101 matches
-
efect, știu să compenseze lipsele sale legând interesul familiei cu acela al statului. De la soția sa Irina, fiica împăratului Theodor Laskaris, Vatatzes avea un fiu care primi în onoarea bunului său asemenea numele: Theodor Laskaris, și era pe atuncea în vrâstă de unsprezece ani. Iar Ioan Asan, regele româno-bulgar, avea o fetiță, anume Ileana, de nouă ani, din căsătoria lui cu Maria, fiica regelui maghiar Andrei II. Vatatzes rândui o anume solie cătră Asan cu propunerea ca să-și căsătorească copiii și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
să denunțe îndoitul tratat de stat și de familie și căuta numai modul cel mai potrivit și timpul cel mai bun pentru esecutarea hotărîrei sale. Pe când căsătoria fiicei sale Elena cu Theodor Laskaris nici se împlini, nici avu rezultate din cauza vrâstei prea tinere a amîndoror părților, cari stăteau aproape în anii copilăriei, părechea nevrîstnică rămase încredințată pentru căutare, supraveghere si creștere la împărăteasa Irina din Niceea, sub mînile ei de mumă îngrijitoare și duioasă. În acest interval Ioan Asan manifestă într-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Calliman și pe fiica Tamara. Din a doua căsatorie cu Irina, fiica lui Teodor Comnenos, avu trei copii: băiatul Mihail și fetele Maria și Anna. După moartea lui Ioan Asan se sui în vacantul scaun româno-bulgar fiul său Calliman, în vrâsta copilăriei încă, carele, cumpănind bine împrejurările, continuă politica potrivită cu scopul a părintelui său și, reînnoind alianța cu împăratul grecesc Ioan Vatatzes, se bucură mai mult timp de-o binefăcătoare liniște, neapărată pentru regatul său, zguduit de războaie atât de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ție sama de ele. Acesta își puse cu succes în cumpănă toată retorica și iscusința pentru a dispune populația în favoarea împăratului. "Am răbdat multe - zicea el - sub domnia băiatului Calliman și ne-am mângâiat numai cu nădejdea că, ajungând la vrâstă bărbătească, ne va hărăzi c-o socotință mai matură răsplata ce ni se cuvine pentru nevoile ce le-am suferit. Dar soarta rea ne-a tăiat nădejdea din rădăcină, căci acuma iar se va pune în scaun un copilaș, încît
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în calitatea ei de soție a lui 122 {EminescuOpXIV 123} Theodor, se numește și este la romei regentă. S-alergăm dar la împăratul romeic și să ne plecăm cerbicea sub domnia lui; căci jugul unui principe cu minte și în vrâstă e folositor și în orice caz cu mult mai ușor decât jugul unui stăpânitor copil". Acest cuvânt a fost atât de convingător încît toți se declarară gata a se supune. O solie cătră împăratul pune la cale împreună cu el condițiile
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
din flori, Maria, cu tartarhanul Tuktai și să dispuie bine și în 146 {EminescuOpXIV 147} favorul interesului romeic pe acest vecin, care nu-i venea la îndemînă și care acuma deveni ginerile său. Pe vremea aceea mai stăpânea încă în mijlocul vrâstei sale bătrânești hanul Nogas, tot întreprinzător și tot plin de curaj, și, cu toate poticnirile de până acum, el arăta o hărnicie vie asemenea acelui șarpe care, zdrobit de lovituri, tot [î]și dovedește viața sa trainică în estremitățile sale
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nu s-a putut întîmpla fără turburări înlăuntru, fără intrigi de dinafară. Iuga vodă. Cei cinci fii ai lui Petru: Roman, Ivașco, Vilcio, Iuga și Alexandru, având toți drept egal de moștenire, dar neputând urma la ea decât după rândul vrâstei lor, începură a se lupta pe întrecute ei în de ei pentru scaunul domnesc. Cel mai mare dintre ei și cel mai în drept de-a peți domnia, anume Roman, se învoi cu doi dintre frații mai mici, Ivașco și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ei au venit la Florența, unde petrecea un vlăstar al casei Bentivoglio, care însă trecea drept fiul unui fierar, pentru a-l însărcina pre acesta cu guvernul, pe care el l-a și condus până ce Domnul Giovanni au ajuns la vrâsta cuvenită. (El s-a răzgândit până să primească propunerea. Însă, spunîndu-i-se că, daca e un Bentivoglio adevărat, nu va refuza propunerea și nici poporul din Bologna nu-l va părăsi, el s-a înduplecat să facă acest pas și astfel
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Meșteșugarii practica fie ca ocupație, fie ca venituri bănești, diferite meșteșuguri; cojocăritul, Țesătoritul, croitul. - Dintre vechii meseriași amintim câțiva din localitatea Coronini, localitate apropiată Moldovei Noi: Vasile Țundrea( zis Vasile Cojocarul)executa cojoace - cu mâneci sau fără mâneci, cojoace cu vrâstele, pieptare pentru femei și bărbați. - Un alt cojocar era Caracoancea a lui Pârvu( acesta executa cojoace mai simple). Ei adunau materiale de la animalele sătenilor, după care le foloseau pentru confecționarea cojoacelor. Croitorii satului erau Nicolae Caracoancea și soția sa Elena
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
și eu, de capu meu. Și să spun: alt Crăciun nu mai apucăm noi, Domnică... - Da mai taci, Iacobe, còbe ci eș’ tu! Parc-ai dat În ceasu morții ș’ tot nu-nțălege nimica copchilu-ista... - I-a veni-nțălegerea cân’ a avè vrâsta mè - uite-așă: pisti lume, pisti vreme... - și Moș Iacob a făcut cu mâna gestul trecutului, al saltului: peste deal, peste cal... Avea să-i vină (Înțelegerea), Într-adevăr, când copchilu-ista avea să aibă vârsta lui Moș Iacob. Până atunci... Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
văd, o miros, o simt cu pielea udă pe la trup o simt și o aud pe la trup, când ne aveam noi bine pe la trup, În apă - zice, cu ochii mâțați, taman ca Tecla: - Varvarule! Măi varvarule ce ești tu la vrâsta ta...Așa zicea ea, de i-am zis În gândul meu: Varvara, Tecla nu-mi zicea așa, doar apropia pleoapele, mâțește. Da, bre; Îmi zicea Varvarule!, când, În apă, o făceam și eu, ca omul, pe la trup. Taman cum Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
-o În lume, drept dinaintea ochilor. Moș Iacob Îi răspunde umbrei, rămase În urmă, a tatei: - D-apăi, Dumnezeu e mare, domțători’, nu ne-a lăsa El, nici dedata asta, așa, ai nimuruia, ne-a lua El În grijă... Că, la vrâsta noastră, un’e s-o apucăm, prin lume, cu straista-n băț? Bună, ră - asta-i casa mè; rău, bun, aista-i pământu și locu - un’e să mă pornesc, ca jidovu rătăcitor? Că și Rusu-i om și creștin de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
deși starea lor de opulență le permite devertismente din acelea, pe care o infimă parte a orășenilor noștri le reclamă cu insistentă. Din punctul de vedere fiziologic, necesitatea actu lui sexual nu are nici o justificare măcar, până cel puțin după vrâsta majoratului. Prezența prostituatei cheamă pe adolescenți la o viață sexuală foarte timpurie, căci prostituția dă un impuls instinctelor, care se exagerează În măsura putinței de a fi satisfăcute. Pudoarea alături de timiditate sunt copleșite de ușurința cu care se poate deda
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
prostituția clandestină, care constituește un factor important În diseminarea boalelor venerice. Legea a avut Însă și unele puncte foarte slabe. Între altele s-a lăsat prostituatei latitudinea de a se trata ambulator. Nu s-a ocupat câtuși de puțin de vrâsta când o tânără poate intra În prostituție. N-a asigurat controtul medical al prostituatei, fapt care a compromis total legea. Sexul masculin În raport cu prostituția. Actuala lege sanitară se ocupă prea puțin de raporturile sexului masculin cu prostituția. Sunt chestiuni importante
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
fapt care a compromis total legea. Sexul masculin În raport cu prostituția. Actuala lege sanitară se ocupă prea puțin de raporturile sexului masculin cu prostituția. Sunt chestiuni importante care trebuie să fie precizate: 1. Participarea sexului masculin la prostituție. 2. La ce vrâstă tinerii pot frecventa localurile de prostituție bordelul dacă e Înființat. Asupra primului punct, legea din 1930 s -a dovedit incompletă. Dacă s-au prevăzut unele măsuri În contra celora ce Îndeamnă la prostituție, s-a precizat prea puțin pentru acei ce
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
contaminările ce se produc. Deschide drumul prostituției oficiale și favorizează Îndemnul la prostituție. Legiuitorul din 1930 și 1932 n-a observat că aici, Îndemnul la prostituției oferă cel mai larg câmp de activitate și nu se menționează nici un cuvânt de vrâsta la care o tânără se poate Înregimenta Între prostituate. A trebuit ca această lacună să fie complectată de Codul Penal, care prin articole 138, 339, 341 și 443, să prevadă unele penalități, Însă avem impresia că și aceste articole au
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
din spate și cel de al treilea necunoscut, care avea plete crețe, o față cam ascuțită și oleacă de bot, cu dinții puțin ieșiți înainte. Purta un soi de veston, ce nu s-a mai văzut, și un halat în vrâste late, lung până în pământ, care îl copleșiră de respect pe Vartolomei. Șontâcăind în felul său, pe picioarele lui betege, strâmbe ca la cosaș, Vartolomei se apropie de flăcăul cu haine ca măslina crudă, despre care aflase că-l cheamă Iov
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
mișcare, ci apa ei ar putrezi și s-ar bahni dacă temperatura ei ar fi pretutindenea egală; omenirea ar putrezi în corupție, speculă și pornocrație dacă n-ar exista între popoare deosebiri de cultură și mai cu seamă deosebiri de vrâstă. {EminescuOpXV 62} {EminescuOpXV 64} {EminescuOpXV 65} {EminescuOpXV 66} {EminescuOpXV 67} Lumină din lumină, Dumnezeu din Dumnezeu {EminescuOpXV 68} {EminescuOpXV 69} SOCIOLOGIE ȘI POLITICĂ STAT. JUSTIȚIE. SOCIETATEA ROMÎNEASCĂ [DESPRE STAT] 2257 1 Chiar dacă omul visează în somnul lui adânc, totuși nu
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
fi numit un popor inteligent. Ceea ce au produs însă această iluzie sunt două lucruri: 1) Lipsa de naivitate în copii, cari [sunt] în genere prematuri prin lucrurile ce le-au văzut în casele părintești și cari nu se potrivesc cu vrâsta lor în clasele mai avute; în clasele mai de jos sărăcia părinților, hrana și îmbrăcămintea rea, iarna lipsa de căldură, care trezește înainte de vreme în copil instinctul conservării și-i dă acel ochi bătrânesc și serios pe care îl au
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
și triunghiuri nu găsim în natură niciodată. Eu știu chinul ce l-am avut însumi cu matematicele în copilărie, din cauza modului rău în care mi se propunea, deși îndealtfel eram unul din capetele cele mai deștepte. N-ajunsesem încă la vrâsta de douăzeci de ani să știu tabla pitagoreică - tocmai pentru că // [nu] se pusese în joc judecata, ci memoria. Și, deși aveam o memorie fenomenală, numere nu puteam învăța deloc pe de rost; încît îmi intrase-n cap ideea că matematicele
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
nu le asculta, nici atunci, nici acum, fără să se mire sau să se Încrunte. Tâșneau din el ca niște izvoare de ape sulfuroase pe care puțini le beau cu plăcere: chizeș, chirneșă, tindeu, merindare, năfrămuță, prigorii, meseleu, grumaz, mândule, vrâste, băbăludă, tiglăzău. Odată cu rostirea acestor cuvinte Însă i se Întâmpla să se gândească tot mai des la biserica din Grui și la lumea din preajma ei: Înaltă și albă, Îmbătrânea lângă morminte cu cruci văruite; sub pruni, flăcăi stătuți gâfâiau peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
capu - ai s-o plătești, Până capul nu ți-i da Tu de boală nu-i scăpa. - Sui mămuță-n deal la cruce, Să tragă clopotele Ca să vie mândrele, Să vie și mândruța mea Care mă iubesc cu ea, Din vrâsta copilărească Din coliba părintească. 208 Frunză verde de alună, Sara-n codru, ici pe lună, Mi se primblă - un voinicel Cu cojocu contășăl, Cu cușma neagră de miel. Se primblă încetișor Cu pasul lui cel ușor Ș-a ajuns la
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
astfel al meu suflet Acum s-au liniștit. No. 79 În zădar apune, în zădar răsare Soarele și luna fără de a-nceta, Sufletu-mi putere în credință n-are Pe tine, iubito, a te mai uita. Ziua-mi vine, trece, vrâsta naintează, Cu ele-mpreună tinerețea mea, Dar sufletu-ți rece nu vrea să mă crează Când îți zic iubito, nu te voi uita. Nici un ceas în viață, nici un ceas în lume Ca acele două nu voi mai gusta, De aceea
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Colegul, încearcă printre coatele primite în coaste, să- și instaleze camera video. Țiganii se înghesuie al naibii, ca la pomană. „Ia să videm și noi ce e aicișa. Haidi, fă, dă-ti mai încolo, nu vezi că-s mai în vrâstă?", țipă o țigancă de vreo 40 de ani la o pirandă de vreo 10, în timp ce se împinge pe trei sferturi din scaunul ei. La intrare, forfota e în floare. Bătrânii și copiii, cei mai mulți, gură cască. Apare regele Cioabă. Scorțos și
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
taie răsuflarea formează substanța. Alecsandrescu era în fond un monologist. A. HRISOVERGHI A. Hrisoverghi (1811-1837) e romantic mai mult în imaginea pecare și-au făcut-o contemporanii despre el. "Educația sa fu nenorocirea - scrie C. Negruzzi. În cea mai fragedă vrâstă pierdu pe tatăl său. De abia începu să cunoască lumea, și ea i se înfățoșă sub cele mai posomorâte văpsele. A trebuit să se lupte cu cursele șicanei și cu nedreptățile oamenilor; a trebuit să bată la ușa celor mari
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]