AL BISERICII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346316_a_347645]
-
Era îmbrăcată într-un pantalon alb subțire mulat pe corp și o bluziță crem transparentă, prin care se observa sutienul acoperind un sân generos și bine reliefat sub materialul subțire. Da, era frumoasă și apetisantă doamna Trifan. Devenea gelos pe vrâncean pentru soția sa. “Să vedem și ce fiică are, că pe întuneric nu am avut cum să-mi dau seama, mai ales că ploua și eram tensionat și temător”. “Contactul cu buzele plăcut mirositoare îl simt și acum”. Porniră cu
FRAGENT 3 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345301_a_346630]
-
data de 16 noiembrie anul 1976 a fost ales arhiereu-vicar al Episcopiei Aradului, cu titlul "Hunedoreanul", fiind hirotonit întru arhiereu și instalat la 25 iunie anul 1977. Din anul 1985 a fost transferat ca Arhiereu-Vicar la Episcopia Buzăului cu titlul "Vrânceanul". Din 2 iulie anul 1992, până la plecarea sa întru Domnul a slujit ca episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților (având titlul "Putneanul"), cu sediul la Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava. Episcopul Gherasim și-a stabilit reședința în orașul
LA ÎMPLINIREA A DOISPREZECE ANI DE LA NAŞTEREA SA IN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A ÎMPĂRĂŢIEI PREASFINTEI TREIMI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376938_a_378267]
-
PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 2329 din 17 mai 2017 Toate Articolele Autorului CAP. III Ajuns acasă, își reluă lucrul cu mai multă plăcere. A doua zi a început și derularea contractului cu vrânceanul conform comenzilor făcute de cei care se ocupau cu aprovizionarea restaurantului. Trecuseră aproape trei luni de la accidentul de la Timișul de Sus. Nu mai știa nimic despre cei trei vrânceni. De buna derulare a contractului cu societatea din Focșani răspundea Gina
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376625_a_377954]
-
multă plăcere. A doua zi a început și derularea contractului cu vrânceanul conform comenzilor făcute de cei care se ocupau cu aprovizionarea restaurantului. Trecuseră aproape trei luni de la accidentul de la Timișul de Sus. Nu mai știa nimic despre cei trei vrânceni. De buna derulare a contractului cu societatea din Focșani răspundea Gina și contabila. Ștefan era foarte nervos în dimineața aceasta. Ceva nu mergea cum trebuie la cazare și nu știa cine este de vină. La un moment dat sună telefonul
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376625_a_377954]
-
Era îmbrăcată într-un pantalon alb subțire mulat pe corp și o bluziță crem transparentă, prin care se observa sutienul acoperind un sân generos și bine reliefat sub materialul subțire. Da, era frumoasă și apetisantă doamna Trifan. Devenise gelos pe vrâncean pentru soția sa. - “Să vedem și ce fiică are, că pe întuneric nu am avut cum să-mi dau seama, mai ales că ploua și eram tensionat și temător. Contactul cu buzele plăcut mirositoare îl simt și acum”, monologa Ștefan
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376628_a_377957]
-
Doamne, ce țară e asta în care popii seamănă vrajbă și victimele votează cu călăii? De ce îi lași, Doamne, pe popi să preacurvească politic, folosindu-se de numele Tău, învrăjbind acest popor? Și de ce, Doamne, mehedințenii, vasluienii, teleormănenii, oltenii și vrâncenii, săracii și obidiții țării, votează cu călăii lor? Cu cei care zilnic îi fură și le iau de la gură și puținul ce li se cuvine? Făcându-i, practic, sclavii lăcomiei lor. Dă-ne un Semn, Doamne, că e doar prostia
NU SUNTEŢI DUMNEZEU, MĂ! de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371659_a_372988]
-
română a lui George este inițiatoarea lansării de carte în cadrul manifestărilor ZILELE LICEULUI EMIL BOTTA - 62 DE ANI DE LA ÎNFIINȚARE. Ne-a fost alături și doamna MARIANA GRUBER - profesor de limbă engleză. Am fost onorați cu distinse prezente ale scriitorilor vrânceni - poetul IONEL MARIN, umoristul ION CROITORU, scriitorul și epigramistul GEORGICA PĂTRĂȘCANU, cel din urmă încântând audiență cu un recital special de poezie și muzica folk. Mulțumiri speciale ... Citește mai mult ZILELE LICEULUI EMIL BOTTA, MUN. ADJUD - LANSARE DE CARTE GEORGE
REXLIBRIS MEDIA GROUP [Corola-blog/BlogPost/379119_a_380448]
-
română a lui George este inițiatoarea lansării de carte în cadrul manifestărilor ZILELE LICEULUI EMIL BOTTA - 62 DE ANI DE LA ÎNFIINȚARE. Ne-a fost alături și doamna MARIANA GRUBER - profesor de limbă engleză. Am fost onorați cu distinse prezente ale scriitorilor vrânceni - poetul IONEL MARIN, umoristul ION CROITORU, scriitorul și epigramistul GEORGICA PĂTRĂȘCANU, cel din urmă încântând audiență cu un recital special de poezie și muzica folk. Mulțumiri speciale ... XI. REXLIBRIS MEDIA GROUP - INVITAȚIE LANSARE DE CARTE LA BUCUREȘTI - ODIHNĂ PIETREI DE
REXLIBRIS MEDIA GROUP [Corola-blog/BlogPost/379119_a_380448]
-
petrolului. Gismente de sare se aflau în Vrancea (așa-numitele slatine), la Grozești (Bacău) și mai ales la Tîrgul Ocna, despre care consulul francez Poujade spunea, în 1850, că au „un aspect impozant”. Exploatarea sării era un monopol al statului. Vrâncenilor li se îngăduia să extragă sare numai pentru nevoile lor proprii, fiindu-le interzisă desfacerea sării pe piața internă și externă. Zăcămintele de la Tîrgul Ocna au fost exploatate de către arendași ai statului până în 1860, când, printr-o lege specială, s-
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
atacându-i prin surprindere; ghiaur = poreclă dată de turci celor de altă credință; mieros = prefăcut; pașa = conducătorul unei provincii turcești; ȘTEFAN CEL MARE ȘI VRÂNCIOAIA de Alexandru Vlahuță Era odată o babă vădană și avea șapte feciori... Așa-și Încep vrâncenii frumoasa lor legendă. Și cum sta bătrâna pe prispă și torcea, către un amurg de seară, iată că tresare de un ropot venit de pe deal. Un călăreț se oprește În fața ei, trudit, cu calul În spume. Sunt Ștefan, turcii ne-
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Mavrodin, Al. Săndulescu, Emil Manu, Ioan Adam, Magda Ursache, Vlad Sorianu, Constantin Coroiu, Petre Ursache, Constantin Frosin, Florentin Popescu, istoricul Gheorghe Buzatu, criticul de artă Valentin Ciucă și criticul muzical Viorel Cosma. O prezență susținută o au scriitorii și eseiștii vrânceni: Dumitru Pricop, Ion Panait, Ion Dumitru Denciu, Ionel Bandrabur, Mircea Dinutz, Florin Paraschiv. Al. S.
SAECULUM-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289427_a_290756]
-
o întâlnim și la ultimii cercetători ai problemei (Stelian Brezianu). Realitatea sociolingvistică arată însă altceva: că romanofonii sud-dunăreni, ca și Românii din spațiul carpato-danubian, poartă denumiri strict localizate în spațiul românesc. în Miorița, �unu-i Ungurean, altul, Moldovan și altul Vrâncean", există Oșeni, Moți etc., tot astfel cum există �țări" (Țara Loviștei, Țara Bârsei, Țara Hațegului etc.) - care dovedesc �risipirea" în colective restrânse, izolate a romanității românești. Tot astfel, în sudul Dunării, Matilda Caragiu Marioțeanu, DIARO , pp. 76-78, s.v. aromân, enumeră
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
Scara vieții, îngr. și pref. Constantin Darie, București, 1976, 114-119; Mateiu I. Caragiale - un personaj. Dosar al existenței, coordonator și pref. Al. Oprea, București, 1979, 52-54; Dumitru Huțanu, Mari gânditori focșeneni: Marin Simionescu-Râmniceanu, „Revista V”, 1990, 8; Muscalu, Dicț. scriit. vrânceni, 150-151; Dicț. scriit. rom., IV, 252-253. S. D.
SIMIONESCU-RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289688_a_291017]
-
prozator, poet, dramaturg și gazetar. E primul din cei opt copii ai Sultanei (n. Mincu) și ai lui Lascăr Zamfirescu, funcționar în Focșani, care, în anumiți ani, arenda moșii. Bunicul patern, Zamfir, negustor de cherestea („blănar”), se trăgea din plăieși vrânceni; cel după mamă, Pavel Mincu (Minco), era comerciant în Focșani. Potrivit unei legende din familie, strămoșii ar fi coborâtori din imperialii bizantini Lascarizi. Z. a copilărit la Focșani, unde urmează școala primară (1865-1869) și gimnaziul (1869-1873). Mediul familial, cu unchi
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]