KorAP: Find »[drukola/base=whig & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...8 >

190 matches

Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735

despre intelectul omenesc, pe care nu l-a publicat decât la întoarcere în Anglia. Aceasta a avut loc în 1689, când Wilhelm de Orania a devenit regele Angliei și a fost instaurată monarhia constituțională. Locke a fost onorat de către guvernul whig, prin recunoașterea contribuției sale intelectuale și politice, fiind solicitat să contribuie atât la redactarea celebrei Bill of Rights, cât și la punerea în aplicare a ideilor Revoluției. A îndeplinit o serie de funcții publice, în special la Biroul de Comerț

Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
sine stătătoare din gândirea politică în limba engleză"60. Trebuie subliniat faptul că Locke nu este singurul autor important care a scris împotriva lui Filmer, în perioada respectivă. James Tyrrell, prietenul lui Locke și unul dintre cei mai importanți istorici whig, a publicat Patriarcha non-monarcha (1681) în care l-a atacat nu numai pe Filmer, dar și pe Hobbes, pentru faptul de a fi respins limitarea monarhiei (în De cive) și de a fi spus (în Behemoth) că monarhia limitată prin

Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
obligație și pentru frați. Prin urmare, chiar și în epoca patriarhilor suveranitatea politică și suveranitatea asupra proprietății sunt două lucruri diferite. Teoria primogeniturii a lui Filmer este deosebit de importantă pentru Locke, în condițiile în care criza Excluderii și disputele dintre whig și tory vizau tocmai transmiterea dreptului de succesiune. "Se vorbește degeaba despre supunere și ascultare fără să ni se spună de cine trebuie să ascultăm: căci am fost mereu convins că trebuie să fie magistrați și reguli în lume, și

Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
sau marele Leviathan) este marea putere care poate înfrâna apetitul natural al omului orgolios și, în acest sens, el este măsura justiției și sfârșitul ambiției (Justitiae mensura, atque ambition is elenchus)94. Dar pentru Locke, ca și pentru toți adversarii whig ai hobbismului, problema care se ridică este dacă în conceptul hobbesian de stare naturală individul natural ca atare este definit în mod satisfăcător. Răspunsul pe care Locke îl întrezărește în Leviathan este unul negativ, deoarece individul lui Hobbes nu se

Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
este a lui Macpherson însuși 103, putem ajunge ușor la răsturnarea perspectivei și să spunem, precum autorul amintit, că Locke a justificat aproprierea capitalistă a pământului și a banilor cu ajutorul unui concept de stare naturală care descrie perfect societatea revoluției whig. Probabil că această teză nici nu ar fi fost remarcată, dacă Macpherson s-ar fi oprit cu ea numai la analiza lui Locke. Adevărata teză a lui Macpherson constă în afirmația că putem extinde această perspectivă și la analiza teoriilor

Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
acționează contrar scopului pentru care a fost constituit. Atunci când distinge puterea legislativă de cea executivă și susține că prima este fundamentală, Locke afirmă de fapt supremația parlamentului față de monarh. Este evident aici că el nu face decât să justifice teoria whig, a superiorității parlamentului. Al doilea tratat despre guvernare justifică nu numai Revoluția Glorioasă de la 1688; el consfințește în același timp un regim politic care reprezintă sinteza dintre morala calvinistă și tradiția parlamentară engleză. Astfel, chiar dacă legislativul vizat de Locke este

Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
Taxation and the Financing of the English State, 1558-1714, Manchester University Press, Manchester, 1996. Cicero, "On the Laws", în On the Commonwealth and On the Laws, James E. G. Zetzel (ed.), Cambridge University Press, Cambridge, 1999, pp. 1-103. Clark, J. Kent, Whig's Progress: Tom Wharton Between Revolutions, Associated University Presses, Londra, 2010. Davis, Michael, "Locke on Consent: The Two Treatises as Practical Reason", The Philosophical Quaterly, vol. 62, 2011, pp. 464-485. Dunn, John, The Political Thougt of John Locke, Cambridge University

Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
Routledge, Londra și New York, 2004, Hill, Christopher, The Century of Revolutions: 1603-1714, Routledge, Londra și New York, 2002. Macpherson, C. B., The Political Theory of Possessive Individualism: Hobbes to Locke, Oxford University Press, Oxford și New York, 1962. Maltzahn von, Nicholas, "The Whig Milton, 1667-1700", în Milton and Republicanism, D. Armitage, A. Himy și Q. Skinner (eds.), Cambridge University Press, Cambridge, 1995, pp. 229-253. Manent, Pierre, Istoria intelectuală a liberalismului, traducere de Mona și Sorin Antohi, Editura Humanitas, București, 1992. Marshall, John, John

Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
absolutism and reject the idea of resistance. In his early writings Locke was under the great influence of Hobbes, but he advanced to a more liberal position, in the context of doctrinal restatements leading to the crystallization of Tory and Whig ideologies. After 1662, Locke was influenced by the reformulations of the natural law theory that proposed a more optimistic vision on human nature (than Hobbes's) and, in 1663 he elaborated a theory of natural law (in Essays) providing for

Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
reformed by means of the scientific method described in An Essay Concerning Human Understanding. Thus, the First Treaty is a biblical exegesis that rejects the Tory doctrine of the original state (developed by Filmer), while the Second Treaty justifies a Whig concept of the state of nature, using the idea of natural law. Meanwhile, the biblical exegesis of the First Treaty provides the concepts of property, sovereignty and authority that we find in the Second Treaty. The concept of property is

Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
from the perspective of the "fully [or possessive] market society". According to this interpretation, Locke justifies the capitalist appropriation of land and money by using a concept of the commercial state of nature that perfectly describes the society of the Whig revolution. Next, the book presents Locke's theory of limited sovereignty, focusing on topics such as political freedom, the separation of powers, the criticism of absolutism and the right of resistance. In the end, it analyzes the problem of moral

Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
l'idée de la résistance. Dans ses premiers écrits Locke a été influencé par la théorie de Hobbes, pour ensuite évoluer vers une position plus radicale, dans le contexte des reformulations doctrinaires ayant conduit à la recristallisation des idéologies tory et whig. Après 1662, Locke s'est laissé influencer par les reformulations de la théorie du droit naturel qui proposaient une vision plus optimiste sur la nature humaine et, en 1663, il a élaboré une théorie sur la loi de nature (Essais) qui

Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
réformées à l'aide de la méthode scientifique de l'Essai sur l'entendement humain. Aussi le Premier traité est-il une exégèse biblique qui conteste la doctrine tory de l'état originaire (de Filmer), et le Deuxième traité justifie un concept whig de l'état naturel, à l'aide de l'idée de droit de nature. En même temps, l'exégèse biblique du Premier traité fournit les concepts de propriété, souveraineté et autorité, à retrouver dans le Deuxième traité. Le concept de

Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
du concept de " société de marché généralisée ". Conformément à cette interprétation, Locke a justifié l'appropriation capitaliste des biens de la Terre et de l'argent à l'aide de l'état naturel commercial qui décrit parfaitement la société de la révolution Whig. On a continué par présenter la théorie de la souveraineté limitée de Locke, avec l'accent sur des thèmes tels la liberté politique, la séparation des pouvoirs, la critique de l'absolutisme et le droit à la résistance. Finalement, on a

Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
88 John Marshall, John Locke: Resistance, Religion and Responsibility, Cambridge University Press, Cambridge, 1994, p. 203. 89 Jonathan Scott, England's Troubles: Seventeenth-century English Political Instability in European Context, Cambridge University Press, Cambridge, 2004, p. 183. 90 J. Kent Clark, Whig's Progress: Tom Wharton Between Revolutions, Associated University Presses, Londra, 2010, p. 16. 91 Ibidem, p. 59. 92 A nu se confunda acest prim conte de Shaftesbury (1621-1683), Anthony, baron Cooper, prim lord Ashley, cu nepotul său, marele scriitor și

Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
Shaftesbury în viața politică britanică (majoritatea dintre ei numindu-se Anthony). Un alt om politic important din această familie a fost Anthony Ashley-Cooper, al Șaptelea conte de Shaftesbury (1801-1885), cunoscut pentru acțiunile sale reformiste și lupta împotriva sclaviei. 93 Clark, Whig's Progress, p. 68. 94 Acest parlament al Restaurației a durat din 1660 până în 1679 și a fost numit Cavalier Parliament. 95 Ludovic al XIV-lea nu dorea ca intervenția parlamentului în politica engleză să ducă la o alianță între

Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
al XIV-lea cu privire la reintroducerea catolicismului în Anglia a condus la reconsiderarea obiectivelor de către ministrul englez. 96 Scott, England's Troubles: Seventeenth-Century, p. 191. 97 Tim Harris, Restoration: Charles II and His Kingdom, 1660-1685, Penguin Books, Londra, 2006. 98 Clark, Whig's Progress, p. 136. 99 F.A. Hayek, Constituția libertății, traducere de Lucian-Dumitru Dîrdală Editura Institutul European, Iași, 1998, p. 188. Așa cum arată F.A. Hayek, Declarația amintită a fost importantă și pentru ideea unei constituții scrise, care a fost preluată atât

Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
traducere de Lucian-Dumitru Dîrdală Editura Institutul European, Iași, 1998, p. 188. Așa cum arată F.A. Hayek, Declarația amintită a fost importantă și pentru ideea unei constituții scrise, care a fost preluată atât de gândirea republicană și s-a regăsit în cadrul mișcării whig. 1 John Dunn, Locke. O scurtă introducere, Editura ALL, București, 2009, p. 20. 2 Vezi Iliescu, "John Locke și idealul modern...", p. 8. 3 Dunn, Locke, p. 25. 4 Ibidem. 5 Această scriere publicată postum, în 1706, nu este altceva

Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
p. 150. 55 Ibidem, § 153, p. 149. 56 Ibidem, § 155, p. 150. 57 Vezi Ibidem, § 160, pp. 155. 58 Ibidem, § 166, p. 158. 59 Ibidem, § 164, p. 157. 60 Această afirmație nu face decât să prezinte schematizarea lui Hobbes de către whigi. În realitate, lucrurile sunt mai complexe decât au putut apărea în confruntarea doctrinară cu miză ideologică din timpul Revoluției Glorioase. Este fals că, la Hobbes, suveranul are drept de viață și de moarte asupra supușilor, pentru că supușii ar avea atunci

Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
în Primul tratat, se referă explicit la scrierea Observations concerning the Orginall of Government (1652) în care Filmer a criticat teoriile contractualiste ale lui Hobbes, Milton și Grotius. Pentru o analiză serioasă a conexiunii dintre republicanismul lui Milton și doctrina whig, vezi Nicholas Von Maltzahn "The Whig Milton, 1667-1700", în Milton and Republicanism, D. Armitage, A. Himy și Q. Skinner (eds.), pp. 229-253, Cambridge University Press, Cambridge, 1995. 81 Locke, Scrisoare despre toleranță, p. 249. 82 Vezi Lionel Glassey (ed.), The

Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
la scrierea Observations concerning the Orginall of Government (1652) în care Filmer a criticat teoriile contractualiste ale lui Hobbes, Milton și Grotius. Pentru o analiză serioasă a conexiunii dintre republicanismul lui Milton și doctrina whig, vezi Nicholas Von Maltzahn "The Whig Milton, 1667-1700", în Milton and Republicanism, D. Armitage, A. Himy și Q. Skinner (eds.), pp. 229-253, Cambridge University Press, Cambridge, 1995. 81 Locke, Scrisoare despre toleranță, p. 249. 82 Vezi Lionel Glassey (ed.), The Reigns of Charles II and James

Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
ilustra sau testa teoria. 116 Pateman, The Problem of Political Obligation, p. 79. 117 Greg Forster, John Locke's Politics of Moral Consensus, Cambridge University Press, Cambridge, 2005, p. 219. ------------------------------------------------------------------------- DREPTATEA CA LIBERTATE 2 1 Prefață Introducere Nașterea whigismului Conceptul whig de stare naturală Proprietatea și mecanismul social Teoria suveranității limitate Notă bibliografică Referințe Abstract Résumé

Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525

abili, care nu ezitau să adopte elemente liberale pentru a-și asigura un sprijin cât mai larg. Ei se bazau pe nobilimea mijlocie, pe marii proprietari de terenuri, pe Biserică, universități și pe corporațiile nereformate din orașe. Celălalt mare partid, Whig, era dominat de oligarhi, cum au fost Russell sau Cavendish, care se opuneau reformelor pentru a nu-și pierde privilegiile. Lunga absență de la guvernare i-a determinat să nu mai aibă o viziune de politică externă clar structurată. în fapt

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
au fost Russell sau Cavendish, care se opuneau reformelor pentru a nu-și pierde privilegiile. Lunga absență de la guvernare i-a determinat să nu mai aibă o viziune de politică externă clar structurată. în fapt, activitatea lor parlamentară demonstrează ca Whig era ceva mai atașat de valorile democratice și liberale, dar nu cu mult mai mult față de Tory, pentru care îndelungata experiență la guvernare a reprezentat o infuzie de pragmatism. Liberalilor le-a lipsit multă vreme un lider carismatic, care să

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
constructivă pe scena politică. Opiniile lor politice reprezentau, cel mai adesea, o revoltă împotriva unei societăți la care nu se puteau adapta. în ceea ce privește presa, Morning Post era ultra-tory, Post era Tory, Herald și Times erau independente, iar Morning Chronicle era Whig. Aceasta clasificare va permite decelarea anumitor nuanțe precum și înțelegerea unor luări de poziție mai departe în cuprinsul lucrării. După 1815, principalele state implicate în Chestiunea orientală erau Rusia, Anglia și Austria. Franța, învinsă, nu mai avea resurse pentru a juca

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]