428 matches
-
Ediția nr. 2354 din 11 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Galina Marțea (născută în Basarabia, de origine română, s-a educat într-o familie de pedagogi notorii, tatăl Sarbu Vladimir, învățător emerit al învățământului public din URSS, și mama Sarbu Xenia, învățătoare) este o scriitoare (poeta, prozatoare, publicista), savant, economist (licențiata în economie), filozof (opinia mai multor scriitori și personalități academice), pedagog notoriu din R.Moldova, lector universitar cu titlul științific de “Doctor în științe economice” și titlul onorific de “Academician
EDIȚIE SPECIALĂ A REVISTEI ALBANEZUL DEDICATĂ SCRIITOAREI GALINA MARTEA de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343137_a_344466]
-
fumam și vorbiam. Acolo, dansul mi-a povestit în mai multe nopți întâmplările lui Manon. Avea o memorie strașnica, căci ce citea odată era în stare să- ți reproducă vorba cu vorba » (Nicu Eminovici: „ Însemnări din viața mea”-Colecția Maica Xenia Velizariu). Pasiunea tatălui său a aprins de timpuriu o altă pasiune a fiului pentru cărți; citite, adnotate, copiate ele sunt purtate de Eminescu prin lăzi, geamantane, cufere, în peregrinările din țară și străinătate. Fericită întâmplare, căci bibliotecă de la Ipotești a
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
Codău, Olga Gologan, Tatiana Răduleț, Nicodema Vasilache, Pangratia Mureșan, Maftidia Grancea, Epistimia Dănilă, Atanasia Iordache, Irina Lecca, Anastasia Porfiria Ciolac, Ana-Epraxia Danielescu, Eufrosina și Magdalena Bochi, Veronica Constantinescu, Olga Glejaru, Monica Păciu, Calidona Anghel, Nimfodora Cuștiuliță, Epiharia Mușat, Despina Băzăvan, Xenia și Veniamina Răducu, Olimpiada Lițescu, Gabriela Cotârlan, Cipriana Cojocaru, Onisifora Rus, Tinca Popa, Silvia-Maria Vlad și altele asemenea lor. (Ierom. Siluan Antoci, Monahiile ortodoxe purtătoare de lumină în întunericul comunist. Vol.I-II, Ed. Doxologia Iași, 2010,2012) Am o
MIRAJUL DIVIN ŞI ETERN AL FEMEII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381039_a_382368]
-
Ymeri , publicat în Ediția nr. 2286 din 04 aprilie 2017. Galina Martea (născută în Basarabia, de origine română, s-a educat într-o familie de pedagogi notorii, tatal Sârbu Vladimir, învățător emerit al învățământului public din URSS, și mama Sârbu Xenia, învățătoare) este o scriitoare (poetă, prozatoare, publicistă), savant, economist (licențiată în economie), filozof (opinia mai multor scriitori și personalități academice), pedagog notoriu din R.Moldova, lector universitar cu titlul științific de “Doctor în științe economice” și titlul onorific de “Academician
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380682_a_382011]
-
de Științe și Arte, membru al Uniunii ... Citește mai mult Galina Martea (născută în Basarabia, de origine română, s-a educat într-o familie de pedagogi notorii, tatal Sârbu Vladimir, învățător emerit al învățământului public din URSS, și mama Sârbu Xenia, învățătoare) este o scriitoare (poetă, prozatoare, publicistă), savant, economist (licențiată în economie), filozof (opinia mai multor scriitori și personalități academice), pedagog notoriu din R.Moldova, lector universitar cu titlul științific de “Doctor în științe economice” și titlul onorific de “Academician
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380682_a_382011]
-
Ediția nr. 2286 din 04 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Galina Marțea (născută în Basarabia, de origine română, s-a educat într-o familie de pedagogi notorii, tatăl Sarbu Vladimir, învățător emerit al învățământului public din URSS, și mama Sarbu Xenia, învățătoare) este o scriitoare (poeta, prozatoare, publicista), savant, economist (licențiata în economie), filozof (opinia mai multor scriitori și personalități academice), pedagog notoriu din R.Moldova, lector universitar cu titlul științific de “Doctor în științe economice” și titlul onorific de “Academician
REVISTA ALBANEZUL CU GALINA MARTEA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374474_a_375803]
-
A.N. Ostrovski, Tinerețe de Vl. Șkvarkin. În volum, i-au apărut tălmăciri din N.V. Gogol, Lev Tolstoi, N. S. Leskov, Vl. Korolenko, A.P. Cehov, Maxim Gorki, A.N. Tolstoi, Mihail Arțâbașev, Al. Ceakovski, Iurii Efremov, Anatolii Kalinin, Al. Korneiciuk, Xenia Lvova, A.S. Makarenko, Vl. Nabokov-Sirin, Al. Peregudov, Natan Râbac, K. Treniov, V.V. Veresaev. Preferatul lui D. este Arcadii Avercenko. Din alte literaturi realizează, singur sau în colaborare, versiuni ale unor scrieri de Hervey Allen, Martin Andersen Nexö, Krishan Chandar, Upton
DONICI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286828_a_288157]
-
Steaguri pe turnuri, București, 1950, Proză și scenarii literare, București, 1958, Povestiri și schițe. Articole despre literatură. Corespondența cu Maxim Gorki, București, 1959 (în colaborare cu Lucia Demetrius); V.V. Veresaev, Însemnările unui medic, București, 1951 (în colaborare cu Livia Sorescu); Xenia Lvova, Crește pădurea..., București, 1952; L.N. Tolstoi, Ana Carenina, I-II, București, 1950 (în colaborare cu Mihail Sevastos); ed. I-II, București, 1980 (în colaborare cu Mihail Sevastos și Ștefana Velisar Teodoreanu); Martin Andersen Nexö, Nuvele, București, 1953 (în colaborare
DONICI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286828_a_288157]
-
profesor. După ce urmează școala elementară de la „Pitar Moș” și Liceul „Regina Maria” în București, face studii universitare la Școala de Arte Frumoase, unde îl are profesor pe Dimitrie Gusti. A participat, împreună cu Mircea Vulcănescu, Henri Stahl, N. Argintescu-Amza, Petru Comarnescu, Xenia Costa-Foru, Paul Sterian și alții, la campanii monografice organizate de școala sociologică de la București în localitățile Cornova, Drăguș și Șanț. A lucrat covoare cu motive populare stilizate în atelierul propriu, având expoziții personale de tapiserie în 1934, 1935, 1947, 1970
CONSTANTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286364_a_287693]
-
Banu (puericultură) și Eugeniu Botez (drept civil). Unii dintre ei erau adepți convinși ai eugeniei. Iuliu Moldovan și Dimitrie Gusti erau membri ai conducerii școlii 79. Unii dintre profesorii mai tineri fuseseră beneficiari ai unor burse de prestigiu. De exemplu, Xenia Costa-Foru obținuse o bursă Rockefeller pentru a urma cursuri de sociologie și asistență socială În Statele Unite. Școala de Asistență Socială, care până acum a fost complet exclusă din versiunile consacrate ale istoriei sănătății publice și asistenței sociale În România, a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
nu au pățit nimic, într-o mărturie avansându-se ideea că „șeful Securității, Filip, era foarte bun prieten cu maica Crisantia“69. Însă din surse judiciare rezultă că șase călugărițe de la mănăstirea Bistrița au fost arestate pentru ajutorul acordat partizanilor: Xenia Dâmboviceanu, Olga Glojaru (sau Gologan în mărturii), Nimfodora Cuștiuliță, Pantelimona Iordan, Monica Pâciu și Ripsimia Martoiu 70. În susținerea partizanilor legionari ar mai fi fost implicați și călugării de la schitul Pahomie, după cum aflăm dintr-o mărturie. Acest schit era condus
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Livia 333, 340. Dandolo, Enrico 28. Dandulo, Andrea 41. Danovici, v. Pătrașco ~. Daponte, Cesarie 131. Darius 68. Darnton, Robert 497, 503. Darvari, M. 131. Dascălu, Nicolae 332, 334. Dascălul, v. Simion ~. Dașcovici, Nicolae 326. Davilla 198. Dămăceanu, D. 191. Dâmboviceanu, Xenia 445. Deac, Augustin 304. Dédé bey 160. Delbos 196. Drăghicescu, D. 247. Deletant, Dennis 231, 427, 428. Drăghici, M. 482. Demény, L. 85, 88. Drăguț, Vasile 123. Demidov, Anatole 133. Drexhage, H.-J. 472, 474, 479. Dendrino 135. Dron, Dumitru
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
mediului fizic, influența factorilor biologici și psihologici, influența formelor vieții trecute a satului respectiv asupra familiei. Sunt apoi examinate pe larg sistemele și rețeaua de rudenie din sat și tipurile de familii. Multe dintre aceste rezultate apar condensate în lucrarea Xeniei Costa-Foru: Cercetarea monografică a familiei, contribuție metodologică (București, 1945), lucrare ce prezintă și astăzi importanță mai ales pentru cei ce se interesează de evoluția familiei rurale românești. Într-o accepțiune științifică mai cuprinzătoare, studiul de caz se concretizează și în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mai bun norocul, București, 1957 (în colaborare cu Valeria Sadoveanu), Talente și admiratori, București, 1957 (în colaborare cu Valeria Sadoveanu); Honoré de Balzac, Verișoara Bette, București, 1952; A. P. Cehov, Povestiri, București, 1957 (în colaborare cu Anda Boldur, Valeria Sadoveanu și Xenia Stroe); John Steinbeck, Despre oameni și șoareci, București, 1957 (în colaborare cu Sima Zamfir); Vasili Stefanik, Frunze de arțar, București, 1958 (în colaborare cu Val Cordun); M. A. Gherșt, N. I. Danilov, Jucătorul, București, 1960 (în colaborare cu Valeria Sadoveanu); William
SADOVEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]
-
, Elena Didia Odorica (16.V.1864, Cucorăni, j. Botoșani - 18.III.1929, Chișinău), folcloristă și prozatoare. Strănepoată a lui Sevastos Kimenitul (cel puțin așa se considera), S. era singurul copil al Xeniei și al lui Alecu Sevastos, mic proprietar de pământ. Învață un an în particular, după care, în 1876, dă examene pentru trei clase la o școală primară din Botoșani, trecând în același an la Școala Centrală de Fete din Iași
SEVASTOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289651_a_290980]
-
3-4; Dumitru Crudu, Un critic în ascensiune despre un critic consacrat, „Contrafort”, 2001, 12; Codruța Cuc, O interpretare a Criticului, ECH, 2001, 10-12; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, III, 263-265; Dumitru-Mircea Buda, E.K.G. șaizecist pe trei linii, VTRA, 2002, 8-9; Xenia Karo, Vakulovski: poezia din realitate, „Paradigma” (Constanța), 2003, 3-4; Ilinca Domșa, „Tatuaje”, ECH, 2003, 7-12; Dumitru Crudu, Mihai Vakulovski - un important poet vitalist, VTRA, 2003, 11-12. L. Cr.
VAKULOVSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290411_a_291740]
-
vrut s-o ia pe ea, dar n-a vrut să ia și copilul și nici mama Ioanei nu l-a dat de fel, ca să nu fie scârbă-n casă și l-a ținut ea și l-a crescut.” <footnote Xenia Costaforu, (2004), Cercetarea monografică a familiei, Tritonic,București, p. 195 footnote> (informație primită de la Ileana B., 35ani, analfabetă, Fundul Moldovei, 1928). Astăzi acești bunici, încearcă din răsputeri să facă pentru nepoțică ceea ce ar fi trebuit să facă adevărații părinți. Există
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
Cum a fost cu putință, București, 1945; Se ridică ceața, București, 1945; Critice, vol. I: Realități și exigențe literare, București, 1947; Tuturor, București, 1948; Premieră de gală, București, 1957; Poeme. 1931-1965, pref. Silvian Iosifescu, București, 1965; Pașala, București, 1968; Adio, Xenia Vilari, București, 1969; Neobosita laudă, București, 1969; Nestematele unelte, București, 1969; Van Dyck, București, 1969; Michelangelo. Vremea, omul, opera, București, 1970; Imnuri, București, 1971; Puterea iubirii, București, 1971; Ascuns, București, 1972; Un pitic cât un ibric, București, 1972; Poeme cu
POPESCU-25. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288946_a_290275]
-
în colaborare cu Luminița Petru). Repere bibliografice: Constantinescu, Scrieri, IV, 430-434; Perpessicius, Opere, IX, 251-252; Dan Petrașincu, Poezia d-lui Ștefan Popescu, VAA, 1941, 170; Călinescu, Ist. lit. (1941), 857, Ist. lit. (1982), 942; Piru, Panorama, 143-145; Gabriel Dimisianu, „Adio, Xenia Vilari”, RL, 1969, 4; S.Damian, „Pașala”, RL, 1969, 6; George Munteanu, Trei volume de Ștefan Popescu, CNT, 1969, 30; Piru, Poezia, I, 241-242; Mihai Minculescu, Recompunerea unui portret, RL, 1977, 32; Lit. rom. cont., I, 190-191; Liviu Bratoloveanu, Nedisimulata
POPESCU-25. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288946_a_290275]
-
1979; Ce ne povestesc Milena și Crina, București, 1982; Frank and Smith Company, București, 1982; Seva din adâncuri, București, 1985; Eternele iubiri, București, 1986; Remember, București, 1995; Urmașii Vlașinilor, București, 1999. Traduceri: I. Popov, Familia, București, 1950 (în colaborare cu Xenia Stroe); Alexandr Lukin, D. Polianovski, Frontul din umbră, București, 1964 (în colaborare cu Igor Vascenco); Jakub Kolas, Mlaștina, București, 1967 (în colaborare cu Maria Roth). Repere bibliografice: Aida Vrioni, „Bogdana”, RVS, 1939, 5-6; Dan Petrașincu, Femeile în literatura românească, RML
POSTELNICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288984_a_290313]
-
MUNTEANU, George (14.IV.1924, Bravicea-Orhei - 8.XI.2001, București), critic și istoric literar. Este fiul Xeniei (n. Stratan) și al lui Simion Munteanu, țărani. Urmează cursurile primare la Bravicea, Școala Normală la Cluj (între profesori, Eugen Todoran) și în paralel Liceul „Gh. Barițiu”, ambele absolvite în 1946, apoi Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din
MUNTEANU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288294_a_289623]
-
str. Tokio 3. 8437. Zaiafescu E. G., 13 apartamente, București, str. Apolodor 21. 8438. Zuckerman M. Lazăr, 4 apartamente, București, str. Alex. Vladuta 26. 8439. Zamfirescu Ștefania, 4 apartamente, București, str. Argentina 7, str. Av. Bălcescu 3. 8440. Zaiuva N-lae, Zaiuva Xenia și Bogdan Magdalena, 7 apartamente, București, str. Negustori 1. 8441. Zatineanu Stelian, 4 apartamente, București, str. Porumbaru 72. 8442. Zguriadescu C-tin, 4 apartamente, București, str. B. Delavrancea 57. 8443. Zapau M. Cecilia, 4 apartamente, București, str. Londra 21, Pipera
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
45 197. Zamfirescu Marin, București, str. Stanislav Cihosi, 1 imobil complet 198. Zamfirescu Alex., București cal. Dorobanți 228, 4 imobile complete 199. Zamfirescu, 2 apartamente, București, str. Gh. Ducă 12 200. Zerva Gheorghe, București, str. Gr. Grigorescu, imobil complet 201. Xenie Const., 4 apartamente, București, str. Atena 27 BĂILE PARTICULARE 202. Baia Centrală, București, str. Biserică Enei, imobil complet 203. Baia Mirea, București, str. Italiană 4, imobil complet 204. Baia Grivitii, București str. Sfinții Voevozi, 1 imobil complet 205. Baia Marenco
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
al cercetărilor empirice, cele mai multe finalizate În timpul războiului. În condiții grele, au fost publicate 68 de asemenea lucrări, cu o medie anuală de 17 volume și studii. Autorii lor erau sociologi deja consacrați: D. Gusti, H.H. Stahl, T. Herseni, Șerban Voinea, Xenia Costa-Foru, Lucia Apolzan, Pompiliu Caraion, G. Retegan, L. Pătrășcanu, V.V. Caramelea, Al. Bărbat, A. Golopenția, Francisc Rainer. Practic, etapa s-a Încheiat În 1947, când au fost publicate ultimele lucrări ale sociologilor din generația de aur. Cărți și studii ale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
excomunicată” ca știință burgheză până la mijlocul anilor ’60, ea a continuat să funcționeze „În ilegalitate” Încă În perioada grea a anilor ’50. Sociologi de marcă din Școala de la București care au supraviețuit valului de teroare comunistă (H.H. Stahl, Traian Herseni, Xenia Costa-Foru, Lucia Apolzan, Pompiliu Caraion, G. Retegan, V.V. Caramelea, Al. Bărbat, Leon Țopa, Octavian Neamțu, G. Focșa, Vladimir Trebici etc.) au activat mai ales În institute de cercetare: Traian Herseni la Institutul de Psihologie (șeful secției de psihologie industrială), V.V.
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]