136,121 matches
-
universală, s-ar da țării un motiv de a se grozăvi față de alte țări, presupuse, ele, a nu avea asemenea oseminte magice. E ceva care îmi scapă aici, fapt este că s-au făcut permanent presiuni asupra familiei încă de pe vremea lui Dej, când nu eram eu singura moștenitoare. Mai târziu presiunile s-au făcut asupra mea și a fost o perioadă în care mi se părea normal să se întoarcă în România. Citisem ca mai toată lumea ŤUltima dorințăť, în care
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11292_a_12617]
-
Prinx dorea să fie îngropat într-o Românie democratică. Sperând că se merge, cât de cât, spre democrație, nu văd de ce m-aș opune dorinței lui". Mircea Iorgulescu adaugă: "însă aceste încercări au înregistrat câteva momente extrem de acute încă pe vremea lui Ceaușescu, se ajunsese aproape la un fel de punere la cale a unei răpiri a osemintelor lui Enescu". Oana Orlea: "Cei în drept erau gata să-și dea acordul, numai că a avut loc tentativa de furt a osemintelor
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11292_a_12617]
-
aceasta nu intra în vederile mele. Mai recent a fost o propunere, să mi se dea înapoi apartamentul meu din Barbu Văcărescu și cel al mamei din Drumul Taberei și așa mai departe. Un moment culminant a fost și pe vremea lui Mitterrand, când cu vizita în România, care pentru a satisface cererea autorităților era să plece cu urna sub braț. Consilierii lui omiseseră să se informeze dacă există sau nu moștenitori, dacă există sau nu un testament prin care moștenitorii
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11292_a_12617]
-
fiecare silabă a existenței de învingătoare. Am ales-o, și am rămas la ea, pe Oana Orlea, în beneficiul cititorului României literare, interesat ca și mine să afle de la sursă un lucru până acum neclarificat îndeajuns și atâta amar de vreme controversat.
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11292_a_12617]
-
și de îndelungata sa activitate de om al mării. Or, e de domeniul public că tocmai prin porturile la Marea Neagră se desfășoară traficul de droguri și arme dinspre Orient spre Europa. Afirmația președintelui român survine, să nu uităm, la scurtă vreme după ce mai-marii de la Moscova ne-au dat de înțeles - poate pentru ultima oară - să ne luăm gândul de la tezaur. E binecunoscută politica expansivă a Rusiei, pe care, o scurtă vreme, eșecului proiectului comunist a trecut-o în uitare. Nu-ți
Piraterii de apă dulce by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11294_a_12619]
-
Europa. Afirmația președintelui român survine, să nu uităm, la scurtă vreme după ce mai-marii de la Moscova ne-au dat de înțeles - poate pentru ultima oară - să ne luăm gândul de la tezaur. E binecunoscută politica expansivă a Rusiei, pe care, o scurtă vreme, eșecului proiectului comunist a trecut-o în uitare. Nu-ți trebuie, însă, multă perspicacitate pentru a observa mișcările feline prin care colosul de la Răsărit încearcă să-și reîncoarde mușchii. Brutalitatea inimaginabilă prin care Putin a rezolvat problemele ostatecilor sechestrați de
Piraterii de apă dulce by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11294_a_12619]
-
Occidentului erau niște victime, pe când confrații lor masacrați de trupele speciale ruse își binemeritau soarta! Reacția lui Geoană, pe lângă demagogia respingătoare, poate fi explicată și prin contaminarea fostului ministru de Externe de filozofia defetistă care a cuprins Occidentul în ultima vreme. Culpabilizați de tot felul de mișcări și ideologii ce-și au originea în așa-numita ,lume a treia", intelectuali și politicieni din Vest au preluat asupra lor întreaga vină a nedreptăților istorice multiseculare. Spălați pe creier de vigoarea protestelor ce
Piraterii de apă dulce by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11294_a_12619]
-
zonelor de interese, dar, în destule cazuri, oamenii lui Putin se comportă de parcă o astfel de înțelegere ar fi avut loc. Or, capul plecat și prudența excesivă n-au fost niciodată arme eficiente în fața unui astfel de competitor. În ultima vreme, când a fost vorba de Marea Neagră, ne-am aflat mereu fie în defensivă, fie am pierdut fără să clipim posibile avantaje. Insula Șerpilor e doar exemplul cel mai spectaculos (și trist) din multele episoade în care diplomația noastră a eșuat
Piraterii de apă dulce by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11294_a_12619]
-
cu o alta, intitulată la fel de semnificativ, Centrul și periferia. Autorul își valorifică publicistica destul de târziu, după mai bine de 25 de ani de remarcabilă activitate. El este un istoric literar, care, dintr-o excesivă modestie, s-a ignorat prea multă vreme. în Argumentul noului volum, N. M. ne explică intențiile sale exegetice, ce ar viza două categorii de scriitori: cei canonici (clasici în sensul perenității) ceea ce reprezintă ,centrul" și ,minorii", scriitorii uitați, trecuți cu vederea, aflați la ,periferie". Dacă la primii
Creație și anticipare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/11304_a_12629]
-
puternice, obținute la o anume temperatură și cu o surprinzătoare combinatorie lirică. Ele sunt însă decupate dintr-o materie eterogenă, cu vădite diferențe calitative. În sumarul volumului găsim numai câteva poezii integral reușite: Veștile din Gersa..., 4, Vizită: necunoscuta, În vremea nopții și, surpriză, benignul Trupul anului, 2, în care descoperim și imagini de fericire domestică (,în bucătărie teodora își atinge șușotind picioarele unul de altul/ și cu mici cerculețe se înalță la cer./ carnea de pui plesnește cu mărunte urale
Poeme de noapte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11299_a_12624]
-
sînt naiv-fabuloase, în continuitatea unei copilării care nu s-a epuizat, care-și trăiește intens uimirile, dezvoltîndu-le fin imaginativ: ,și astăzi a fost/ o zi mare/ pentru că am parcurs-o/ pînă la capăt// de cum ne-am sculat/ am simțit că vremea nu-i bună/ și ne-am luat căciulile// apoi am știut/ că un ins anume/ va veni deghizat în prieten// că altcineva/ se va dovedi mărginit// că toate picăturile de ploaie/ înclină de cealaltă parte/ a orașului/ și vom avea
Extaz și materie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11298_a_12623]
-
a uita de amenințări și de terori, care nu mai supraviețuiesc decît la noi, în bătaia vîntului cel rău". Ne aflăm în apropierea pozițiilor adoptate cu răsunet de unii disidenți ruși, precum Aleksandr Soljenițîn și, tot mai apăsat în ultima vreme, de al nostru Paul Goma. Chestiunile nu pot fi tranșate de plano și, oricîtă stimă și recunoștință am purta puterilor euroatlantice, incontestabil scut împotriva pericolelor geopolitice care ar putea plana deasupra nației noastre de la gurile Dunării, nu credem că se
Vintilă Horia sau "exilul pur" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11321_a_12646]
-
urmă, un temeinic muzician din Rusia care vizita țara noastră și-a exprimat considerația potrivit căreia nivelul culturii muzicale al unei țări este dat de numărul de cvartete de coarde care activează în viața muzicală a locului, a comunității. La vremea aceea, cea a ,obsedantului deceniu" al anilor '50, declarația a apărut ca fiind șocantă. Mai târziu când orizonturile au început a se lumina, de asemenea astăzi când globalizarea, când circulația ideilor, a persoanelor, ignoră fruntariile, am rememorat acele gânduri exprimate
Un florilegiu al evenimentelor muzicale by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11308_a_12633]
-
de altădat... Dăm citire a știre că ce au fost vor fire în veac de veac precum era ele, nici o clinteală neam... * îmi șterg, așadar, penița de azi, necrezând, păcătos, că așa va fire oricât s-ar buluci peste noi vremile... Căutând, cât pot, cuvintele cele mai curate, ca să-i răspund tânărului ce s-a refugiat câteva ceasuri în locuința mea în noaptea de 22 decemvrie 1989 și care, la despărțire, mi-a lăsat drept amintire o coadă de steag tricolor
Secerea dă grâu... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11324_a_12649]
-
ce o păstrez de atunci ca pe o relicvă glorioasă, grijuliu să nu fie azvârlită la gunoi. Tânărul este... era teolog și filozof și mi-a pus una din întrebările de care acum îmi vine să zâmbesc și care, pe vremea când aveam anii lui, mă făceau să mă încing în discuții pasionate... De ce scria el, ideea, intrând în realitate, se strâmbă, se îndoaie, ori chiar se frânge, ca bățul în apă?... Legea fizică se aplică neapărat și celei morale?... Știți
Secerea dă grâu... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11324_a_12649]
-
cauză nu suferă de acest defect, ci e un epitom al ,cunoașterii situate" , în termeni de epistemologie. Merge pe urmele lui Alexandru, dar nu ignoră prezentul local, ba chiar face conexiuni între acesta și aspectul sau statutul locului respectiv pe vremea macedoneanului. Gazda nu se preface obiectivă, dimpotrivă, face comentarii radicale asupra războiului (care, în treacăt fie spus, a făcut praf patrimoniul muzeului din Kabul, unica mărturie a unei întregi civilizații, directorul instituției afirmând că, privind dezastrul, s-a simțit de parcă
Bietul Documentar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11331_a_12656]
-
de ce-a fost nevoie de circul cu ,țepele" din Piața Victoriei și de hărmălaia cu alegerile fraudate și corupții inocenți precum pruncul Iisus. Singura noutate frapantă a lunilor din urmă e că situația ridicolă a corupției fără corupți, din vremea lui Iliescu, a fost înlocuită cu aceea a corupților fără corupție. Dacă în stilul mafiot al comuniștilor de lăcomie se admitea pe loc orice situație de corupție, dar nici să fi dat cu tunul nu ți se arăta vreun corupt
Corupții fără corupție by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11314_a_12639]
-
Circul Foamei - folosită pentru a desemna ironic complexele alimentare de formă circulară construite în ultima perioadă a regimului Ceaușescu - e potrivită atît formei clădirilor - asemănătoare unor cupole de circ - cît și conținutului lor (mai exact: lipsei de conținut) din acele vremuri. Formula denominativă a rămas în circulație: ,ŤCircul Foameiť Lujerului se transformă în Plaza Romania" (Adevărul, 454, 2003), producînd chiar, pentru unii vorbitori, pierderea distincției dintre colocvial și oficial; un anunț publicitar recent o include ca pe un reper indispensabil, chiar
Toponimie urbană by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11325_a_12650]
-
fosta Piață a Aviatorilor pare un nasture: ,Neagu și crucea-nasture de la Televiziune" (22, 780, 2005); , Merge perfect și cu ŤNasturele Cu Cruceť de lângă Herăstrău!" (FG = forum Gândul, 2005); ,Ťnastureleť lui Caramitru din piața Charles de Gaulle" (ib.). Oricum, în ultima vreme nimic nu a stimulat imaginația bucureștenilor mai mult decît noul monument din Piața Revoluției. Mulțimea analogiilor s-a coagulat rapid în cîteva formule cu mari șanse de a rămîne în memoria colectivă. Cea mai pregnantă e asocierea țeapă-cartof, cu accentul
Toponimie urbană by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11325_a_12650]
-
RL 6.09.2005), ,Cartoful Revoluției " (paginiromanesti.com). Descrierea metaforică a obiectului e motivată suplimentar de interpretarea simbolică: țeapa e asociată mai puțin mitului Dracula, în variantă românească ("Capodopera seamană cu un turban al unui turc tras în țeapă pe vremea lui Vlad }epeș. Turcul însă a plecat puțin la plimbare, că e liber la trecut granița", FG) - și mai mult sensului argotic al cuvîntului ("înșelătorie, păcăleală"): ,Cartoful din Piața Revoluției - o țeapă de 56 miliarde de lei" (Adevărul 6.06
Toponimie urbană by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11325_a_12650]
-
Horia Gârbea Înainte vreme nu apăreau reviste pentru femei. Sau, dacă nu greșesc, era una singură numită "Femeia", plină de propagandă. În alte țări apăreau astfel de reviste, chiar și în Est. O mătușa a mea, nemțoaică, primea o revistă RDG-istă pentru femei
Femei, femei... e lumea plină de reviste by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11336_a_12661]
-
Toată lumea știa de Marin Preda, Constantin }oiu, Ana Blandiana, Augustin Buzura, Nicolae Manolescu, Al. Paleologu, Octavian Paler, Ștefan Augustin Doinaș. Cărțile lor apăreau în tiraje de sute de mii de exemplare (niciodată îndestulătoare), erau citite cu nesaț și comentate multă vreme între colegii de muncă sau de școală. Puțini aveau idee cum arată la față acești scriitori (era interzisă publicarea fotografiei autorului pe coperțile cărților), dar toată lumea știa aceste nume (aureolate și de frecventa lor citare în emisiunile postului de radio
Întoarcerea la maeștri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11339_a_12664]
-
trec, impresiile noastre subiective se dovedesc autentice și vii. Greșite, uneori, dar adevărate. Naive, alteori, dar oneste. Prefer să Ťratezť într-o critică fără metodă decît să Ťcîștigť într-o metodă fără critică". (p. 103) Unul dintre oamenii sublimi ai vremii noastre, filozoful Mihai Șora, își dezvăluie cu inocență o trăsătură de caracter pe care nu i-o bănuiau mulți: , Amînarea îmi stă în fire și nu mă apuc cu adevărat de treabă decît atunci cînd nu mai am încotro, de
Întoarcerea la maeștri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11339_a_12664]
-
muzica, mi-am dat seama că cei care au interpretat opusurile sale ca fiind genuri clasate, datate, reînviate, cu forma lor, cu apartenența lor la clasicism sau romantism, cu feelingul lor specific, s-au lăsat înșelați de aparențe. într-o vreme în care tot ce putem facem este o muzică a epuizării (cum ar spune Bart), Dieter Acker renovează, rescriind perspectivele vivante și funcționale de altădată. Muzicile sale ilustrează straturi ale unui imaginar melancolic în care sunt readuși nostalgic Brahms sau
Un neamț hîtru by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11349_a_12674]
-
Comisia Europeană a inițiat o platformă destinată consolidării cooperării în zona pontica, Sinergia Mării Negre, care reunea statele riverane Mării Negre, în 2009 a fost lansat un proiect mai ambițios adresat Europei Orientale - Parteneriatul Estic. Parteneriatul Estic de la Praga la criza ucraineană - vremea optimismului În primăvara anului 2009, în contextul crizei economice și financiare care lovise majoritatea economiilor lumii, inclusiv cea europeană, la Praga a avut loc summit-ul de lansare a Parteneriatului Estic 1. Parteneriatul la care au fost invitate să participe
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]