117 matches
-
să-și dobîndească puterile de la micile creaturi ale căror vieți sînt atît de efemere, Încît par copleșite, iar noi simțim nevoia să le Încurajăm: briză rece... cu toată puterea sa lăcusta E simplu să sentimentalizezi și, În felul ăsta, să vulgarizezi viața și poezia lui Issa. Japonezul, ca și traducătorii occidentali, s-au făcut adesea vinovați de acest lucru. Dar versurile lui Issa sînt de obicei epurate de sentimentalism, În ciuda puținelor excepții amintite. Nu trebuie să cădem În greșeala de a
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
fie totodată Moise? În pletora materială a obiectelor, ultima raritate posibilă nu este oare ființa spirituală a subiectului, a artistului însuși? Toți negustorii de pictură resping publicitatea comercială, care riscă să reducă opera scoasă la vânzare la statutul de marfă, vulgarizând o profesie aristocrată. Cum se poate recrea un ecart față de normă? Lăudând caracterul unic nu al unui tablou sau altul, ci al artistului însuși. Un artist bun are o audiență, nu o clientelă. Unul mare are apostoli, sacerdoți și fideli
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
românilor la începutul secolului al XIIIlea, și atribuit familiei sale ca titlu ereditar de ținută regală. Această etimologie pică odată cu schema elaborată de Dimitrie pentru a duce intactă romanitatea primilor descălecători până la cel de al doilea descălecat, când aceasta se vulgarizează. Cea mai apropiată ca aspect sonor de Io este forma italiană io, după care vezi lat. ego, vgr. εγο, germ. ich, vsl. ază, vind. Ahám, vpers. adam, got. ik, arm. es, fr. je, engl. I etc., ceea ce nu poate însemna
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
noi mijloace de reperare a rădăcinilor analitice și sintetice ale opusurilor muzicale. Iar ceea ce apare ca extrem de incitant este pătrunderea tot mai adâncă în mecanismele intime ale acestor procese de creație, având în același timp grija de a nu le vulgariza, oferindu-le totodată o dimensiune proaspătă în perspectiva înțelegerii actuale a fenomenelor sonore (vezi Imago mundi și expresia muzicală, în rev. "Muzica", nr. 3, 2007). în definitiv, Tudor Misdolea demonstrează prin scrierile sale că este un fenomenolog. O mărturisește însuși
Matematica și muzica by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8683_a_10008]
-
a trubadurilor, iubirea pasională a contopirii cu divinitatea prin moarte. Iubirea-pasiune, ca pură adorare a femeii, a fost în secolul al XII-lea o religie, o erezie creștină, istoric determinată, de la catari la trubaduri 293. Această iubire va fi apoi vulgarizată în romane, pierzându-și cheia spiritualistă. Ea nu era legată de homosexualitate. Denis de Rougemont pune criza căsătoriei moderne și postmoderne pe seama reminiscențelor confluente a două tradiții religioase, cea catară (care respingea dogma întrupării ca și religia cavalerilor templieri) și
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
prin definiție sugerează caracterul static, diversitatea și bogăția plastică a obiectelor, a mărimii lor, atât de subtil și atent puse în relație compozițională, dau tabloului un aspect vioi, dinamic, inducând privitorului sugestia preocupărilor de cochetărie feminină cotidiană fără a o vulgariza, ci, dimpotrivă, făcându-l părtaș, printr-un minim efort imaginativ, la creionarea unor posibile tipologii sau personaje, dintr-o anume perioadă și categorie socială. Putem reconstitui secvențe de viață intimă din mediul și timpul autorului. Ușor ne vom putea imagina
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
aceste două concepții fundamentale ale Timpului și Istoriei s-au prelungit până în secolul al XVII-lea, când linearismul și concepția progresistă a istoriei se afirmă din ce în ce mai mult, ele fiind instaurate de Leibniz pentru a domina secolul Luminilor și a se vulgariza în secolul al XIX-lea odată cu triumful teoriilor evoluționiste. În filozofie mitul eternei reîntoarcei apare la Nietzsche, iar în filozofia istoriei îl întâlnim, la începutul secolului al XX-lea, la Toynbee și Spengler 21. În fața terorii moderne a istoriei, Eliade
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
de critică literară, vol. I, p. 39 50 folositor și oportun ceea ce fac, dar critica poeziei se practică la noi - când înghesuită sub proporțiile recenziei, când studii ce nu sunt în realitate decât recenzii revărsate - cu scopul unic de a vulgariza o simțire de poet.” 1 Vladimir Streinu a afirmat răspicat (studiul Cu prilejul unui volum epuizat, partea I, apărut în nr. 8-9 ale „Cugetului românesc” din 1922Ă originalitatea frapantă a poeziei lui Bacovia: „El era după puțini ani de ucenicie
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
Să nu ne amăgim: Cei mai mulți suntem atenți la argumente. Ele sunt cele care, în ultimă instanță, ne reprezintă și creează punți între noi. Câtă vulgaritate trebuie să suporte lumea pentru a ajunge să reacționeze împotriva ei? Sau, de fapt, vulgaritatea vulgarizează, iar lumea devine vulgarizatoare? Avem somnul prin care ne protejăm de grijile vieții și ne ajută să ne detașăm de ele; și avem somnul prin care ne zămislim visele. Nu toate trucurile sunt nevinovate. Multe dintre ele sunt chiar umilitoare
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
cu ocazia scandalului din Panama și apoi după angajarea împotriva lui Dreyfus, Maurice Barrès (1862-1923) va renunța la conotația contra-re-voluționară a politicii în spirit tradițional pe care o profesează. Această perspectivă explică de ce trilogia sa intitulată Romanul energiei naționale 282 vulgarizează folosirea cuvîntului "naționalism" în preajma anului 1900. Sigur, națiunea și dreptul popoarelor de a dispune de ele însele constituie cauza republicanilor, în timp ce termenul generic ce derivă de aici naționalismul rămîne mai degrabă apanajul dreptei credincioase. Însă Barrès nu mai neagă revoluția
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
stilul este unul greoi. Mult mai bine argumentat este textul lui Virgil Untaru, Între biografia romanțată și industria literaturii (din nr. 2), unde se pune problema literaturii de consum incluzând aici și biografia romanțată care oferă amănunte picante, descrie amoruri, vulgarizează geniul, totul pentru a satisface apetitul publicului. Respingerea fermă a acestui tip de scrieri denotă o viziune de factură clasică 136 asupra literaturii în general. Abia nr. 5-6 se deschide cu niște Precizări programatice la al cincilea număr, câteva considerații
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
mediul ne influențează viața pe mai multe niveluri decât suntem noi conștienți aici în Vest. (...) anumite energii invizibile par să afecteze oamenii în funcție de spațiul în care se află, locuiesc sau muncesc"496. Päivi Vilkki îi condamnă pe cei care au vulgarizat arta feng shui transformând-o în ceva extrem de comercial și de superficial. Aceasta consideră feng shui o artă, nu o știință, scopul său fiind acela de a crea un mediu pentru a prospera, de a avea un efect benefic asupra
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
s-a părut că o recunosc între spectatorii, câțiva, la o repetiție, într-o sală de teatru din București, unde urmau să dea seara reprezentația o echipă de tineri actori francezi, în turneu, în epoca „destinderii“: părea o femeie consumată, vulgarizată de silniciile utopiei comuniste cărora și ea trebuise să-i plătească tribut. N-am îndrăznit să intru în vorbă cu dânsa: discuta cu cineva, acum cu adevărat competentă. Dar era oare într-adevăr ea? Cine m-a influențat însă decisiv
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
aceea numită psihologică: " Nu știu dacă cititorul consideră folositor și oportun ceea ce fac, dar critica poeziei se practică la noi - când înghesuită sub proporțiile recenziei, când studii ce nu sunt în realitate decât recenzii revărsate - cu scopul unic de a vulgariza o simțire de poet." Vladimir Streinu a afirmat răspicat (studiul Cu prilejul unui volum epuizat, partea I, apărut în nr. "-" ale "Cugetului românesc" din "Ă originalitatea frapantă a poeziei lui Bacovia: "El era după puțini ani de ucenicie poetică la
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
ce face omul cu ea?" Suferința ce se felicita alchimic și autosuficient o intriga; dacă practicanții ei îi păstrau esoteric secretul spre a-și rezerva privilegiul verticalei? Sau dacă, dimpotrivă, secretul se menținea cu atât mai bine cu cât era vulgarizat mai nonșalant? Toți în jurul ei behăiau în cor "fii tu însuți", dar a behăi la unison nu-i totuna cu a fi; când lucrul rămâne greu de atins, semnele lui se multiplică, îndesându-se de zor în distanța căscată nemilos
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
publicului larg prin lucrarea Psihologia mul?imilor (1895), �n care mul?imea era asimilat? unei �mase�, dar o mas? personalizat? �n dăuna indivizilor care o compuneau. Cu noua colec?ie, ambi?ia să este s? pun? pe pia?? o ?tiin?? vulgarizat?, accesibil? unui num?r c�ț mai mare de oameni, chiar dac? majoritatea autorilor publică?i � fizicieni sau psihologi � aveau mare autoritate �n domeniu [Fabiani, 1988]. A fost Le Bon �omul care a adus cei mai mul?i bani la
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
și stabilit la Paris în 1937), Jean Pierre Yvaral, venezueleanul Soto, germanul Günther Vecker. Toți sînt mai preocupați să ofere populației posthitleriste să trăiască în mijlocul unei arte autentice, inserată în spațiul urban și strîns legată de structura arhitecturală, decît să "vulgarizeze" o artă avangardistă închisă în muzee. Reinstalarea operei de artă în centrul universului cotidian al omului secolului XX a devenit de cincisprezece ani încoace și preocuparea promotorilor "artei sălbatice" creatori ai unor obiecte efemere ce nu pot fi comercializate, cum
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
cuprinde nike (victorie) și laos (popor). Ajungem apoi la Nicolae sfântul și dăruitorul, făcătorul de minuni, născut prin părțile Lichiei (Asia Mică). Ne mândrim cu numele pe care îl purtăm, cel puțin în măsura în care reușim să nu compromitem și să nu vulgarizăm aceste nume în scurta și nesigura noastră viață. Latinescul Ocimum basilicum (ochiul templului) este echivalentul românescului busuioc, floarea căreia i se atribuie o mulțime de însușiri. 78 Da, alături de multe cărți (peste 6000 volume) am și diverse obiecte de artă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
era o teorie idioată. Dacă apropierea de artă e numită liniștire (și nu ne-liniștire, întrebare!), atunci între mințile oamenilor și acea țară a trîntorilor închipuită cromatic de Bruegel nu e nici o diferență! Nu suport lenea și n-am să vulgarizez spunînd precum sociologii comuniști găgăuți că lenea e un apanaj burghez. Pe naiba! Lenea e sinonimul prostiei. Pentru că numai prostia e mulțumită în suficiența ei. Inteligența nu e niciodată statică.. Snobismul este tot o "absență a minții". Nu e modă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
și în aceeași poveste, deși în istorie trăiseră în epoci diferite. Și ceea ce mă consolase pe mine era ideea lui Teilhard de Chardin (un preot iezuit savant) din Fenomenul uman, pe care nici nu știu cum să o explic fărĂ să o vulgarizez. (SĂ mai adaug că noi eram generația SF ?) Ideea centrală era că, de fapt, Dumnezeu va învia de-abia la sfârșitul zilelor și că știi sigur că Dumnezeu va învia prin faptul că s-a întrupat, asta era un fel
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
lui David, „inventă” pilda, apropiată ca gen și ca modalitate pedagogică de imaginația fabulatorie populară. O formă de „didacticizare”, o numeam eu, de capacitate de a „trece”, de a „muta” În „alt tip de semne”, de a „coborî” , de a „vulgariza” un conținut ideatic abstract și, mai ales profund, radical non-conformist. Să nu uităm că În primele decenii ale mileniului unu, Israelul, deși colonie romană, era condus În sensul și În forma cea mai strictă hasidică, ca stat autocratic religios, rabinii
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
schițase numai; continuă cu teoria monadelor, atât de admirată azi, (ființe simple din care decurg toate ființele viețuitoare) teorie care a fost demonstrată în principiu, mai târziu, de Geoffroy Saint-Hilaire; și sfârșește prin admirabila teorie a determinismului. Wolf condensează și vulgarizează, în nemțește, ideile lui Leibnitz. Kant, începând o eră nouă cu Critica rațiunii pure (1781), face tabula rasa cu sistemul cartesian și cu cele decurgătoare din el, arătând că forma matematică nu e bună în filosofie decât a clădi palate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
similar al unor chelneri...! Ce vreau să spun este că de fiecare dată când am venit cu prieteni francezi în România ei au rămas îndrăgostiți de această țară, în ciuda numeroaselor peripeții de ordin... tehnic. Dacă am reuși să nu ne vulgarizăm total, să nu ne mercantilizăm total, să nu ne pierdem total simțul ospitalității, să nu ne orientalizăm total...! Ce bine ar fi și pentru cultura română! Pentru că iată, despre România se vorbește ceva mai mult și mai frumos în ultimii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
unii dintre noi suntem îndelung nevorbiți despre iubire. Și nu fiindcă n-am fi avut parte. Deoarece sentimentul e clamat și reclamat excesiv de persoane care nu ne inspiră încredere, suntem rezervați, folosim cuvântul cu prudență, ne e teamă că-l vulgarizăm. E limpede, nu iubim la fel ca maneliștii și nici ca târfulițele ce-și zic artiste și behăie la televizor: „Te iu-bee-heesc, te iu-bee-heeesc!...“ Cinstit vorbind, nu prea ne interesează relația altora cu cățeii lor. Dialogul e doar ocazia de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
o proprietate a materiei, astăzi materia nu e decât un aspect al energiei... Toate aceste, azi. Ce va fi mâine? Cum va apărea, generațiilor de mâine, constituția universului și a materiei? Dar ce frumos, ce unitar, ce armonic, era sistemul vulgarizat de cărticica aceasta, peste foile căreia nu-mi pot arunca ochii fără emoție... Și ce puțin vulgar! Da; ce puțin vulgar era, în el însuși, materializmul acesta, care dacă nu concepea sufletul fără un substrat material, apoi nu-i micșora
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]