299 matches
-
imagini tradiționale, anumite urme ale comportamentului omului premodern se mai păstrează încă, mai "supraviețuiesc", chiar în societățile cele mai industrializate. Ceea ce ne interesează deocamdată este să aratăm care este, în stare pură, comportamentul tradițional față de locuință și să desprindem acea Weltanschauung pe care o implică acest comportament. Așezarea într-un teritoriu, construirea unei locuințe presupun, spuneam, o hotărâre vitală atât pentru întreaga comunitate, cât și pentru individ. Este vorba de fapt de asumarea creării "lumii" în care am ales să locuim
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
în cazul locuinței familiale; b) prin repetarea, într-un ritual de construcție, a actului exemplar al zeilor, în urma căruia a luat naștere Lumea din corpul unui Dragon marin sau al unui Uriaș primordial. Nu vom insista asupra deosebirii radicale de Weltanschauung dintre cele două mijloace de sanctificare a locuinței, și nici asupra a ceea ce presupun ele din punct de vedere istoric și cultural. Vom spune doar că primul mijloc - "cosmicizarea" unui spațiu prin proiecția zărilor sau prin așezarea unui Axis mundi
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Scopul ultim al istoricului religiilor este să înțeleagă - și să-i ajute și pe alții să înțeleagă - comportamentul omului religios (homo religiosus) și universul său mental, ceea ce nu este deloc ușor. Pentru lumea modernă, religia ca formă de viață și Weltanschauung se confundă cu creștinismul. În cel mai bun caz, un intelectual occidental ajunge să se familiarizeze, cu oarecare efort, cu viziunea religioasă a Antichității clasice și chiar cu unele mari religii orientale, cum ar fi hinduismul, confucianismul ori budismul. Deși
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
de omul total, și nu transformă o situație particulară în situație exemplară. De asemenea, neliniștile și frământările omului modern, experiențele sale onirice ori imaginare, deși "religioase" din punct de vedere formal, nu se integrează, ca la homo religiosus, într-o Weltanschauung și nu întemeiază un comportament. Un singur exemplu ne va ajuta să înțelegem mai bine deosebirile dintre aceste două categorii de experiențe. Activitatea inconștientă a omului modern îl confruntă mereu cu nenumărate simboluri, fiecare dintre acestea având un mesaj de
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
o slujb-acolo? — Am serioase îndoieli. I-am spus, la vremea aceea, niște lucruri foarte usturătoare femeii care conducea departamentul respectiv. Mi-au retras chiar și legitimația de împrumut. Trebuie să-ți dai seama câtă teamă și ură stârnește în oameni weltanschauung-ul* meu. Ignatius râgâi. Nu voi mai aminti de acea prost inspirată călătorie la Baton Rouge. Este, cred, incidentul care mi-a iscat un blocaj mintal împotriva ideii de a merge la muncă. — Au fost foarte drăguți cu tine la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
love not war! am putea spune, azi... Lumea avangardistă e răsturnată „obscen”, ca în „Răsturnica“ lui Ion Barbu. Materialismul iconoclast, refuzul transcendenței simbolice (printre efectele extreme: literalitatea pură), al tradiției „opresive” și al dictatului prejudecăților dominante, deconstruirea burlesc-sfidătoare a întregului Weltanschauung conservator sînt cîteva dintre „mizele” acestui tip de proză teribilistă sau, după caz, autentic neconformistă. Caracterul hibrid al acestor proze avangardiste este subliniat prin interpolarea în text a unor secvențe (anti)poetice în versuri, figuri geometrice, simboluri matematice, desene, reclame
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
pas”. Aluzia la poetica „artizanală” a lui Arghezi e străvezie, iar aici autorul se întîlnește cu Ion Barbu și cu membrii „tinerei generații” interbelice (Eliade, Noica). El vede în „uciderea lui Dumnezeu” opera unui „geniu al sinuciderii”, un simptom al Weltanschauung-ului actual, dominat de „aceeași stăruință a morții”... În acest sens, istoria modernă îi apare ca un „uriaș reportaj de sinucideri de popoare și de inși în diferite feluri. Totul e trecător și zadarnic. De aci și arta care trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
problemei mîntuirii“ de Marcel Avramescu, alias urmuzianul ezoterist Jonathan X. Uranus, alias viitorul preot ortodox Mihail Avramescu (colaborator la Ulise, Radical și Bilete de papagal, dar refuzat pentru „confuzie epigonică” la poșta redacțională a revistei unu). Interferențele dintre avangardă și Weltanschauung-ul „noii spiritualități” devin, oricum, tot mai numeroase. Și nu doar la Contimporanul. Este suficient să amintim cunoscutul articol-manifest din unu al ortodoxistului Paul Sterian („Poezie agresivă sau despre poemul-reportaj“) sau sexualismul autenticist, vitalist și „exasperat” al tînărului Geo Bogza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
necesar pe om” și ceea ce este „supranatural”, adică ceea ce „Dumnezeu ne oferă în mod gratuit”. În reflecția sa avertizează faptul că teologia morală, atunci când vorbește de natură, resimte influența atât a filosofiei, cât și cea a medicinei moderne, într-o Weltanschauung (privire asupra lumii) specifică, prin intermediul unui anumit limbaj tipic. Acești factori de influență nu au fost luați întotdeauna în considerare în mod suficient, motiv pentru care, în teologie, conceptul de natură a rămas încătușat într-o viziune imuabilă a lumii
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
diferențiere calitativă. Sânt două lumi revoluționare, dintre care întîile poartă marca autentică a spiritului revoluționar. Față de ideile și de sângele pe care le-au pretins ele, fascismul și hitlerismul sânt simple lovituri de stat. Germania este o țară nerevoluționară. Tot Weltanschauung/l german îndepărtează pe om de la pasiunea în lumea aparențelor, în care se desfată spiritul revoluționar. Metafizica este la antipodul revoluției. Italia a avut într-o oarecare măsură o tradiție anarhistă. Dar anarhismul, pentru un revoluționar pozitiv și cu spirit
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
viziune totală. Ele oferă o concepție asupra lumii în care fiecare problemă își află soluția. Astfel sînt doctrina liberală, doctrinele naționaliste sau teoria marxistă care a căpătat în Rusia sovietică, după spusele lui Freud, "forța și caracterul exclusiv al unei Weltanschauung, dar în același timp o asemănare neliniștitoare cu ceea ce ea combate"537. Putem afirma că progresul constant din științele moderne, prin fragmentarea tot mai pronunțată a acestora, înmulțind întrebările fără răspuns, L-a alungat pe Dumnezeu din spirite. În același
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
bazează răspunsurile subiecților. Revenind acum la raportul mentalitate - opinie publică, putem afirma că primareprezintă tocmai sistemul de credințe, în centrul căruia se află un nucleu tare de idei generale cu privire la esența și sensul lumii și al vieții (în termeni clasici, Weltanschauung, World-Wiew sau Eidos). Iar opinia publică este - chiar în înțelesul ei larg, de sinteză - partea mai de suprafață a mentalității, „spuma” de deasupra ei. Opinia publică ar fi, altfel spus, manifestare și concretizare a mentalității față de diferite situații, evenimente și
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
atâtea milioane de personalități? Nouă ni-e dat să trăim cu rândul, ca florile. . Pentru un gânditor, Demirgian ar fi reprezentat un fel de pesimist, dar era un pesimist bine dispus, care nu-și dădea socoteala în ce tip de Weltanschauung se clasa. Demirgian se vedea toată viața ca un funcționar comercial bine plătit și considerat, cel mult un patron, și când observa pe unii ca Smărăndache preocupîndu-se, la schimbări de ministere, de posturi, râdea. E drept că, fiind armean, avea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
mai ales în ceea ce-l plictisea acum, în manoperele din consiliu, în plăcerea de a amâna un candidat luni de zile și ani, în a-l ține în anticameră și a-l amăgi cu promisiuni. Gonzalv avea și el un Weltanschauung, ca și Ioanide, în care monumentele jucau rol neînsemnat. Iubea pacea, în care înfloresc studiile și prosperă universitățile. Lumea o împărțea în două: în universitari și public indiferent. Pe cei dintâi îi visa îmbrăcați în togă cu hermină, diferențiată însă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
fel de efect de vid, în care realismul ar încorpora toate elementele valoroase provenite din celelalte paradigme, o strategie pe care a numit-o "realism-plus-com-ponente-altoite" (Banks 1984: 18). Denaturarea ideilor lui Kuhn Conceptul kuhnian de paradigmă, în înțelesul său de Weltanschauung (imagine asupra lumii), este esențial pentru disputa paradigmelor. Kuhn susținea că paradigmele au o logică a lor proprie. Din moment ce nu există o bază neutră pentru a compara paradigmele, ele sînt incomensurabile. O paradigmă nu poate judeca pe alta. Preferința pentru
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
construită a oricărei cunoașteri este cea care poate duce la interpretări profund diferite. Această cerință ne face de asemenea opaci la înțelegerea mai hermeneutică a disputelor teoretice. Dezbaterea metateoretică a fost redusă de la construcția cunoașterii din perspectiva imaginii asupra lumii (Weltanschauung) la vechea distincție între valoare și fapt, proprie cercetării empiriste (George 1993: 202 și urm.). Una din consecințe a fost că pluralismul teoretic predefinit a făcut ca acestea să devină chestiuni uzuale academice. Dacă la început disputa paradigmelor făcea ca
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
aceasta ar implica existența unui metalimbaj neutru. Disputa paradigmelor a ratat elucidarea nivelului metateoretic la care trebuia căutată incomensurabilitatea paradigmelor. Referindu-se la conceptul de paradigmă al lui Kuhn, Mastermann (1970) descrie înțelesul relevant din acest punct de vedere ca Weltanschauung. Faptul că termenul este folosit cu sensul său originar din germană nu este întîmplător. În lucrarea lui Mastermann, acest termen se referă atît la nivelul ontologic, cît și la cel normativ. Weltanschauung, care literal înseamnă felul în care cineva privește
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
înțelesul relevant din acest punct de vedere ca Weltanschauung. Faptul că termenul este folosit cu sensul său originar din germană nu este întîmplător. În lucrarea lui Mastermann, acest termen se referă atît la nivelul ontologic, cît și la cel normativ. Weltanschauung, care literal înseamnă felul în care cineva privește lumea, implică în primul rînd o selecție a acelor fenomene care sînt asumate ca entități de bază ale realității. Cînd Margaret Thatcher a spus că "nu există societate, ci doar indivizi", aceasta
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
asumate ca entități de bază ale realității. Cînd Margaret Thatcher a spus că "nu există societate, ci doar indivizi", aceasta presupune o asumpție ontologică. Evident, aceste asumpții nu sînt neutre din punct de vedere al valorii. Prin urmare, conceptul de Weltanschauung impli-că și un al doilea nivel, un nivel normativ. Pentru liberalismul lui Thatcher, de exemplu, asumpția ontologică poate avea implicații asupra justificării necesităților colective în raport cu libertățile individuale, să spunem taxele, sau chiar asupra însăși noțiunii de drepturi colective. Ceea ce s-
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
sfîrșitul anilor '80 a fost propusă o soluție menită să alunge confuzia dintre școlile de gîndire și paradigmele în domeniul relațiilor internaționale, pe de o parte, și ideologiile anglo-americane pe de altă parte. Această soluție a suprimat componenta normativă a Weltanschauung. Restul presupozițiilor ontologice despre "ființă" au fost puse în legătură cu problema epistemologică a naturii cunoașterii, precum și cu chestiunea metodologică a felului în care este dobîndită cunoașterea. Așa cum vom vedea mai tîrziu, ultimele două au fost îmbinate. Acest curent a dus la
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
relațiile de putere și hegemonie culturală; relativism extrem și tendință către nihilism". În general însă este acceptat că elementul-cheie în filosofia postmodernă este "revoluția lingvistică". Unii postmoderniști preiau ipoteza Shapir-Whorf, conform căreia modul în care "vorbim" despre lume ne modelează weltanschauung-ul, adică felul în care o înțelegem, o experimentăm sau o trăim. Orice afirmație conține un număr nesfârșit de sensuri, deci există o multitudine de feluri de a vedea și trăi lumea: Nu există semnificație ultimă pentru un anume semn
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Joseph Rovan despre Edmond Michelet 3. Avem de-a face aici cu aplicarea distincției făcute de Maritain între acțiunea săvîrșită în spiritul unui creștin și aceea săvîrșită în calitate de creștin. Konrad Adenauer resimțea această dihotomie atunci cînd deosebea religia creștină de Weltanschauung-ul creștin, adică de viziunea lumii prin prisma religiei. Credința este sursa de inspirație, mijlocul de a descifra evenimentele și de a combate aberațiile cum ar fi colectivismul sau "statolatria". Credința este, ca și la Alcide de Gasperi, "sursa interioară
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
în timp ce celelalte realizări, cum ar fi CECA, CEE, au fost rezultatul unor aporturi mai diverse. De fapt, aportul creștin-democrat se raportează mai ales la un anumit tip de politică, la o metodă, la concepte extrase din viziunea asupra lumii, din Weltanschauung-ul creștin-democrat. Acest aport se limitează la trei aspecte. Primul este definiția și punerea în aplicare a unei politici inedite, rezumată prin declarația de la 9 mai 1950, bazată pe libera adeziune, pe democrație, pe prudența etapelor, pentru a doborî trinomul
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
și a induce, acolo unde nu avem probe direct, din faptele precum ele se petrec sub ochii noștri, cele ce au trebuit să se întâmple în timpurile necunoscute"4. Aceleași structuri nucleare în jurul cărora s-a dezvoltat, desigur, un nou "Weltanschauung", figurinele și vasele antropomorfice, unele cu funcții apotropaice, au aceeași semnificație începând cu acelea din neolitic (Mitoc, Ripiceni, jud. Botoșani), cu acelea provenind de la culturile de tip la culturile de tip Criș, Andrieșeni, Valea Lupului, jud. Iași, la cultura ceramicii
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
suntem construiți după același ADN și aparținem aceleiași Ființe. Mecanismele mentale care au domnit în ultimele secole sunt pe cale să se stingă, iar societatea noastră a atins un prag critic de reprezentare. Trăim o metamorfoză, o trecere spre un nou Weltanschauung, spre un nou tip de civilizație, care presupune o regenerare a Spiritului, inclusiv a spiritului uman, sub puterea jocului Absolutului. Căci "numai zeul poate recunoaște zeul", cum susține un precept vedic. Pentru aceasta avem nevoie și de metode noi, depășind
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]