191 matches
-
din răceală; era o izbucnire mai violentă a boalei lui cronice. Doctorul Răut chemat, cunoscând însă consemnul de mister, vorbise Adei de o congestie accidentală, și ea acceptase versiunea, deși nu se mai îndoia acum asupra adevărului. Maxențiu ar fi vroit să nu mai fie mister, să strige Adei ca o sfidare: - Sunt ofticos! Vroia să distrugă acum pactul de disimulare, să zacă, în sfârșit, în voie. Dura însă mai departe minciuna, minciuna a toți trei; dar acum îi era cel
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
Nory chiar și Elena se dezgheța. - S-a făcut! declară din prag, gata să dea drumul unei vești 3c- ordin intim. Râse apoi cu hohot de gresala pe care n-o făcuse, revoluționa biscuiții, căutând pe cei care-i plăceau, vroi ceai, apoi nu mai vroi. . . apoi vroi iar ... și cum domnișoara Norica se grăbea s-o servească, Nory se uită lung la ea, comandă un ceai tare, apoi făcu 219 în spatele fetei o strâmbătură, așa ca s-o vadă Elena
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
dezgheța. - S-a făcut! declară din prag, gata să dea drumul unei vești 3c- ordin intim. Râse apoi cu hohot de gresala pe care n-o făcuse, revoluționa biscuiții, căutând pe cei care-i plăceau, vroi ceai, apoi nu mai vroi. . . apoi vroi iar ... și cum domnișoara Norica se grăbea s-o servească, Nory se uită lung la ea, comandă un ceai tare, apoi făcu 219 în spatele fetei o strâmbătură, așa ca s-o vadă Elena, dar neobservată de ceilalți. Elena
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
a făcut! declară din prag, gata să dea drumul unei vești 3c- ordin intim. Râse apoi cu hohot de gresala pe care n-o făcuse, revoluționa biscuiții, căutând pe cei care-i plăceau, vroi ceai, apoi nu mai vroi. . . apoi vroi iar ... și cum domnișoara Norica se grăbea s-o servească, Nory se uită lung la ea, comandă un ceai tare, apoi făcu 219 în spatele fetei o strâmbătură, așa ca s-o vadă Elena, dar neobservată de ceilalți. Elena râse indulgentă
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
ocupîndu-se de sporturi. Lică, de altfel, nu-și părăsise nici leafa" nici ocupațiile la grajdurile Maxențiu. Fusese numai o formulă găsită de Ada. După ce, într-un moment de entuziasm, Lică trimisese Siei bilețelul, se răzgândise. Odată fata adusă acolo, va vroi să mai vie.. O va opri, dar uneori avea încăpățînări și nu se știa ce farsă îi putea face. Lică, de un timp, era preocupat în privința Siei. Nu pentru devenirile ei, pe care credea că le-a rezolvit, instalînd-o la
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
parte activă? Cîntă? . . . Vioară? . . . Pian? . . . Poate conduce? Entuziasmul și grija erau la culme. Liniștea în care decurgeau repetițiile era cu totul turburată. - Nu știu mai mult decât atât; dorește să ia parte și, negreșit, va lua, așa fel cum va vroi. Asta o să ne aducă mari avantagii, dar și mari schimbări. Abia atunci Elena, pe care numele lui Marcian o ipnotizase, văzu că-i rămâne de rezolvat chestii destul de grele: Ce era de făcut cu prințul și prințesa Maxențiu? In primul
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
în stânga. Elena, cre-zîndu-1 foarte necăjit, era încremenită. Se însenină abia când îl văzu strângând mâini în dreapta și în stânga. îl întrebă aproape cu gingășie: Ce crede? . . . Ce-a fost? ... Mergea admirabil! Observațiile erau de la "bine" înainte spre perfecție. încîntată, ar fi vroit să-i spună cuvinte de recunoștință, dar îi apăreau banale, nepotrivite. Primise și trebuia parcă să dea mai mult decât atât. Din acele cuvinte începute și întrerupte și din acea simțire, Elena sta acum atârnată, cu buze întredeschise, cu mâini
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
acea slăbiciune trecuse lesne la un somn adine. Se sculase în dimineața "generalei" odihnită de somn liniștit și rămăsese învăluită de o beatitudine în care orice preciziuni se topeau. Ideea invitaților, a muzicei de după-amiază erau idei blajine și distrate. Vroi să orânduiască câte ceva, dar ezită, lăsă mai bine să dispună atunci chiar pe loc, de acord cu Marcian. Fie că era lene, fie că neîncredere în sine, simptomele, evident, erau noi. Dete numai ordinele pentru ultima revizuire a apartamentului și
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
mort! Era o ușurare și o pierdere. Prezența lui Maxențiu între el și Ada fusese totdeauna un stimulent. Prințul îi inspira admirație, teamă, milă, invidie, necaz, emulație, umilință, ambiție. Odată el dispărut, toate simțurile astea erau păgubite și ar fi vroit parcă să le ia de aiurea. Prințul mai fusese pentru el și un parapet de care își rezema lenea și nepăsarea și acum trebuia să se proptească singur, să se repeadă cu capul înainte înspre coarnele de taur ale vieții
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
siguranță că întreaga regiune a acelui șes sau podiș este țara lor, în sensul adică că este cutreierată de ele. Din așezarea Agatirșilor în cetatea Transilvaniei se explică cum de ei singuri se opun Sciților, când aceștia, urmăriți de Darius, vroiră să-și răzbune asupra popoarelor încunjurătoare. Melanchlenii, Androfagii, Neurii și Agatirșii, care nu vroise a le da ajutor contra marelui împărat. Melanchlenii, Androfagii și Neurii suferiră pustierile Sciților; singuri Agatirșii putură să se împrotivească, cum ne spune Herodot (IV, 124
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
cumpărau robii lor de la aceste popoare încă de pe când locuiau la sudul Dunării, decât ca ei să-i fi adus pentru prima oară dintr-o regiune așa de îndepărtată ca acea de peste Dunăre, si anume tocmai dinspre Germania, unde unii vroiesc a străpune patria primitivă a Dacilor. Întrucât se poate reconstitui după niște notițe atât de sărace și în aparență chiar contrazicătoare șirul evenimentelor petrecute în timpuri așa de îndepărtate, credem că trebuie admise numaidecât următoarele migrațiuni ale Dacilor. Mai întâi
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
de a înainta către Sarmizagetuza ar fi tăiat o pădure la înălțimea unui stat de om si ar fi îmbrăcat trunchiurile cu haine și arme, astfel că închipuiau ca o mare armată, care ar fi înșelat pe Romani. Domițian însă vroind să pedepsască pe Quazi și pe Marcomani, pentru că nu ar fi vrut să-i dea ajutor contra Dacilor, către care ei însă se obligase a păzi neutralitatea, este bătut cumplit de aceste popoare și nu se poate folosi de izbânda
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
descoperirea planului de la unul din conjurați, care supus apoi torturii, arăta și pe ceilalți. După ce Traian trece pe pământul Daciei, Decebal închipuește o altă șiretenie. Înșeală anume pe un comandant roman foarte iubit de Traian, Longinus, prefăcându-se că ar vroi ai vorbi de pace și după ce pune mâna pe el, amenințându-l cu tot felul de chinuri, îi cere să destăinuiască planurile lui Traian. Romanul însă rămâne mut la toate întrebările, Decebal atunci se gândește a se folosi într-un
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
ave în ceriuri nume. Căci spre a mea pedepsire Au eșit acea numire De-ntîi e dulce ca mierea Până ce-i-mplinește vrerea. S-arată din început Foarte dulce și plăcut, Iar apoi amară-i foarte Ca o îndoită moarte. Aș vroi de zece ori Într-un minunt ca să moriu. Inima mea o dau ție Legată cu jurământ, Stăpînește-o-n piept la tine Până voi intra-n mormânt. 5 (Un Stih a unuia, ce se călătorește, al căruia glas s'au alcătuit de
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
febrei... si împotriva sufocării care îi cuprindea pieptul, i s-a părut că usa odăii se deschise si că o femeie intră înăuntru cu o lumânare aprinsă în mână, si merse la icoana din colț. Femeia părea să fie Vasilica... Vroi să vorbească cu dânsa, dar nu putu... Când, un val de constiință îl readuse din adânc la suprafață, si văzu femeia de la icoană, asezată la picioarele patului... Spre dimineață, se trezi după un somn lung, care părea fără sfârșit și
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
Întrece pe cea deschisă și pedepsită.” (Criminalitatea și delincvența larvară Întrec...); Pag. 526:„... suntem deținuți politici, care nu discutăm artă culinară sau aventuri erotice.” (... suntem deținuți politici, care nu discută...); Pag. 526: „Biriș vroia dogme” (Biriș voia dogme. Verbul „a vroi” nu este atestat); Pag. 553: „... sufletele arhaice ale țăranilor cei mai arhaici” (...celor mai arhaici); Pag. 575:„... pentru a reapare, surâzător...” (... pentru a reapărea...); Pag. 587: „Eu aveam casă și masă gratuită la cămin” (... casă și masă gratuite); Pag. 600
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
de tot felul de chestii porcești, În care apăreau numai tute și stricați; mai existau filmele video deocheate, protagoniștii nu se dădeau În lături de la nimic; privitorii, apoi, cum se ivea prilejul, Încercau să-i imite; Sodoma - despre care Rusoaica, vroind, tot mai des, să-i amintească lui Thomas cît de neîndurător era Dumnezeu, aducea mereu vorba - fusese o joacă, locuitorii ei, niște primitivi, față de mai tîrzii lor semeni. Bunica mai bine și-ar fi adus aminte de tinerețea ei, În
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
gâtul unui clondir ce ținea loc de sfeșnic. Ce vizunie - și aici, aici petrecea el vara și iarna. Iarna, de gerul cel amarnic, trăznea grinda în odaie, crâșcau lemnele și pietrele, vântul lătra prin gardurile și ramurile ninse; ar fi vroit să doarmă, să viseze dar gerul îi îngheța pleoapele și-i painjinea ochii. Surtucul lui pe lângă acestea era mai mult urzeală decât bătătură, ros pe margini, fudul la coate, de râdea pare că și vântul în urma lui. Oamenii căscau ironic
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
generațiunea ce crește. Rezumându - ne, putem spune că, dacă esteriorul acestei festivități are să fie de un caracter istoric și religios, interiorul ei - dacă junimea va fi dispusă pentru aceasta - are să cuprindă germenii unei dezvoltări organice, pe care spiritele bune o vroiesc din toată inima. Ca lucrarea noastră în viitor să constituie un singur organism, normal și fără abatere, e, se 'nțelege de sine, un ideal a cărui împlinire nu e decât problematică; însă puținul bine ce ar putea rezulta dintr-o
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fi o nedreptate vădită și greșală politică. Tot concursul moral pe care Europa l-ar da Turciei întru împlinire acestei grele misiuni a guvernului său acesta îl va primi cu mulțămire. În orice caz însă trebuie timp. Guvernul turcesc nu vroiește a fi negligent, dar nici pripit. Acest limbagiu, plin de conștiință de sine, lăsa să ghicească că noua stăpânire are planuri bine răzgândite și voiește să le urmărească. Dar nu fu aprobată de toți reprezentanții. Între diplomații de la Bosfor se
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mai mult drept să ceară respectarea sa decât tocmai românul, pentru că nimene nu este mai tolerant decât dânsul. Singure țările românești sunt acelea în care din vremi străvechi fiecare au avut voie să se închine la orice d-zeu au vroit și să vorbească ce limbă i-au plăcut. Nu se va găsi o țară în care să nu se fi încercat de a face prozeliți din conlocuitorii de altă lege ori de altă limbă; hugenoții în Franța, maurii în Spania
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nu a avut urmași cu al treilea ei soț, Grigore Suțu. La contractarea căsătoriei ei din urmă, trebuie să fi avut nepoți mărișori din moment ce în Tocmala de căsătorie mai sus amintită se acceptă următoarea învoială din partea soțului: „dacă dumneaei va vroi să ție pe lângă dânsa vreun copil nu voi avea nici o părere de rău”. În 1874, Elencu Manu își întocmise testamentul „în formă mistică” prin care explică originea averii sale și o trece în stăpânirea unicei moștenitoare, Catinca. La 25 mai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
noastră di toate zilele, dorința cea mai mare pentru care ne rugăm zi și noapte lui Dumnezeu ca să să îndure, este căderea boierescului; de aceea vrem să răscumpărăm boierescul și toate acelea cu care suntem împovărați de către boierii de moșii. Vroim să scăpăm, să ne răscumpărăm de robia în care suntem”. Aceasta era chintesența jalbei lor ce-și va găsi rezolvarea abia în 1864. Am insistat asupra problemei privind desființarea clăcii, a dijmei și a celorlalte numeroase obligații, precum și asupra mobilului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în această comună”. Raportul este semnat de procurorul Bercea. După trei zile, același procuror face cunoscute ministrului de Interne urmările intervenției în forță a armatei, despre umbrăreșteni relatând următoarele: „Tot în aceeași zi (14/27 martie), locuitorii din comuna Umbrărești, vroind a ataca din nou casele de pe moșia d-lui Negroponte, ținută în arendă de către d-1 Traian Cristescu, armata a fost nevoită a trage focuri, omorând pe locuitorii Ion Lupu Bujor (sic) și rănind pe Ion Constantin Bulai”. Informația conține
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vor trece pe dinaintea ochilor voștri, îndreptându‐se, pe jos, spre America” 47 ... Ei părăsesc cu durere de inimă țara în care ar fi fost mulțumiți cu pâinea de toate zilele, ei duc cu dânșii regretele unei țări unde ar fi vroit cu plăcere să rămâie .” Din reportajul referitor la plecarea emigranților aflăm că după ce în lunile ianuarie, februarie și martie 1900 mulți evrei, vânzându‐și bunurile și făcând rost de bani, au părăsit România, la 15 martie, la propunerea tânărului Ghinsberg
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]