3,815 matches
-
Bisericii Ortodoxe Române a aprobat, în ședința din zilele de 22-23 martie anul 1994, la propunerea Adunărilor Eparhiale ale Arhiepiscopiei Sibiului și Episcopiei Albei Iulia, organizarea și delimitarea teritorială a Episcopiei Covasnei și Harghitei, cu reședința în Miercurea Ciuc. În prezența vrednicului și distinsului Mitropolit Antonie Plămădeală al Ardealului, în 31 mai anul 1994, la Catedrala Ortodoxă din Miercurea Ciuc s-a constituit Adunarea Eparhială a Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei, iar în 12 iulie anul 1994, Colegiul Electoral Bisericesc a procedat
Semnal editorial şi Publicistic: „Pe Cărarea Raiului” [Corola-blog/BlogPost/93780_a_95072]
-
în romanul istoric sadovenian - o abordare gramaticală, stilistică și poetică”. Preocupată fiind de cercetarea filolologică, și cea istorică, de literatura română veche și de texte religioase, Doamna Profesoară Luminița Cornea a editat și a reeditat volume și scrieri ale unor vrednici preoți și ierarhi. Mă gândesc, în mod special, la cartea preotului Ioan Graure “Cinstirea părinților” și la reeditarea volumului “pentru neam și pentru lege” al Episcopului Iustinian Teculescu. În altă ordine de idei, Părintele Arhiepiscop Ioan al Munților este unul
Semnal editorial şi Publicistic: „Pe Cărarea Raiului” [Corola-blog/BlogPost/93780_a_95072]
-
Eveniment cultur al de zile mari la Bălți, unde, aseară - cu participarea naistului Gheorghe Zamfir - a avut loc cel de-al doilea spectacol „Creștini în Europa”, organizat sub patronajul Guvernului României „întru cinstirea vrednicilor Domnitori români Constantin Brâncoveanu și Dimitire Cantemir”. Proiectul fiind inițiat de poetul Nicolae Dabija și coordonat de Ambasadorul Iuliana Gorea-Costin. Sala Teatrului de Stat „Vasile Alecsandri” din Bălți a s-a dovedit a fi neîncăpătoare pentru toți iubitorii de muzică
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93979_a_95271]
-
spectacolele „Creștini în Europa” se înceheie cu videoCLIPul documentar la cântecul „Basarabie, nu plânge!” - scris și interpretat de Aurica Dicusară Basarabeanca, prin care Studioul Flacăra Film aduce un Omagiu Mișcării de Eliberare Națională din anii 1989-1991 și liderilor ei, urmași vrednici ai Domnitorilor români și creștini Constantin Brâncoveanu și Dimitire Cantemir. Notăm că suita de manifestări culturale cu genericul „Creștini în Europa”, organizată sub patronajul Guvernului României, a fost lansată duminică, 26 octombrie 2014, la Chișinău, a continuat ieri (3 nov.
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93979_a_95271]
-
Forului Democrat al Românilor din Republică Moldova și coordonate de Doamna Ambasador Iuliana Gorea-Costin, președinte de onoare a Asociației Europene de Strategii Politice Nicolae Costin - aceste manifestări de cultură, istorie și civilizație romanesca sunt sprijinite de Guvernul României „intru cinstirea vrednicilor Domnitori români Constantin Brâncoveanu și Dimitire Cantemir” - la 300 de ani de la martirajul pentru Hristos și Credința creștin-ortodoxă a familiei Brâncoveanu și 300 de ani de la intrarea în Academia de la Berlin a genialului savant Dimitrie Cantemir, primul român și cetățean
Spectacolul „Creștini în Europa” continuă [Corola-blog/BlogPost/93989_a_95281]
-
tot cu o producție a Sudioului Flacăra Film: videoCLIPul documentar la cântecul „Basarabie, nu plânge!” - scris și interpretat de Aurica Dicusară Basarabeanca, prin care echipa Flacăra aduce un Omagiu Mișcării de Eliberare Națională din anii 1989-1991 și liderilor ei, - urmași vrednici ai Domnitorilor români și creștini Constantin Brâncoveanu și Dimitire Cantemir. Notam că lansarea proiectului „Creștini în Europa” a avut loc la Chișinău, în 26 octombrie, chiar de ziua nașterii Domnitorului Dimitrie Cantemir. A continuat la Bălti în 3 noiembrie și
Spectacolul „Creștini în Europa” continuă [Corola-blog/BlogPost/93989_a_95281]
-
Gheorghe Cristea a fost înlocuit în funcția de învățător de un anume Șoimu, om cu mai multă pregătire, primul rămânând cantor bisericesc în Ulmeni. Din anul 1875, treburile școlii locale au fost preluate de către învățătorul Vasile Sas, fiu de țăran vrednici și înstăriți din Ulmeni, care urmase cursurile școlii normale la Vlădicia din Gherla. Concomitent, timp de 2 zile pe săptămână, acesta a fost învățător și în satul Țicău. Cu efective destul de reduse funcționează școala și în anul 1886-25 de copii
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ [Corola-blog/BlogPost/93961_a_95253]
-
trebuie să ne interzicem să substitui cu câteva vorbe, fie ele pline de sens și îndreptățite, viața și opera unui asemenea Om. Scriu aceste rânduri cu senzație că cel trecut dintre noi mă privește. Mă consolează gândul că voi rămâne vrednic de mărturia sa de prietenie, de dialogurile noastre la obiect, de moștenirea crezului său filosofic și mai ales de împlinirea datoriei de a-L restitui memoriei colective prin dreaptă lucrare publică. A plecat Maestrul la locul hărăzit, lângă cei ce
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
Enigma cărților închise). De remarcat că acest "model" tipologic este mînuit cu destulă suplețe, autorul atrăgând atenția că textele invocate au un rol demonstrativ, dar nu închid calea unor interferențe sau tipuri mixte, ilustrate la rîndul lor prin cîteva exemple. Vrednic de notat este și faptul că elanul teoretic al tezei nu ancorează în uscăciune, ci îmbracă o expresie alertă și sugestivă: "Topîrceanu se ascunde atît de dibaci în hățișul imaginilor, formulelor, expresiilor curente ale autorului parodiat încît de la o vreme
Arta parodiei by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12051_a_13376]
-
caligrafiate pe foi veline. Îngerii nu erau pretențioși, nu doreau marea cu sarea, nici lacul cu caimacul, nu... ci izvorul rotund,neclintit,cu prundul răspîndit lin, artistic, cu niscaiva nuferi orbitori plutindu-i pe suprafața netedă, lucioasă...Slujbaș conștiincios, scrib vrednic, încovoiat veșnic peste registrele largi, cu mii de rubrici orizontale, verticale, ba și de-a curmezișul filei largi, spre zăpăcire și umilință adîncă, lucram nepotolit de nimic, robotem epuizat, scăldat în sudori fierbinți - valuri leșioase ce-mi opăreau pielea, mi-
Trebuia să transcriu... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12734_a_14059]
-
ochilor, lucru pe care cronicarul nostru l-a ignorat cu desăvârșire. Diferența de stil este însă recunoscută, deși obiecția rămâne: „Poate că „dramele” astea sunt foarte gustate la japonezi, la noi însă scenele astea nu sunt drame. Personajele acestea sunt vrednice de compătimit - mă gândesc la biata Otake și la Otyo, cele două servitoare care sufăr pentru vina altora -, dar persoane dramatice, cu zbucium sufletesc mai pronunțat nu pot să fie, fiindcă acțiunea nu le îngăduie lucrul acesta. Poate să fie
O trupă de teatru japonez by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/13283_a_14608]
-
prezenței dușmancei. Femeia și muntele sunt așadar legați, dar într-o dinamică antitetică: prima se hrănește cu energiile Craiului, iar cel de-al doilea i le redă purificându-l. Lumea Vechiului Testament o regăsim și în imaginea finală a femeii: "Vrednică de marea sa străbună Iudita, Rașelica nu-și pierduse firea, își desprinsese părul din mâinile calde încă ale mortului, se îmbrăcase cu îngrijire și netulburată se dusese la comisarul de poliție să ceară să ia măsuri pentru ridicarea leșului"8
Flacăra rece a unei flori negre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/13716_a_15041]
-
Ca să înțelegeți titlul acestui volum semnat de Jacques Bouët, Bernard Lortat-Jacob și Speranța Rădulescu, rememorați-vă cântările urlate ale bărbaților și femeilor din Oaș și recitiți episoadele de mai sus. Volumul, care a suscitat deja reacții profesionale vii, trece drept vrednic de luat în seamă dintr-o sumedenie de motive: - În primul rând, cel puțin unul din semnatarii săi, Bernard Lortat-Jacob, este o somitate în lumea etnomuzicologică franceză și internațională. Ideile și producțiile sale anterioare - pentru unii deosebite, pentru alții exemplare
O carte despre România by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14228_a_15553]
-
Putea fi văzut, în anii din urmă, purtîndu-și bastonul alb, semnul distinctiv al unei categorii îndurătoare. Venea în parcul spațios, întotdeauna pe aceeași bancă scorojită, apoi revopsită și iarăși scorojită... Tăcere căruntă, aiuritoare. Cînd și cînd se însoțea cu un vrednic matein, recunoscut și el în lumea literelor, Radu Albala, îngrijitorul ultimei ediții semnate Ion Biberi. Trăiască visătorii! Și dreptunghiul imaginar ca un ecran. Soarta literatului transpare din destinul cărților sale, din performanțele clepsidrei, incluzînd drama ca atare și plînsul interior
Un scriitor uitat - Ion Biberi by Mihai Stoian () [Corola-journal/Imaginative/14499_a_15824]
-
posturile de radio occidentale, Regele Mihai I spunea către români: “Creșterea asupririi și accentuarea mizeriei pe care le-ați îndurat în acest an nu mai sunt necunoscute opiniei publice din lumea liberă, care le înfierează și admira demnitatea cu care vrednicul Meu popor înfrunta încercările neomenești la care e supus”, iar apoi, în 1984, Suveranul spunea: “Anul care s-a scurs Ne-a răscolit și amintirea zecilor de mii de vieti sacrificate pentru construirea canalului de la Dunăre la Marea Neagră, a tragediei
Rămas bun, domnule Președinte! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82483_a_83808]
-
1500, de ce să fie Portugalia mai prejos? Dintre multele personaje istorice pe care le pomenește naratorul, împroșcîndu-le cu insulte (ale căror motivații rămîn, din păcate, un mister), numai Bartolomeu Dias pare a-i merita simpatia, ceea ce, totuși, nu-l face vrednic de un tratament mai riguros. Capul Bunei Speranțe, atins de Bartolomeu Dias în 1487, și care inițial a fost botezat Capul Furtunilor, și-a primit numele cunoscut astăzi de la regele D. Joăo al II-lea și nu, așa cum pretinde autorul
Istoria și ficțiunea. Despre licențe by Mioara Caragea () [Corola-journal/Imaginative/10457_a_11782]
-
Lucrarea începută-n rai Cu bucuria unui suflet viu întors înăuntru ca un ochi Strălucitor în afară. Perseu împăratul pășește Pe Calea Laptelui în lumina ei Capul său e împodobit cu coif Aripi are la glezne. Ca Mielul ce-i vrednic să rupă Cele șapte sigilii Ca cel ce vine asupra Popoarelor ce s-au lepădat de credință. în mâna împăratului este Capul retezat al gorgonei Meduza Ce poartă în frunte steaua cu nume urât "Al Ghoul". Așa cum spune Scriptura "Iată
Poezie by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/11670_a_12995]
-
umărul Omului apelor Așa cum noi nu încetăm să fim însetați De puterea Duhului Sfânt al Domnului Iisus Și să pășim întru slava Lui: "Cela ce crede în mine, râuri de apă vie vor curge din pântecele lui". Și oriunde mergem Vrednici suntem de a-i împărți apa sfântă. înger Iacob are capul pus pe umărul tău Tu ai capul pus pe umărul lui Iacob Sunteți ca-ntr-o îmbrățișare frățească Tu ești, îngere, înaripat și împodobit cu aura de luptă în
Poezie by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/11670_a_12995]
-
reflectat în activitatea sa didactică, să descoperim profilul spiritual al dascălului creștin, în concepția patristică, în pedagogie și în literatura română dar si profilul spiritual al protoiereului reflectat în activitatea sa didactică. În cea de-a treia parte a cărții, vrednicul protoiereu ne este prezentat în activitatea sa pastorală bogată, autorul cărții conturând în aceeași manieră specifică temeinicei cercetări ampla activitate a celui prezentat. Parcurgând cartea, vom observa că, pe baza analizei activității didactico-pedagogice, pastorale, catehetice și a celei național-bisericești, a
IULIU MARIUS MORARIU – RESTITUTIO GRIGORE PLETOSU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380694_a_382023]
-
-n haos și sunt pângărite lucrurile cele mai sfinte. Atitudinea lui civică e demnă de un revoluționar autentic, îndemnându-i pe români: „Salvați țara de la pieire / Nu retrăiți o amăgire” (Salvați țara de la pieire); pentru a putea redeveni un popor vrednic de numele lui, adică: „Putem spera să fim ce-am fost!” (Salvați țara de la pieire). E destul de ciudat cum, același poet, schimbă tonul în alte poezii, într-unul plin de sensibilitate și duioșie, în pastelurile care alternează cu versurile protestatare
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
reflectat în activitatea sa didactică, să descoperim profilul spiritual al dascălului creștin, în concepția patristică, în pedagogie și în literatura română dar si profilul spiritual al protoiereului reflectat în activitatea sa didactică. În cea de-a treia parte a cărții, vrednicul protoiereu ne este prezentat în activitatea sa pastorală bogată, autorul cărții conturând în aceeași manieră specifică temeinicei cercetări ampla activitate a celui prezentat. Parcurgând cartea, vom observa că, pe baza analizei activității didactico-pedagogice, pastorale, catehetice și a celei național-bisericești, a
RESTITUTIO GRIGORE PLETOSU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1902 din 16 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380713_a_382042]
-
milostiv și bun! Eu nu sunt Doamne în stare, Nicicând,să Îți mulțumesc, Pentru ploaie,pentru soare, Pentru faptul că,trăiesc! Chipul Tău și-asemănarea, Să m-ajuți,să le păzesc, Numai Tu,îmi ești scăparea, Că-n păcate,viețuiesc! Vrednic,nu-s de-a Ta iubire, Drumu-mi e plin de păcat! Iar lumeasca fericire, De Tine m-a-ndepărtat! Nu Ți-am ascultat porunca, De-a iubi și a ierta, Veșnică îmi va fi munca, Fără,mare Mila Ta! Nu
AJUTOR DE LA DOMNUL! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380745_a_382074]
-
Vodă din Moldova, unde stareț era fostul coleg de celulă, Justin Pârvu, pe piept să i se pună icoana Maicii Domnului, „sculptată în os și fixată într-un cadru de lemn” pe care i-a dăruit-o Patriarhul Teoctist. Același vrednic patriarh a făcut presiuni ca ierarhul de la Iași să aprobe înmormântarea la Petru Vodă, dând „dezlegare fără binecuvântare”<footnote Apud Testamentul Părintelui Calciu, p. 42, 93-95. footnote>. Trist, foarte trist acest episod evocat, pe larg, de Claudiu Târziu. Familia și
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
ființă -i preludica splendoare Râzând la vamă morții sub Textul Înstelat ! Memoria opturată? Acum vreo 25 de ani... Motto: Orb să fii să nu vezi destinul major al culturii române. [Interviu cu Paul Anghel]. Scânteia tineretului, organ al pecereului. “Laudă vrednicilor semănători!” Scânteia, 49, nr. 11809, 9 aug 1980 (ibidem) Tovarășul prolific al lui PopescuDumnezău, gen. Pleșiță, Mortoiu și liota, Paul Anghel era înainte de „revoluție” editat pe banii Ministerului kulturii, în tiraje privilegiate propagandistic, decenii la rand în fostul regim cazon-ceaușist
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
pașoptistului Axente Sever: "Vă rugăm, domnule rector, să sacrificați din prețiosul timp o părticică, colaborând, pentru câteva clipe măcar, în mijlocul acelora cari urmăresc cu admirație fiecare pas al domniei voastre, cari ne-am obișnuit a vedea în domnia voastră singura pildă vrednică de urmat în această țară!" (p. 300). Nicolae Iorga nu a participat atunci, pentru că în aprilie 1931 avea să formeze guvernul, din încredințare regelui, devenind prim ministru, până în iunie 1932. Onisifor Ghibu i se adresa, tot în 1931, cu formula
Nicolae Iorga - Corespondență necunoscută by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10575_a_11900]