669 matches
-
este străvechea credință amerindiană că toate amintirile, întâmplările și identitățile consumate de unul dintre marii pești ai viselor vor fi, într-un fel, reconstituite și păstrate pe veci înăuntrul lui. Tradiția orală indigenă ne vorbește despre cum marii șamani și vraci călătoreau spre străvechi locuri sfinte pentru a trimite sufletele în peștii viselor atunci când acestea ajungeau la o vârstă înaintată. Acești șamani credeau că, odată ce se sacrificau, se întâlneau cu strămoșii și familiile-memoriile lor în eterne lumi-viziuni recreate din generații întregi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
imposibilă suferință. Era însoțită de două fete mai tinere, pe care le-a cunoscut întâmplător, cutreierând aceleași nesfârșite drumuri. Eugenia s-a alăturat benefic naturii melancolice și pesimiste a fetei ce a fost până în Ouro Prietro să-l întâlnească pe vraciul făcător de minuni. I s-au dat numai trei luni de trăit, dar, precum în fabula rabinului din Crocow, care a cutreierat lumea să găsească comoara din vis ce se afla de fapt îngropată în spatele casei, a descoperit că viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
și albă ce inundă înălțimile Abadianiei. Entitățile Aici, trei zile pe săptămână, Joao Teixeira de Faria, cunoscut sub numele de Joao de Deus, întrupează așa-zisele entități, sau spirite ale lui Ignacio de Loyola și ale altor oameni luminați, doctori, vraci, sfinți, pentru a vindeca miraculos, sau pentru a efectua operații spirituale vizibile și invizibile. Cei sosiți aici cu boli incurabile vin din disperare sau doar din curiozitate, să-și depășească destinul. După credințele locale, "entitățile" sălășluiesc peste tot: în camerele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
energii subtile necesare pentru efectuarea operațiilor spirituale, a căror proveniență e lăsată pe seama ghizilor spirituali sau a entităților. Joao funcționează ca dirijor de energii, în transă sau în stare de conștiență, ca mediu interpus între pacient și spiritele vindecătoare. Ca vraci, el dirijează lasere bioenergetice exact pe organele în suferință sau pe chakrele corespunzătoare în cazul bolilor de sistem sau degenerative. În fapt, el deschide în noi, energetic, niște canale blocate, care în timp au dus la îmbolnăvire. Orice astfel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
și te lași pe spate în scăunaș. Te rezemi de scîndurile alea dogite și-i dai bătaie. Flacăra, Scînteia, Sportul și unele străine dacă ești norocos. Literatură de orice gen, în afară de filozofie, pentru că nu e bună la nimic. Winnetou, Magicianul, Vraciul, Departe de lumea dezlănțuită și alte alea, ce-ți pică în mînă, mai bine decît să-ți pierzi vremea belind ochii în gol. Așa făceam și eu, recunoaște Regizorașul puțin nostalgic, numai că eu o dădeam pe partea de specialitate
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
lunguiețe și lucitoare, numai bună de dat de-a dura pe cîmp ca o jucărie mult dorită de copiii păzitori de capre. Cu urechile și cu cele cinci degete de la mîna stîngă neatinse, a ajuns să stăpînească trompeta ca un vraci și să conducă o formație de estradă la București. Orb și ciung cum era, pe la Începutul anilor ’, a forțat gratiile Cortinei de Fier și a aterizat În cele din urmă În Statele Unite. Acolo, alte cortine, alte fierătanii, alte straturi de
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
au obosit sentimentele. Asta, ar zice tata, e o boală boierească, ștăifoasă rău. Este ca și cum ai reclama că ai făcut depresie din cauza unui răsărit superb de soare. Înțelegi? Cu sentimentele nu poți merge la chirurg, la ginecolog, la oculist, la vraci... Să zicem că le îndupleci și le prezinți la psihologul terapeut. Dar insul, un ochelarist plictisit, bănuiesc, se va uita la ele ca la niște ciudățenii picate din lună, va mima că încearcă lecuirea lor, însă în sine se va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
are o mulțime de copii, nu știe câți la număr, dar știe că i-a făcut numai cu tinerele și toată avuția a cheltuit-o cu ele. Astfel a ajuns de locuiește într-o colibă. Unii spun că și de vraci este bun. -Nu asta v-am întrebat, ci unde locuiește? Dar... mai ales cum pot ajunge până la el? -Vezi tu, a îndrumat-o un porumbel, mergi înainte cuminte și după o vale îți va apărea o altă pădure în cale
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
gândit ce s-a gândit și a întrebat: -Prea frumoasă crăiasă, ai străbătut atâtea ținuturi ca să te plimbi sau ai vreo fetișcană cu gândul în cui și vrei ca mintea la loc bun să i-o pui?... Dacă știi alt vraci, nu voi fi împotrivă. -Gura are și măsele stricate nu numai bune, zise crăiasa. Iar vraci găseam și mai aproape de ținuturile mele. Am venit în schimb cu o durere care nu-i a mea ci a mai multor fete. Într-
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
te plimbi sau ai vreo fetișcană cu gândul în cui și vrei ca mintea la loc bun să i-o pui?... Dacă știi alt vraci, nu voi fi împotrivă. -Gura are și măsele stricate nu numai bune, zise crăiasa. Iar vraci găseam și mai aproape de ținuturile mele. Am venit în schimb cu o durere care nu-i a mea ci a mai multor fete. Într-un ținut, tare departe de aici, nu sunt bărbați deloc și fetele s-au săturat de
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
Al. O. Teodoreanu o proză suculentă și hazoasă. Nu e vina lor că publicul cere feerii gen Victor Eftimiu. Punerea în scenă? Cum se obișnuiește. întuneric, câteva fulgere și o decorație lunatecă. Apoi: versuri debitate în sughițuri și oftaturi. Un vraci harap și-a făcut apariția hilar. Au izbucnit hohote de râs. A fost și lume care a aplaudat... Pentru d-nii Sârbu și Nicu Băltățeanu". Deși semnată Interim, Păstorel a aflat cine era autorul și a reacționat într-un mod care
Acum optzeci de ani - Bătaie la „Cuvântul" by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/6762_a_8087]
-
din interior, a sistemului de guvernare totalitară. În text găsim diseminate trimiteri mai mult sau mai puțin explicite la identitatea românească, precum în dialogul lui Gulliver cu prietenul său, disidentul Leac-Bun: "...în țara noastră a murit de mult veselia, răspunse vraciul zâmbind amar. Voioșia proverbială a poporului nostru e demult moartă, îngropată și putrezită" (p. 272). De asemenea, pentru anumite fenomene sociale și politice din Kukunia găsim o corespondență precisă în realitățile Republicii Populare Române, exemplul cel mai elocvent fiind așa-
O antiutopie românească by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/7526_a_8851]
-
tiranică: fără verificare și predicție pe calea experienței, o idee nu are sorți de a se impune, iar spiritul nu se lasă verificat și nici prezis la scară umană. Numai că Basarab Nicolescu încalcă convenția și se molipsește de limba vracilor, vorbind despre iluminare, inspirație, revelație, putere dumnezeiască și despre taina ireductibilă a lumii. Și, mai ales, de neputința omului de a cunoaște tot. Pe toate aceste tresăriri de apostazie doctrinară le găsim în cele două volume purtînd titlul De la Isarlîk
Transa fizicianului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4914_a_6239]
-
80, în condițiile cenzurii și ale labilității ideologice a unui regim care își pierduse busola și era cu atât mai imprevizibil. Dincolo de concesiile pe care le-a îngăduit în paginile revistei, unde a adus tot soiul de tămăduitori și de vraci, poate din iluzia că ceea ce nu pot face nici știința (și nu doar aceea medicală), nici politica poate face înțelepciunea populară, dând astfel apă la moară imposturii celei mai ridicole și nocive, așa cum a făcut din Cântarea României un spectacol
„De liniște ființa mea se teme”… by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5941_a_7266]
-
dovezi ale inteligenței materiei, a unui comediant care a ieșit din muțenie pentru a propovădui fără șir și fără noimă, dar în ritm de mitralieră, că neamul românesc are o misiune ancestrală de esență mistică și a tot felul de vraci pe post de deținători ai panaceului universal, ghicitori în stele și alți semănători de confuzie. Și ca și cum asta nu ne-ar insulta suficient discernământul, șarlatani de bâlci sunt remunerați împărătește pentru a ne prezenta case bântuite, vampiri energetici care deoache
Predici în pustiu by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6220_a_7545]
-
ana, Elena Badea Deși pare incredibil, în România există o localitate cum nu s-a mai pomenit în Europa: cu cei mai mulți vraci pe metru pătrat, capabili, după cum se spune, să vindece boli în fața cărora până și medicina modernă a rămas neputincioasă. Sâmbătă, de la ora 19:45, la Kanal D, Mihai Ghiță aduce în fața telespectatorilor un reportaj senzațional în cadrul emisiunii “Asta-i România
Vezi care e satul vracilor, celebru în vestul țării by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/62843_a_64168]
-
spune, să vindece boli în fața cărora până și medicina modernă a rămas neputincioasă. Sâmbătă, de la ora 19:45, la Kanal D, Mihai Ghiță aduce în fața telespectatorilor un reportaj senzațional în cadrul emisiunii “Asta-i România”: satul în care se găsesc cei mai mulți vraci pe metrul pătrat. În localitatea bihoreană, Buntești, aflată la aproximativ 70 de kilometri de Oradea, aproape în fiecare casă există cineva care prepară leacuri din plante culese de pe crestele învecinate. Se spune că acești oameni ar vindeca boli la care
Vezi care e satul vracilor, celebru în vestul țării by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/62843_a_64168]
-
care prepară leacuri din plante culese de pe crestele învecinate. Se spune că acești oameni ar vindeca boli la care până și medicina modernă nu are remedii, folosind rețete transmise cu sfințenie din generație în generație. “În acest sat găsești un vraci pe fiecare metru pătrat și fiecare dintre ei spune că vinde sănătate din plante. E ca la piață, leacuri pentru toți și pentru toate... Cât sunt aceste leacuri de eficiente, mai ales că vracii spun că sunt bune chiar și
Vezi care e satul vracilor, celebru în vestul țării by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/62843_a_64168]
-
generație. “În acest sat găsești un vraci pe fiecare metru pătrat și fiecare dintre ei spune că vinde sănătate din plante. E ca la piață, leacuri pentru toți și pentru toate... Cât sunt aceste leacuri de eficiente, mai ales că vracii spun că sunt bune chiar și în vindecarea cancerului, veți afla urmărind emisiunea de sambata de la ora 19.45, la Kanal D”, spune Mihai Ghiță, realizatorul emisiunii “Asta-i România!”.
Vezi care e satul vracilor, celebru în vestul țării by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/62843_a_64168]
-
narcisism. Chiar exclamativ, clocotind în sinea lui, de o dreptate pe care și-o cunoștea legitimă, inatacabilă, Constantin Blendea nu-și abandona o sfială tenace, o cuviință majoră, mai presus de virulențe. În materii unde se vădise magistral, ca un vraci miraculos știind să asculte salvator respirația secretă ce anima trupul rece al zidurilor uitate, Constantin Blendea nu contenea să-și reprime orice aplecare spre paradă. Rămînea sever, fără emfază, deși îmbogățit din comuniunea cu vocile din frescele străvechi răsunînd acum
Dor de înalt și zbatere spre eter, CONSTATIN BLENDEA by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/4872_a_6197]
-
abătută Ioannopolski se îndreptă spre Ptașnikov. - Mi-am făcut analiza, zise Ioannopolski. Ptașnikov, spre mirarea contabilului, nu răspunse nimic. - Mi-am făcut deja analiza, repetă cu o voce gâtuită Evsei Lvovici. - Ai un număr suficient de globule roșii, spuse nemulțumit vraciul, dar, știi, nu e bine ca în timpul serviciului... - Poate ar trebui într-adevăr să-l consult pe profesorul Nevstruiev, nu?, bâigui Evsei încercând să insufle viață în sufletul laș al lui Ptașnikov. Dar în clipa aceea se auzi din cabinet
Ilf și Petrov - 1001 de zile sau Noua Șeherezadă () [Corola-journal/Journalistic/5220_a_6545]
-
ca în timpul serviciului... - Poate ar trebui într-adevăr să-l consult pe profesorul Nevstruiev, nu?, bâigui Evsei încercând să insufle viață în sufletul laș al lui Ptașnikov. Dar în clipa aceea se auzi din cabinet vocea lui Cain Alexandrovici, și vraciul țistui speriat la Ioannopolski. - Vrei să mă dea și pe mine afară?, zise el implorându-l din ochi pe contabil. În momentul acela, Evsei Lvovici înțelese că era deja un străin. Rămase puțin pe gânduri în mijlocul camerei, apoi se apropie
Ilf și Petrov - 1001 de zile sau Noua Șeherezadă () [Corola-journal/Journalistic/5220_a_6545]
-
Omul n-are corp și dumneata vorbești de nervi. Se încinse o dispută rezolvată în chip strălucit de Ptașnikov. Într-un amplu rezumat, în care au fost amintite nu o dată unchiulterapeut și ultimele descoperiri în domeniul tratării cu lapte acru, vraciul instituției ajunse la concluzia indubitabilă că un invizibil nu se poate totuși îmbolnăvi. Drept urmare, hotărâră să îl trimită după Filiurin pe curierul Iusupov. Evsei Lvovici se oferi să îl însoțească pe curier. Din cerul amiezii se revărsa o lumină albă
Ilf și Petrov - 1001 de zile sau Noua Șeherezadă () [Corola-journal/Journalistic/5220_a_6545]
-
și aude cum îl faci turnător? În clipa aceea, de pe fața lui Ptașnikov pieriră toate culorile. Lui Kostea, de mirare, i se curbă tot pieptul ca o roată și cât dură discuția nu se mai îndreptă. - Doamne, apără-mă, zise vraciul pe un ton tragic, dar n-am zis niciodată că el e turnător. Asta ai spus dumneata. - Eu nu puteam să spun, obiectă Ioannopolski. Și, adresându-se cine știe de ce locului gol, spuse plin de simțire: Eu, care l-am
Ilf și Petrov - 1001 de zile sau Noua Șeherezadă () [Corola-journal/Journalistic/5220_a_6545]
-
Feodorovna. Eu rar am întâlnit un om așa de drăguț. - Drăguț? Ce drăguț!, dădu în lingușeală Evsei. Dacă vreți să știți, în toată lumea nu găsești un om ca tovarășul Filiurin. Spunând asta, Ioannopolski se delecta văzând cât de nenorocit arăta vraciul. Dar vraciul se dovedi a nu fi chiar atât de prost pe cât s-ar fi putut crede după aspectul său exterior. El se apropie de biroul lui Filiurin și, uitându-se tandru la registrul de intabulare, rosti un discurs amplu
Ilf și Petrov - 1001 de zile sau Noua Șeherezadă () [Corola-journal/Journalistic/5220_a_6545]