173 matches
-
spunea că și cu el se Întâmplă la fel, ghiceam asta după tonul primelor cuvinte pe care mi le adresa, dar mie mi se păreau arogante, Începusem să-l ironizez, simțeam că trebuia să mă apăr de ceva, de posibilitatea vulgarizării relației noastre, cred, și asta Îl făcea și pe el reținut. Până la urmă reveneam În nota obișnuită de politețe și colegialitate. Ceva groaznic, pentru că amândoi ne simțeam frustrați și vedeam că și celălalt ar dori o schimbare. Înțelegi, G.P., totdeauna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
Scrisese o carte - dificilă, dar populară - o carte inspirată, inteligentă, militantă, care se vânduse extraordinar și se vindea Încă În ambele emisfere și de ambele părți ale ecuatorului. O scrisese cu repeziciune, dar cu mare sinceritate: fără concesii ieftine, fără vulgarizări, fără trucuri mentale, fără Împăciuitorisme, fără aere de superioritate. Avea tot dreptul să arate așa cum arăta acum, În timp ce chelnerul ne servea micul dejun. Intelectul său Îl făcuse milionar. Nu‑i puțin lucru să ajungi bogat și faimos doar prin faptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
se angajase. Ceea ce a provocat o stupoare generală atât printre prietenii lui, cât și printre cele trei sau patru generații de studenți pe care‑i instruise. Unii l‑au dezaprobat. Se Împotriveau la ceea ce considerau a fi o popularizare, o vulgarizare a ideilor lui. Dar Însăși predarea, chiar dacă predai Platon sau Lucrețiu, Machiavelli, Bacon sau Hobbes, e tot un fel de popularizare. Produsele acestor mari spirite au existat de secole Întregi tipărite și accesibile unui public orb la semnificația lor ezoterică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
de felul lui Mirabeau, Mesmer ori Saint-Simon. El continuă tradiția, dar în sînul unui mediu frămîntat de schimbări rapide. Acest medic de provincie, mic de statură, iubitor de trai îndestulat, a abandonat repede practica medicinei pentru a se lansa în vulgarizarea științifică. Succesul lucrărilor sale îi permite să trăiască din scris și să-și croiască propria-i cale în republica literelor, unde dă tîrcoale celor consacrați. Cui se datorează acest succes, această poziție strălucită? S-ar putea spune că un talent
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
de participare. Dar, pe de altă parte, învățarea prin repetiție dezvoltă insesizabile distorsiuni, ajungându-se, pe nesimțite, la un alt mesaj decât cel inițial. Reiterarea celor deja știute 45 fortifică certitudini minimale și facile, lăsând totodată suficient spațiu pentru speculații, vulgarizări, incoerențe. Deși învățarea școlărească nu pare suficientă pentru a construi apartenențe, ea poate susține, indirect, memoria identitară, individuală sau colectivă. Trecerea de la memorizare la memorie este condiționată de implicarea personală, afectivă și practică, capabilă să determine convertirea unui tip de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
ajutându-l să sublinieze unele efecte descriptive ori desfășurări de altfel foarte previzibile ale acțiunii istorice. Povestirile lui Dumitru Almaș au fost și au rămas un bun prilej de a demonstra, în același timp, atuurile și deficiențele unei forme de vulgarizare literară, considerată cumva inofensivă de istorici dar și de literați 228 dar bine instrumentalizată de educatori. Aderența lor la un public declarat imatur, dar nu lipsit de receptivitate, legitimează selecția subiectelor și impactul expunerii de tip foileton. Almaș a respectat
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
mult- râvnita captatio benevolentiae), să "făurească versuri care să semene cu versuri cunoscute, ceea ce se cheamă parodie"116. Cu privire la modelul parodiat, părerile sunt însă împărțite, în funcție de exemplificările de care dispuneau teoreticienii antici. Astfel, dacă Aristotel găsise că parodia reprezintă o "vulgarizare" a epopeii, există și mențiuni care o corelează cu cealaltă mare formă dramatică a Antichității, tragedia. S-a impus și termenul de paratragoedia pentru a denumi doar acele opere literare născute prin parodierea tragediilor. Un grupaj aparte îl formează acele
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
una vulgară, Angelica se transformă într-o femeiușcă, iar Orlando într-un nătâng"226. Este adevărat că Ferraguto, Ranaldo și Orlando, îndrăgostiți la prima vedere, pornesc pe urmele Angelicăi, lăsând baltă turnirul ce trebuia să se desfășoare respectând ritualul. Dar vulgarizarea de care pomenea istoricul literar italian trece în sfera comicului, chiar dacă nu atât de reușit ca la Ariosto, deci nu ni se pare gratuită. Cum altfel ar fi putut sta lucrurile, dacă până și regele se vede nevoit să-și
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
băutură, a dorințelor carnale și, în caz de plictis accentuat, în lectură, plimbări ș.a.m.d. În plus, "fericiții" pot lucra când vor și pot dormi după pofta inimii, apropiindu-se de sensul care înnobilează, spre final, orice înclinație către vulgarizarea subiectului operei prin imaginarea unor episoade al căror conținut explicit este depășit doar de limbajul trivial inventiv. Această "domnie a burlescului" din romanul rabelaisian, cum o numise Zoe Dumitrescu-Bușulenga, deschide opera în sensul acelui memento laetari (adu-ți aminte să
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
a te strecura printre lucruri, numindu-le fără să le numești, văzându-le fără să le vezi, dându-le ocol fără a ajunge la miezul lor"85. Discursurile Monicăi Lovinescu denunță în mod aspru dictatura din România, afișând modalitățile de vulgarizare a culturii românești. Și pentru că nu este singura care consideră că regimul de la București trebuie îndepărtat, în ianuarie 1978, se înființează, la inițiativa mai multor personalități, "Comitetul Intelectualilor pentru o Europă a Libertăților" condus onorific de Eugen Ionescu. Scopul declarat
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
capăt. În paralel, spiritele se agită cu fiecare zi un pic mai mult pentru probleme de sănătate, sfaturi de prevenire, informații medicale: nu se consumă numai medicamente, ci și emisiuni, articole de presă destinate marelui public, pagini Web12, lucrări de vulgarizare, ghiduri și enciclopedii medicale. Iată sănătatea erijată în valoare principală și apărând ca preocupare omniprezentă aproape la orice vârstă: a vindeca bolile nu mai este de-ajuns, acum e vorba de a interveni în amonte pentru a le deturna cursul
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
sau Dumnezeu); cea de-a treia etapă desăvârșește decăderea umană, fiind o groapă comună În care trebuia aruncat și renegat trecutul, „haznaua libidourilor refulate”, cum o numește Marcel Petrișor 12. Delirul lua proporții uriașe, având ca scop final desacralizarea și vulgarizarea oricărei valori morale, umane, religioase etc.; erau preferate spovedaniile perverse, cei mai chinuiți fiind studenții teologi și fiii de preoți (exista chiar o „poetică” a supliciului, celor din urmă Înscenându-li-se liturghii negre). Unii mărturisitori văd În autodemascare un
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
fost relatată de un prozator care discuta cu elevii de la seral pentru a pătrunde în universul proletarilor trecuți de la sapa ceapistă la tehnologii sofisticate de tratament termic și laminat pe baza unei școlarizări adesea precare. 149 Vezi, pentru nivelul de vulgarizare, lucrarea lui Al Siebert (Avantajul rezilienței, trad. din engleză datând din 2009, București, Business Tech International) și pentru perspectiva feminină, Joan Borysenko (Nu e sfârșitul lumii, traducere din engleză din 2010, București, Editura For You). Dacă am indica și lucrări
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
noua grupare a Independenților, Alexandru Bogdan-Pitești face o precizare extrem de importantă, în genere trecută cu vederea, evidențiind nu numai preocuparea pentru "cultul frumosului", dar și estetismul subiacent acestui deziderat. El intenționează să facă din revistă nu doar un mijloc de vulgarizare a artei moderne contemporane occidentale și românești, dar și un obiect estetic, un obiect de artă, prin excelență unic, ca și unicatele ce vor fi publicate numai în revista românească. Într-adevăr, ținta la care tindem este cultul frumosului. Nu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
face ca această revistă să fie un tot frumos, o operă de artă în ea însăși, pe care fiește cine să poată repauza ochii și gândirea de oboselele și urâțeniile vieții ambiante. Să fie acestă revistă și o operă de vulgarizare, să facă pe artiștii noștri cunoscuți de publicul mare[...]"501. Prin urmare, demersul lui Alexandru Bogdan-Pitești vizează și formarea unei elite artistice pe lângă un gust artistic prin popularizarea unor pictori români cvasinecunoscuți în acea perioadă, majoritatea la începutul carierei lor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Uniunea Europeană. Astfel, observăm că în ceea ce privește percepția asupra importanței alegerilor europene, încă de la începutul campaniei, jurnaliști, politologi și oameni politici au pus accent pe importanța secundară pe care cetățenii și chair și partidele politice o accordă acestui scrutin. Este vorba despre vulgarizarea sau banalizarea concluziilor ce rezultă din analizele bazate pe modelul teoretic mai sus menționat. Politologii au contribuit și ei în alimentarea acestui discurs, punând accentul, așa cum se observă într-un articol publicat în 15 mai în Republica Cehă în MF
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
prelecțiuni, analizând maniera de tratare a subiectelor, așa cum pot fi ele decopertate din rezumatele publicate în primele numere ale "Convorbirilor literare", îți dai seama că prelecțiunile au fost cu totul altceva 2. Că, în consecință, au fost departe de aparenta vulgarizare a tematicii și n-au avut nimic a face cu birjarul de la piața "Sfântu Spiridon", cu măcelarul din Târgu Cucu, ori cu croitorul de pe Sărărie 3. Dar să încercăm, fie și pe scurt, să identificăm și alte trăsături definitorii ale
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Memorii, n-a fost vorba despre o creștere armonioasă a personalității, ci mai curând de diverse rupturi, sau contradicții, diverse crize în care mereu a pornit de la zero, începând cu India, continuând cu România, Portugalia și așa mai departe. Pericolul vulgarizării există mai ales că Eliade (opera lui) era foarte accesibil și, în al doilea rând, foarte transparent " Domnule profesor, acum, că a apărut și Jurnalul portughez, credeți că destinul operei lui Eliade este pe, să-i spunem, "drumul cel bun
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
că se ajunge, treptat, la o anumită inflație de documente? Că avem de-a face cu o adevărată isterie mai ales a tinerilor din ziua de azi, din ce în ce mai preocupați să lucreze pe Eliade? Nu se ajunge astfel la o nefericită vulgarizare? Ba da, pericolul vulgarizării există. Mai ales că Eliade (opera lui) era foarte accesibil și, în al doilea rând, foarte transparent. Apoi, România fiind izolată de comunism, Eliade părea un mit, un mit al unui mare succes public. Acum, odată cu
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
la o anumită inflație de documente? Că avem de-a face cu o adevărată isterie mai ales a tinerilor din ziua de azi, din ce în ce mai preocupați să lucreze pe Eliade? Nu se ajunge astfel la o nefericită vulgarizare? Ba da, pericolul vulgarizării există. Mai ales că Eliade (opera lui) era foarte accesibil și, în al doilea rând, foarte transparent. Apoi, România fiind izolată de comunism, Eliade părea un mit, un mit al unui mare succes public. Acum, odată cu aflarea mai multor lucruri
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
oamenilor. În loc să ia în considerare convulsiile și masacrele pe care Franța avea să le cunoască în curînd, această elită acceptă himerele propuse de niște visători. Acești iluminați de salon par să fie primii susținători ai unei științe fictive, întemeiată pe vulgarizarea științei, greșit înțeleasă, pe doctrine esoterice pripite, pe spiritualitate inițiatică ieftină și pe o necunoaștere totală a faptelor economice, ca și a principiilor ce se pot deduce din ele. Unii propun, ca Dubois de Crancé, care redescoperă cețurile economice ale
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
actor trebuie să se situeze, să accepte sau nu să își modifice concepțiile despre lume și convingerile sau să ia în considerație alternative mai contestatare. 3. Diversitatea "obiectelor" explorate 3.1. Științe, sănătate, cultură, educație 3.1.1. Cunoaștere și vulgarizare Întrebările pe marginea difuzării sau propagării științelor într-o societate sînt cele care au constituit baza lucrării lui Moscovici despre psihanaliză și a modelului teoretic ce se află în centrul acestei cărți și al multor altora. Philippe Roqueplo, în Partage
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
a modelului teoretic ce se află în centrul acestei cărți și al multor altora. Philippe Roqueplo, în Partage du savoir (1974), propune o generalizare a caracteristicilor RS, mai ales a procesului de obiectivare (cf.capitolul 3), asupra oricărui fenomen de vulgarizare. Au fost produse alte analize inspirate de aceeași abordare (Ackermann, Barbichon et al.). Au apărut lucrări consacrate concepției și impactului informaticii și ale noilor tehnologii (vezi, în special, Grize et al., 1987). Reprezentarea inteligenței, așa cum este ea construită și utilizată
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
3. Sănătate și boală Studiul-pilot Santé et maladie (Herzlich, op. cit.) a devenit astăzi clasic. Cunoașterea conținuturilor asociate cu acest obiect trimite la diverse ansambluri simbolice printre care, de exemplu, RS ale medicinei, medicului și medicamentelor. Merită notate raporturile cu chestiunea vulgarizării științifice. Definiția sănătății se poate face prin negație (a nu fi bolnav), prin legăturile cu o anumită reprezentare a tinereții sau a naturii sau prin punerea în prim-plan a unei lupte între individ, sănătos la origini, și mediul său
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
grile de lectură despre raporturile întreținute de consumatori cu toate produsele rezultate din industriile culturale și de divertisment. Putem trasa planuri de cercetare care pot urma căi tot atît de complementare și variate ca și studiul frecventării muzeelor și al vulgarizării (Schiele), aprecierea jocurilor și modelor (Barthes, Baudrillard, Caillois, Yonnet), a star system-ului (Buxton, E. Morin), a fanilor unui grup rock sau ai unor artiști consacrați (Heinich, Le Bart), a statutului corpului sau frumuseții în operele picturale (Maisonneuve și Bruchon-Schweitzer), a
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]