279 matches
-
3.9.4), adăugând că face parte dintre acei mah³marman, punctele de extremă vulnerabilitate ale corpului. 246. Evident, o referință directă la tehnica de ritmare și suspensie a respirației (scr. pr³ñ³y³ma). 247. Ultimul procedeu e atestat nu numai În cazul yoghinilor „clasici” și nu numai pentru realizarea acestei experiențe standard. Anumite practici tantrice care includ retenția seminală (vajrolș mudr³), iar prin asociere orice alt tip de retenție, a respirației și a altor funcțiuni vitale, sunt Însoțite de acest ritual de curățire
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
standard. Anumite practici tantrice care includ retenția seminală (vajrolș mudr³), iar prin asociere orice alt tip de retenție, a respirației și a altor funcțiuni vitale, sunt Însoțite de acest ritual de curățire, bunăoară aspirația rectală a apei (scr. basti) la yoghinii tantrici T³r³pșÚh (la nord-vest de Calcutta) studiați de Arion Roșu, „Pratiques tantriques au regard de l’andrologie médicale”, JA 290 (1), 2002, pp. 301-302. Practica diferitelor abluțiuni rămâne azi În Bengal un element unificator În mediul tot mai scindat al
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
la nord-vest de Calcutta) studiați de Arion Roșu, „Pratiques tantriques au regard de l’andrologie médicale”, JA 290 (1), 2002, pp. 301-302. Practica diferitelor abluțiuni rămâne azi În Bengal un element unificator În mediul tot mai scindat al sectelor acestor yoghini, cele tantrice interpolând excese și austerități extreme, după cum afirmă andrologul parizian Richard Darmon (comunicare personală, 28.07.2003). Hermafroditismul latent pe care Îl indică unele mitologeme asiatice se regăsește și În embriologia ³yurvedică, după care „sexul foetal se manifestă În
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
521-522), sunt cei dintâi care au stabilit posibilitatea științifică a acestor experiențe, adică au reușit omologarea, conform unei singure epistemologii, a două universuri complet diferite. De altfel, faptul a fost posibil, exact ca În vremea lui Honigberger, prin colaborarea cu yoghinii indieni. De această dată Însă, ea a dezvoltat forme atrăgătoare (un bhaktiyoghin care, „din curtoazie”, reintroduce În experiența sa practici haÚhayogice!). Prin volumul din 1963, dr.Brosse a revenit la elaborarea unui vast panopticum de Înregistrări psiho-fiziologice (66 de planșe
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
și din zona sud-asiatică, tocmai pentru că În mormintele de la Mohenjo-Daro au fost descoperite schelete (precum și sculpturi) care amintesc poziția lotus din asanele yoga. Papesso scria: „În ceea ce privește yoga, Într-o statuetă găsită la Mohenjo-Daro se pare că se poate recunoaște prototipul yoghinului din India actuală”, cf. Studi e Materiali di Storia delle Religioni 12, 1936, p. 221. Însă problema e cu mult mai complicată decât o pot fixa aceste câteva referințe. Bunăoară, luând În calcul că postura identificată de Papesso e În
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
ei ar fi fost În arabă sau chineză. Traducând și analizând o rarisimă Oglindă a imaginației, Charles Virolleaud se Întreba dacă acest „Épitomé de la science du souffle rédigé en persan” (JA 235, 1946-1947, pp. 113-121) care indică tehnica respiratorie a yoghinilor din Persia la 1690 e corect și În totalitate importat din India. Referințele la Kashmir sprijină concluzia. Dar, din câte am putut observa, cele câteva fragmente atipice traduse de semitistul francez nu au avut un ecou sau o clarificare În
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
lumii, cât mai nuanțate”4. Prima referință la Honigberger este din 19361, urmată de diferite intervenții care trimit la experiența lui Haridas sau la unele asemănătoare 2: „Ar fi interesant de urmărit primele informații care au ajuns În Europa despre yoghini și despre «miracolele» fakirice. Garbe a notat unele dintre ele (...). Pasajul din cartea lui Honigberger, Treizeci și cinci de ani În Orient (Londra, 1852), despre yoghinul Haridas care s-a Îngropat timp de 4 luni e reprodus ca apendice la An Introduction
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
unele asemănătoare 2: „Ar fi interesant de urmărit primele informații care au ajuns În Europa despre yoghini și despre «miracolele» fakirice. Garbe a notat unele dintre ele (...). Pasajul din cartea lui Honigberger, Treizeci și cinci de ani În Orient (Londra, 1852), despre yoghinul Haridas care s-a Îngropat timp de 4 luni e reprodus ca apendice la An Introduction to Yoga Philosophy, ediția a doua, Allahabad, 1925, de R.B.C.S. Vidyarnava. Wilson (...) reproduce după Asiatic Monthly Journal (martie 1829) istorisirea despre un yoghin care
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
despre yoghinul Haridas care s-a Îngropat timp de 4 luni e reprodus ca apendice la An Introduction to Yoga Philosophy, ediția a doua, Allahabad, 1925, de R.B.C.S. Vidyarnava. Wilson (...) reproduce după Asiatic Monthly Journal (martie 1829) istorisirea despre un yoghin care putea rămâne suspendat În aer un timp considerabil (12-40 minute). Accepta să repete oriunde această performanță: not for money, but for courtesy. Același yoghin avea puterea de a rămâne mai multe ore sub apă (...) Monier-Williams (...) povestește câteva cazuri de
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
1925, de R.B.C.S. Vidyarnava. Wilson (...) reproduce după Asiatic Monthly Journal (martie 1829) istorisirea despre un yoghin care putea rămâne suspendat În aer un timp considerabil (12-40 minute). Accepta să repete oriunde această performanță: not for money, but for courtesy. Același yoghin avea puterea de a rămâne mai multe ore sub apă (...) Monier-Williams (...) povestește câteva cazuri de miracole yoghinice despre care a auzit vorbindu-se sau pe care le-a văzut el Însuși. Nu putem ști ce Încredere să acordăm miracolelor yoghinice
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
cerc, În mod cvasisimbolic, Patañjali et le Yoga se deschide cu povestirea aceluiași pasaj din Honigberger, iar cartea va fi ultima sa contribuție majoră la studiul disciplinelor yoga. „Către mijlocul secolului trecut, dr. J.M. Honigberger uimea lumea savantă istorisind povestea yoghinului Haridas. La Lahore, În prezența maharajahului Ranjit Singh din Punjab și a curții sale, Haridas a intrat În stare cataleptică și a fost Îngropat Într-o grădină. Mormântul a fost păzit cu strășnicie timp de patruzeci de zile. Atunci când yoghinul
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
yoghinului Haridas. La Lahore, În prezența maharajahului Ranjit Singh din Punjab și a curții sale, Haridas a intrat În stare cataleptică și a fost Îngropat Într-o grădină. Mormântul a fost păzit cu strășnicie timp de patruzeci de zile. Atunci când yoghinul a fost deshumat, el era inconștient, rigid și rece. I s-au aplicat proasoape calde pe cap, a fost frecționat, i s-a insuflat aer printr-un fel de respirație artificială și, În cele din urmă, Haridas a revenit la
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
i s-a insuflat aer printr-un fel de respirație artificială și, În cele din urmă, Haridas a revenit la viață. Nu mai dispunem de mijloacele de a verifica autenticitatea acestei povestiri. O asemena faptă nu este totuși imposibilă. Unii yoghini sunt capabili să-și reducă respirația Într-o asemenea măsură, Încât să fie Îngropați de vii pentru un timp dat. Povestea lui Haridas e interesantă și dintr-un alt motiv: măiestria sa În yoga nu implica deloc o spiritualitate superioară
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Căci tocmai concentrarea gândirii (cittasa-grahaña) servește la Îndepărtarea pasiunilor (kleïa). Dar naratorul implica această eroare pentru că, mărturisește, „Întâmpinasem aceleași greutăți. El avusese mai mult noroc și, În orice caz, o mai tenace voință”. Yoga S¿tra (I.21) afirmă că yoghinii a căror ardoare e puternică vor realiza rapid concentrarea și efectele ei. Apoi, practica respiratorie e vădit Îmbunătățită și apar primele rezultate, prin surprindere: În acest veritabil laitmotiv al nuvelei acționează deopotrivă fluxul narativ și paradigma lipsei maestrului, care nu
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
În acest veritabil laitmotiv al nuvelei acționează deopotrivă fluxul narativ și paradigma lipsei maestrului, care nu e decât unul secret și, cel puțin pentru narator, suficient de Înșelător. Dar ce-ar trebui să observăm din descrierea preliminariilor? „Să observăm că yoghinul se desolidarizează de viață pe etape. El Începe prin a suprima obișnuințele vitale mai puțin esențiale: comoditățile, distracțiile, pierderea zadarnică de timp, risipirea forțelor sale mentale etc. El Încearcă apoi să unifice cele mai importante funcții ale vieții: respirația, conștiința
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
activității senzoriale Îndreptate către exterior (praty³h³ra), nefiind altceva decât niște metamorfoze (nirm³ñacitta) pe o scală a transformărilor care va implica puterile yoghinice. Nu e Însă cazul unei tangibilități (spraÌtavya), dar nici al iluziilor (vañcana) care Îl pot Înșela (vañcaka) pe yoghin. Este experiența stranie a lumii somnului profund care nu fracturează continuitatea conștiinței martor, lume cu totul deosebită de cea a treziei. Un comentariu literar la Yoga S¿tra?tc "Un comentariu literar la Yoga S¿tra ?" Experiența focului (atenția concentrată
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
puterile magice (siddhi), văzul și auzul divin, hipermundan (divyacakÌus, respectiv divyaïrotra), cunoașterea gândurilor altor persoane (paracittajñ³na) și memoria și cunoașterea existențelor anterioare (p¿rvanirv³s³nusm•ti, p¿rvajatijñ³na)2. Altele sunt derivate sau corespondente. Ajuns În acest stadiu, Patañjali descrie cum yoghinul poate poseda „cunoașterea trecutului și a viitorului” (atșt³n³gatajñ³na) sau „cunoașterea vocilor tuturor ființelor” (sarvabh¿tarutajñ³na). Între acele siddhi care au o funcție tehnică, nu numai intelectivă, sunt blocarea foamei și setei (kÌutpip³s³niv•tti) sau obținerea imobilității (sthairya), iar Între cele
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
invizibil pe cel care o practică, Patañjali spune că sa-yama face corpul imperceptibil celorlalți oameni și, nemaiexistând un contact direct al ochilor cu lumina, corpul dispare (YS III.20). Aceasta e explicația pe care o dă Patañjali disparițiilor și aparițiilor yoghinilor” (1962), și totodată explicația teoretică pe care Eliade o oferă dispariției și reapariției lui Zerlendi, care, cum adaugă el destul de incomprehensibil citindu-i jurnalul, „iese din lumină”. Iar prima oară când fusese atras de explicație și tradusese comentariul lui V³caspati
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
originea și puritatea, numai pentru cel care e (prea) Încrezător În propria reconstrucție. S-ar putea spune, dimpotrivă, că nimic nu e mai normal decât galopanta decrepitudine a acestui postulat și, În amonte, a acestei mirări. Într-un sens, existența yoghinului este Într-atât de paradoxală, Încât s-a putut afirma că eliberarea sa din condiționările cosmosului se face nu numai În virtutea cosmosului, dar și, finalmente, În beneficiul său6: probând astfel indirect fundamentul neteozofic și neezoteric al Ïambhalei ca arhetip al
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
budism, celei de-a doua Îi revine complementul yoga-tantrism. Secretul insolubiltc "Secretul insolubil" tad etat sa-prad•ïyaiva karma-bh¿mi- praviïya t³m ïubh³ny ³caritavy³ni paralokam abhșpsat³ Mah³bh³rata XII, 309.89 Obținând acest corp superior și stăpânind tehnicile de a-l controla, yoghinul Zerlendi poate accede la alte universuri 1. Zerlendi revine, la 11mai 1910, asupra experienței invizibilității (involuntare?), iar naratorul deturnează direcția nuvelei nu fără a-i avertiza parțial pe cititori: „Îmi căzuseră până atunci sub ochi destule documente, mai mult sau
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
fi complet eronat să credem că țelurile disciplinelor yoga din hinduismul clasic sunt cele urmărite: prima referință la Ïambhala, care desenează intriga părții a doua, este capitală, căci trimite la un caz de sincretism straniu: Zerlendi este (devine treptat) un yoghin care caută un țel budist Într-o casă secretă din mijlocul Bucureștilor. Chiar și la 1907-1910, fără mențiunea Ïambhalei ar fi fost imposibil să se Întrețină firul narativ, căci numai desolidarizarea parțială de orizontul hindus putea alimenta trama narativă - și
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
chiar greu de răspuns: incombustibilitatea și metodologiile sunt fragmente ale unei istorii care au sens (când au) numai nerecunoscându-se reciproc, abolindu-se reciproc: una face loc celorlalte. E suficient să te gândești că niciodată un sfânt catolic sau un yoghin indian nu ar Împărtăși vreuna din premisele oricărui tip de istorie și istoriografie, eventual a unora aplicate exemplelor pe care le constituie - și pe care, cu diferitele lor experiențe, de fapt nu vor să le constituie. Eliade ia În aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Haridas" Honigberger nu e mai puțin un observator extraordinar. Cel dintâi care Îi recunoaște diferitele calități Într-un portret convingător este Eugène Jacquet (vezi textele traduse În Addenda). Nu s-a sesizat Încă insistența particulară cu care se interesează de yoghini, atât de cei pe care i-a cunoscut direct, cât și de acel faimos (Într-un cerc prea restrâns până acum) Haridas, prototipul unor reverii europene În marginea miracolului, care au Însoțit discret primele vârste ale indianisticii și care Își
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
despre un miracol și convingerea că se aflau În fața unei Înșelăciuni”, reamintea Jean Filliozat3, pentru a bloca multă vreme interesul medical al lui Honigberger, avanpost rarisim Înainte de lucrările strict științifice ale Thérèsei Brosse 4. Exact aceasta e diferența dintre un yoghin și un fachir, dintre limitele credibilității și limitele puterii. Abia Theodor Iordănescu, Într-un articol despre „Fachirii indieni și doctrina lor” din Convorbiri literare 5 (1911), va redescoperi cartea lui Honigberger, tocmai cu interesul pe care mai târziu Îl va
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
credibilității și limitele puterii. Abia Theodor Iordănescu, Într-un articol despre „Fachirii indieni și doctrina lor” din Convorbiri literare 5 (1911), va redescoperi cartea lui Honigberger, tocmai cu interesul pe care mai târziu Îl va avea Eliade: experiențele suprafirești ale yoghinilor, care Îl Îndeamnă să scrie: „Una dintre minunile yoghinilor care trece peste legile naturii și care face renumele acestei secte În cele patru părți ale lumii este așa-numita moarte aparentă, după care un yoghin poate fi Îngropat mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]