101 matches
-
răposații Dimitrie și Alecu Văsescu, foști deputați în camerile țărei în epoca constituirei statului român, și cel din urmă fost ministru de finanțe alături cu Ioan Brătianu în cea dintăi periodă de guvernare a regimului liberal sub Vodă Carol. La vrâsta de cinci ani am început să învăț as, buche, vede, glagore 25, la părintele Neofit Scriban, directorul primei școale, primare ce s-a înființat în Fălticeni. Mai târziu, Neofit Scriban și fratele său Filaret Scriban, directorul seminariului de la Socola, s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
tatei, care sfârșea prin a ne împăca. Noi înșine ne credeam așa de tari, că am fi fost în stare să ne luptăm cu zmeii din poveste și să rădicăm Ceahlăul pe umerile noastre. Ce nu-și închipuie copilul la vrâsta de cinci ani? Părintele meu era un om bine cumpănit, voios, primitor și bun la inimă. Ne iubea grozav, dar se stăpânea să ne a arăte dragostea lui. Așa era sistemul lui de a ne crește. Între boierii din Fălticeni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
să mă puie la probă, mi-a zis: Măi băiete, de acum nu mai aștepta nimic de la mine. Du-te și-ți fă singur cariera în lume, căci om ești și știi mai multă carte decât am știut eu la vrâsta ta. Aceste vorbe zise cu voace serioasă care nu admitea replică, mi-au ridicat perdeaua iluziunilor de pe ochi, am simțit într-o clipa că s-a rupt firul cu trecutul și că de acum înainte o viața nouă, nu tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
în inimă, cu nesiguranța zilei de mâni, mergând în întunericul necunoscutului, am plecat din Fălticeni la Iași într-o căruță de poștă, unde a încăput tot avutul meu. Nu erau tocmai vesele gândurile ce-mi treceau prin cap; dar la vrâsta de 20 ani speranțele nu lasă pe om. Mi se părea că norocul o să-mi iasă așa neașteptat din drum, și așa a vroit Dumnezeu să se întâmple. II Ajuns în Iași mă întâlnii cu unchiul meu Iordachi Hermeziu, atunci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
adânc simțimânt de iubire pentru primul Domn al Principatelor Unite, era izvorât din paroxismul încă cald al frigurilor ce zguduise țara în marea luptă pentru Unire. În ziua când Domnul a sosit, toți locuitorii orașului fără osebire de sex, de vrâstă, de condițiuni sociale, i-au ieșit înainte dincolo de barieră, ca un puhoi ce inundă câmpia, și nu voi uita niciodată uralele frenetice și nesfârșite ce au zbucnit din piepturile tuturora, când a apărut careta 72 domnească încunjurată de o ceată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
un copac, un părăoaș, o floare mă făcea să visez. Parcă nu calcam pe pământ; parcă întreaga natură se împodobea în haine frumoase anume pentru mine, ca să-mi înveselească ochii și să-mi desfete sufletul. O, ce frumoasă e această vrâstă zisă ingrată, tocmai din cauza naivităței ei și ce pacat că trece așa de iute! Căci, îndată ce ai calcat pe pragul maturităței, trebuie să-ți iei ziua bună de la visuri, iluziuni, speranțe, care te-au întovărășit ca o aureolă de raze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
în mijlocul unui paradis și care ar merge necontenit cu ochii în jos ațintiți pe carare, de frică să nu se împedice de vreun bulgăr, de vreo cioată. Cu ce s-ar alege el din minunele paradisului? Ei bine, între cumințenia vrâstei coapte și între naivitatea tinereței, eu unul, dacă mi-ar fi dat să aleg, aș opta cu ochii închiși pentru cea din urmă. Eram, deci, în acei ani binecuvântați, când nu te îndoiești de nimic, când te crezi calare pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
s-a părut așa de nemărginită în fața faptului consumat al căsătoriei iubitei mele, deoarece căpătasem îndestulă limpezime de minte ca să judec că ea, străină fiind de toate aceste, nu putea, nu era datoare să aștepte pănă voi veni eu în vrâsta de a mă căsători. Curioasă mai era starea mea psihologică în perioada de convalescență, când frigurile aceste au început să mă lase. Aveam simțimântul de reîntoarcere la viață ca după o boală lungă și grea. Parcă încetul cu încetul mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
de acea înclinație adâncă, de acea pasiune generoasă, care sunt semnele sigure ale vocațiunei. Căci pot foarte bine afirma, astăzi când spiritul meu, când ochii mei au căpătat acea claritate și acea siguranță pe care nu le aduce de cât vrâsta (și pe ce preț!) că am avut vocațiunea presei cu am avut-o pe acea a barei; că le-am avut pe amândouă în așa fel legate una de alta, în spiritul meu, încât niciodată nu le-am putut deosebi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
care am trăit destul de aproape de sufletul lui ca să-l pot înțelege, nu cred că greșesc când afirm că împrejurarea aceasta a fost una din cele mai grele lovituri pe care acest om le-a primit în viață și că, la vrâsta și starea lui de sănătate, ea n-a contribuit cu puțin la sfârșitul care a venit cu mult mai repede decât trebuia... Steuerman-Rodion. (Scris pentru o comemorare și publicat în "Adevĕrul" din 24 Ianuarie 1936.) Ce mult s-a îndepărtat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Clișeu "Cartea Românească") Pag. 97. Bolta de trecere, sub turnul mănăstirei Golia. (Foto-Regal) Pag. 99. St. O. Iosif. (Clișeu "Cartea Românească") Pag. 100. Vedere din Copou. (Foto M. H.) Pag. 103. "... Câte furtuni a trebuit să bântuie sufletul meu la vrâsta aceea..." Pag. 104 Intrarea la Universitatea veche (astăzi facultatea de medicină). (Foto M. H.) Pag. 105. Iașul, văzut de la Copou, în anul 1840. După un tablou de Ludwig Stawski, aflat în pinacoteca din Iași. (Foto Z. Weiss) Pag. 107. Ușa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
mai fu reluat decât în anul 1880 și terminat la 1887, când s-a făcut inaugurarea ei cu un fast deosebit. La serbările care au avut loc au luat parte: Regele Carol I, Regina Elisabeta și principele moștenitor Ferdinand, în vrâstă, la timpul acela, cam de 18 ani. În dreapta bisericii se găsește palatul ce servește de locuință șefului bisericii, clădire veche, restaurată de câteva decenii, și care adăpostește importante lucruri de artă. Iar în grădina dinspre strada Ștefan cel Mare, se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
taie răsuflarea formează substanța. Alecsandrescu era în fond un monologist. A. HRISOVERGHI A. Hrisoverghi (1811-1837) e romantic mai mult în imaginea pecare și-au făcut-o contemporanii despre el. "Educația sa fu nenorocirea - scrie C. Negruzzi. În cea mai fragedă vrâstă pierdu pe tatăl său. De abia începu să cunoască lumea, și ea i se înfățoșă sub cele mai posomorâte văpsele. A trebuit să se lupte cu cursele șicanei și cu nedreptățile oamenilor; a trebuit să bată la ușa celor mari
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
spune și C. Negruzzi în articolul Paveaua, Călindar pentru poporul român, 1846. 3 Opere complete, Teatru, I, p. X. 4 Și chiar mai înainte: Kogălniceanu, în 1855 ("Romînia literară", 1855, 53), ne spune că "entuziasmul" de la 1848 slăbise, din cauza "materialismului vrâstei coapte, a visurilor ambiției neîmplinite, a orgoliului pozițiilor cîștigate". rea nu venise nici atât de mare cât se sperase, nici egală pentru toți. Numai un singur lucru era clar: umilirea națională nu mai era așa de strigătoare. Constituția liberală nu putea
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
cu flori sau flori în ghiveci ca variantă a pomului vieții. Pânza de cânepă folosită aici este învârstată cu bumbac, obținându-se un material ușor încrețit, numit „pielea găinii”. Sunt confecționate frecvent levicerele (lăicerele), țesute cu suveica în poduri (când vrâstele au lățimi egale) sau cu genuțe (atunci când benzile de culoare sunt despărțite de linii foarte înguste). Se adaugă o întreagă gamă de alte țesături și de motive ornamentale. Toate acestea pot fi regăsite în muzeul satului, constituit de învățătorul Dumitru
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
prin învrâstare, alesătură cu spetează și alesătură pe rost, cu acul), se confecționau și piesele tradiționale (ștergare, fețe de masă, prostiri) cu funcții utilitare și decorative în locuința țărănească. Efecte estetice puteau fi obținute și prin alternanță cromatică, realizându-se vrâstele prin bumbacul vopsit cu calacan. Acesta este înlocuit, acum, prin fibră sintetică. Tot pentru înfrumusețare pot fi combinate fire de diferite grosimi (bumbac subțire și sacâz), alesul printre sau peste fire, alesul legat, alesul cu acul. Costumul popular, cândva răspândit
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
fluturi. La Pogonești și Ivești s-au purtat fuste din țesături învrâstate cu roșu, verde, galben și negru, numite local „fuste pe-un picior”. Această denumire este legată de tehnica de țesut folosită, prin care la țesutul în patru ițe, vrâsta colorată în roșu se reliefa față de celelalte vrâste. Aceste fuste prezintă la poale și alesături de bumbac alb (motiv „gura păpușii”), benzi de catifea neagră și găitane de lână, în diferite culori, pe marginea tivului. în zilele de lucru se
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
fuste din țesături învrâstate cu roșu, verde, galben și negru, numite local „fuste pe-un picior”. Această denumire este legată de tehnica de țesut folosită, prin care la țesutul în patru ițe, vrâsta colorată în roșu se reliefa față de celelalte vrâste. Aceste fuste prezintă la poale și alesături de bumbac alb (motiv „gura păpușii”), benzi de catifea neagră și găitane de lână, în diferite culori, pe marginea tivului. în zilele de lucru se purtau fuste în culori naturale ale lânii, cu
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
și alesături de bumbac alb (motiv „gura păpușii”), benzi de catifea neagră și găitane de lână, în diferite culori, pe marginea tivului. în zilele de lucru se purtau fuste în culori naturale ale lânii, cu țesătură simplă sau având și vrâste albe sau roșii la poale. O altă piesă caracteristică pentru costumul popular femeiesc este pestelca, purtată peste fustă de lână. Pestelcile sunt de o mare varietate, ne oprim numai asupra celor de la Pogonești, observațiile fiind valabile și pentru Ivești. Aici
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
prin învrâstarea pânzei de cânepă cu bumbac se obținea un material original, încrețit, „pielea găinii”. Lăicere de lână cu numele pronunțat diferit în părțile județului sunt bogat ornamentate prin mai multe tehnici. Cele țesute cu suveica sunt învrâstate în poduri (vrâste egale de culori diferite) despărțite prin genuțe (vrâstuțe). în simplitatea lor, podurile sunt de o mare frumusețe, datorită subtilității armonizării culorilor, la care s-a ajuns dupa sute de ani de practică. Mai apar si vrâste albe întrerupte, ca o
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
sunt învrâstate în poduri (vrâste egale de culori diferite) despărțite prin genuțe (vrâstuțe). în simplitatea lor, podurile sunt de o mare frumusețe, datorită subtilității armonizării culorilor, la care s-a ajuns dupa sute de ani de practică. Mai apar si vrâste albe întrerupte, ca o notă de umor, numite „dinții babei”. Lăicerele ornamentate cu vrâste și alesături sunt decorate cu motive plasate la distanțe egalesuveicuțe, prescurele, coasta vacii, prăgurele, furculița. Alte lăicere, cu decor geometric, au un singur motiv, prezentat repetat
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
simplitatea lor, podurile sunt de o mare frumusețe, datorită subtilității armonizării culorilor, la care s-a ajuns dupa sute de ani de practică. Mai apar si vrâste albe întrerupte, ca o notă de umor, numite „dinții babei”. Lăicerele ornamentate cu vrâste și alesături sunt decorate cu motive plasate la distanțe egalesuveicuțe, prescurele, coasta vacii, prăgurele, furculița. Alte lăicere, cu decor geometric, au un singur motiv, prezentat repetat. Ele sunt alese în dame, pove, colțunași, posmagi. Alteori, motivul repetat are un colorit
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
53 milioane euro Fonduri PHARE: 1,90 milioane euro Cofinanțare: 0,63 milioane euro (Ministerul Apelor și Protecției Mediului) Din partea bulgară se vor avea în vedere următoarele activități: ● Procurarea echipamentului necesar pentru inspectoratele regionale bulgare de mediu și ape (Montană, Vrâsta, Pleven, Veliko Tarnovo și Ruse), pentru a se putea controla emisiile în aer provenind din toate sursele de trafic și staționare localizate în regiunea de granița dintre România și Bulgaria. În plus, echipamentul va fi folosit pentru controlul calității aerului
ORDONANTA nr. 52 din 29 iulie 2003 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul PHARE 2002 de cooperare transfrontaliera dintre România şi Bulgaria, semnat la Bucureşti la 11 decembrie 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151719_a_153048]
-
53 milioane euro Fonduri PHARE: 1,90 milioane euro Cofinanțare: 0,63 milioane euro (Ministerul �� Apelor și Protecției Mediului) Din partea bulgară se vor avea în vedere următoarele activități: ● Procurarea echipamentului necesar pentru inspectoratele regionale bulgare de mediu și ape (Montană, Vrâsta, Pleven, Veliko Tarnovo și Ruse), pentru a se putea controla emisiile în aer provenind din toate sursele de trafic și staționare localizate în regiunea de granița dintre România și Bulgaria. În plus, echipamentul va fi folosit pentru controlul calității aerului
MEMORANDUM DE FINANŢARE*) din 11 decembrie 2002 dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul PHARE 2002 de cooperare transfrontaliera dintre România şi Bulgaria, semnat la Bucureşti la 11 decembrie 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151720_a_153049]
-
10 fete fecioare cu candele. - După ușa bisericei la scara turnului este ”lenea”, închipuită prin o femeie grasă despletită care doarme șezând pe un scaun și îi cade fusul și furca jos. Biserica se pare că e cam de o vrâstă cu ceia din Derșida mică și a fost pictată de zugravul Nichita în 1772 care a pictat și biserica din Derșida mică cum dovedește o inscripție. Biserica e foarte mică. A sosit timpul să se zidească alta nouă pentru care
Biserica de lemn din Zalnoc () [Corola-website/Science/309788_a_311117]